11,855 matches
-
găsim noi că e nenatural este faptul că țăranii și muncitorii au putut trăi sute și mii de ani În așa stare de Înapoiere, sărăcie și oprimare venită din partea moșierilor și capitaliștilor... Acum, noi trebuie să Încercăm să transformăm fiecare uzină electrică pe care o construim Într-o cetate a iluminării, pe care să o folosim pentru a face masele conștiente de existența acestei forme de energie (citat de Tucker, The Lenin Anthology, p. 495). Figes, Peasant Russia, Civil War, p.
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
orașul, ca și mesianismul social, frenezia și gigantismul eului liric, tehnica, dicția, natura metaforei, lirismul exotic sunt tipic expresioniste și tind să sugereze o anumită realitate și așteptare, într-o exprimare contorsionată de intensitatea sentimentelor. În cartierele înecate în fumul uzinelor, cu străzi obosite, în care viața e potențată de zgomotul metalic, ritmic al muncii, se deslușesc semnele răzvrătirii și ale distrugerii. Imagini ale existenței tragice a gloatei, devenită tot mai amenințătoare, se constituie în tablouri sumbre, de o „normalitate” teribilă
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
vor stabili programe pentru fiecare contract, care vor cuprinde măsuri privind realizarea produselor, organizarea cooperării între întreprinderi, a service-ului și asistenței tehnice. Articolul 66 Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale și întreprinderile de comerț exterior vor urmări la uzine și fabrici, modul cum se introduc în fabricație și se realizează mărfurile contractate la export, precum și în cadrul acțiunilor de cooperare economică internațională, vor determina luarea de măsuri operative pentru respectarea obligațiilor contractuale și nu vor admite livrarea către partenerii străini
LEGE nr. 3 din 30 martie 1988 privind încheierea şi executarea contractelor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106714_a_108043]
-
contractul, precum și a oricăror alte elemente necesare pentru determinarea concretă și precisă a părților contractante; ... b) obiectul contractului, prin precizarea instalației complexe, a agregatelor, echipamentelor, lucrărilor de construcții-montaj, de prospecțiuni geologice, de foraj, de minerit, de îmbunătățiri funciare, fabricii sau uzinei la cheie, proiectelor și documentațiilor tehnice și a altor obiective convenite, cu stabilirea tuturor elementelor esențiale pentru definirea amănunțită a conținutului acestora, inclusiv proiectare, servicii, prestații, asistență tehnică și service în cadrul și în afara perioadei de garanție, școlarizare și altele; ... c
LEGE nr. 3 din 30 martie 1988 privind încheierea şi executarea contractelor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106714_a_108043]
-
2000, București), poet și prozator. Este fiul Mariei (n. Ciocănea) și al lui Vasile Ioana, brutar. A urmat liceul la Pitești, absolvindu-l în 1954, apoi Facultatea de Filosofie a Universității din București (1959-1964). A avut diverse slujbe: pontator la Uzinele de Piese Auto din Colibași (1955), contabil la Întreprinderea de Expediții Auto din Pitești (1958-1959), redactor la Agerpres (1964-1966), la Editura Tineretului și la Editura Albatros (1966-1975), instructor la Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1975-1982), redactor la Editura Sport-Turism (din
IOANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
una proletară“, va remarca Herbert J. Muller în 196629. În 1988, Michel Heller 30 va constata că proletariatul l-a decepționat pe Lenin. În 1922, la Congresul al XI-lea, Lenin declara că „în măsura în care industria este distrusă iar fabricile și uzinele sunt oprite, proletariatul a dispărut“. Replica șefului sindicatului metalurgiștilor atrage atenția: „permiteți-mi să vă felicit; sunteți avangarda unei clase ce nu mai există“. Un raport confidențial existent în arhivele de la Moscova arată că, în 1922, în Petrogradul „roșu“, doar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
au reușit să scape 48. Conform surselor orale strânse după 1989, din grupul Arnota au fost uciși în timpul luptelor zece partizani: Ion Diaconescu, tipograf originar din Târgoviște; Mircea Băncescu, din Suceava, student la Arhitectură în București; Ion Bănică, muncitor la Uzinele „23 August“ din București; Nicolae Angheluș, student, din comuna Roiești, județul Vâlcea; Gheorghe Huțanu, muncitor la Atelierele CFR din Pașcani; Ghiță Starovici, student la Politehnica din Timișoara, originar din Dorohoi; Ștefan Fufa, electrician la Uzina Grozăvești, originar din Ogrezeni, județul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
București; Ion Bănică, muncitor la Uzinele „23 August“ din București; Nicolae Angheluș, student, din comuna Roiești, județul Vâlcea; Gheorghe Huțanu, muncitor la Atelierele CFR din Pașcani; Ghiță Starovici, student la Politehnica din Timișoara, originar din Dorohoi; Ștefan Fufa, electrician la Uzina Grozăvești, originar din Ogrezeni, județul Ilfov; Ion Oniță, muncitor din București; Ion Dineață, funcționar la ITB; Adrian Bănescu, student, originar din Lita, Teleorman 49. Întrucât partizanii avuseseră persoane de sprijin și de legătură în satul Bistrița-Costești și la mănăstirea Bistrița
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din București; Gheorghe Popescu, muncitor din Prahova; Nicolae Tărăsescu, fost notar, originar din Oteșani, județul Vâlcea; Oprea Penciu, țăran din Ogrezeni, Ilfov; Ion Oprițescu, șeful grupului, muncitor din București, originar din județul Mehedinți, și Ion Cetățeanu, adjunctul său, muncitor la Uzinele „23 August“ din București 57. În operațiunile desfășurate de Securitate în București au fost arestați: Mircea Măzăreanu, Damaschin Luca58. Ion Oprițescu a reușit să ajungă la București, dar avea să fie capturat în lunile următoare, situație în care se afla
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în virtutea acestui fapt, i se va spune mai târziu în mediul scriitoricesc Bădia, frecventează până în 1951, când va fi selecționat pentru Școala de Literatură „Mihai Eminescu”, două școli cu profil tehnic: între 1942 și 1946 o școală de ucenici aparținând Uzinelor Astra din Brașov, și între 1948 și 1951, la Câmpina, Școala Medie Tehnică Metalurgică. Aceasta este, până la un punct, și biografia lui Vasile Pozdare, eroul din Fiul secetei (1979). L. va debuta în 1954 la revista „Tânărul scriitor”, și editorial
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
anilor ’50, Ștefan Andrei (Noul oraș, Spre șantier, Împreună, 1953, Oameni și fapte, 1954, Pe drumuri craiovene, 1954, Pe șoseaua Basarab. Evocare a trecutului de luptă al muncitorilor de la fabrica „Constantin David” din București, 1955, Minerii din Valea Jiului, 1955, O uzină cu tradiții revoluționare, 1955, Fata plutașului, 1956, Oamenii din minunata vale, 1956), se încadrează tipologic în producția literară realist-socialistă a epocii și urmăresc, prin încercarea de transpunere a ideologiei de partid în substanță narativă, „să oglindească” noua realitate. Atât în
FAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
șantier, București, 1953; Împreună, București, 1953; Oameni și fapte, București, 1954; Pe drumuri craiovene, București, 1954; Pe Șoseaua Basarab. Evocare a trecutului de luptă al muncitorilor de la fabrica „Constantin David” din București, București, 1955; Minerii din Valea Jiului, București, 1955; O uzină cu tradiții revoluționare, București, 1955; Fata plutașului, București, 1956; Oamenii din minunata vale, București, 1956; Acea noapte, acea zi de iarnă ’33, București, 1973; La cina din nouă sute șapte, București, 1977; Caietele locotenentului Florian, București, 1983; Amis, Démos et Rythmos
FAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
OSS* (care lucrau pentru forțele aeriene americane din Europa) au folosit o gamă largă de date economice, în mare măsură publice, pentru a contribui la planificarea unei campanii strategice de bombardamente; obiectivul a fost distrugerea părților din infrastructura industrială germană - uzinele petroliere și de rulmenți - considerate vitale pentru sprijinirea succesului războiului nazist 95. Mai recent, anticipările privind comportamentul sovieticilor la sfârșitul anilor ’80 au fost dominate de întrebări legate de modul în care va afecta această situație economică alte domenii strategice
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
pe care îl destramă cel de-al doilea editorial, nesemnat, intitulat Gazeta noastră literară: „Gazeta noastră literară se vrea în linia întâi de luptă pentru o literatură menită să ridice conștiința socialistă a celor ce muncesc pe ogoare și în uzine, în marile gospodării colective și pe marile șantiere, în munca de producție manuală sau activitatea de creație intelectuală.” Primul și cel mai lung directorat al revistei îi aparține lui Zaharia Stancu, care conduce publicația până la numărul 9/1962, ulterior, pentru
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
în schimb capacitatea lor de presiune politică și socială s-a dovedit a fi atât de remarcabilă, încât unele dintre ele au rezistat mai mult de un deceniu la transformările produse de tranziția postcomunistă. Desigur, ele realizau marile proiecte ale uzinelor, instalațiilor și ale tuturor marilor investiții ale socialismului și îndeplineau o funcție absolut indispensabilă în orice sistem industrial. Dar separarea lor de firmele producătoare ridica serioase probleme de cooperare și comunicare, precum și, mai ales, de criterii de decizie. În schimb
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
2004, o încercare similară a fost promovată prin intermediul liderului PSD Adrian Năstase (cf. Adrian Năstase, ?), dar fără nici un rezultat. Ea a devenit „criteriul politic” al integrării europene. Cf. Cărtărescu (2005, pp. 167-169), Mihăieș (2004) („Ei sunt aplaudacii din fabrici și uzine, ei au patentat feluritele tehnici ale furtului de la locul de muncă, ei au adus la perfecțiune dublul limbaj. Ei ne îndemnau și pe noi să le urmăm exemplul. I-am avut profesori, ne sunt rude și vecini. Ei ne-au
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pp. 136-137), # pentru a remarcă mai apoi contradicțiile la care este condamnat un asemenea sistem: # Sovietele conserva [de asemenea], sau mai curând restabilesc din nou, pe Întreprinzătorul bine plătit, munca la bandă rulantă, sistemul Taylor, disciplina În armată și În uzina, ba chiar trag cu ochiul la capitalurile străine. Într-un cuvânt, pentru a pune În mișcare mașină economică și statală, ele se văd constrânse să adopte tot ceea ce condamnaseră drept instituții ale clasei burgheze; În plus, ele repun În funcție
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
repartizat ca redactor în secția de poezie a revistei „Viața românească”, de unde, în 1952, în urma unui conflict cu Nicolae Moraru, își dă demisia. Redactor la Editura Cartea Rusă și la revista „Albina”, în 1958 se angajează ca muncitor necalificat la uzina bucureșteană „Semănătoarea”, unde în 1960 ajunge secretar de redacție al ziarului acesteia, apoi redactor-șef până în 1975, ulterior funcționând ca tehnician până în 1991. Debutează cu versuri la „Flacăra”, în 1950, an în care câștigă un premiu la concursul de poezie
SAIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289436_a_290765]
-
cultivă programatic un „realism dur” (Ov. S. Crohmălniceanu), surprinzând cu acuitate faptul divers, de obicei cu pregnant caracter social, căruia îi conferă valoare de simbol. Desprinse din mediul rural (Ploaia din iunie), militar (Moartea tânărului cu termen redus) ori muncitoresc (Uzina vie, Revoltă în port), aceste momente de viață (oropsită) transmit un fior umanist autentic, al cărui patetism este însă mult diminuat de tezismul ostentativ. SCRIERI: Ploaia din iunie, în Nuvele inedite, București, 1935; URSS azi, Craiova, 1935; Nuvele, București, 1948
SAHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
un fior umanist autentic, al cărui patetism este însă mult diminuat de tezismul ostentativ. SCRIERI: Ploaia din iunie, în Nuvele inedite, București, 1935; URSS azi, Craiova, 1935; Nuvele, București, 1948; Revoltă în port, București, 1948; Șomaj fără rasă, București, 1948; Uzina vie. Ploaia din iunie, pref. I. Vitner, București, 1948; Nuvele și articole, București, 1951; Pagini alese, București, 1952; Nuvele, București, 1953; Scrieri alese, pref. George Macovescu, postfață Pompiliu Marcea, București, 1960; Uzina vie, îngr. Virgiliu Ene, pref. Pompiliu Marcea, București
SAHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
port, București, 1948; Șomaj fără rasă, București, 1948; Uzina vie. Ploaia din iunie, pref. I. Vitner, București, 1948; Nuvele și articole, București, 1951; Pagini alese, București, 1952; Nuvele, București, 1953; Scrieri alese, pref. George Macovescu, postfață Pompiliu Marcea, București, 1960; Uzina vie, îngr. Virgiliu Ene, pref. Pompiliu Marcea, București, 1961; Execuția din primăvară, pref. Gh. Achiței, București, 1962; Scrieri, București, 1964; Întoarcerea tatei din război, îngr. și pref. Ileana Manole, București, 1974; Scrieri, îngr. și pref. Valentina Marin Curticeanu, București, 1978
SAHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
de Asociația Scriitorilor din București, „Luceafărul”, „Cronica” ș.a. Semnează și Horia Salem. Prima carte a lui S., romanul La poarta nr. 3, apare în 1961 și ilustrează mai toate poncifele realismului socialist. Autorul trasează evoluția protagonistului, Anghel Dușe, electrician la Uzinele Sinești, comunist în devenire în anii imediat următori celei de-a doua conflagrații mondiale: experiența închisorii, implicarea în viața sindicatelor, politica vremii ș.a.m.d. Personajele, mai toate schematice, întruchipează, totuși, o lume în schimbare, tulbure. Dacă teza nu ar
SALEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
de angajare în programul oficial al realismului socialist. Multe sunt tributare proletcultismului - versuri și proze ocazionale axate pe problematică social-politică -, printre temele preponderente numărându-se atașamentul partinic, lupta de clasă, prietenia și ajutorul sovietic, colectivizarea, viața „nouă” în fabrici și uzine, condamnarea războiului rece, a imperialismului și colonialismului etc. Publicația se sprijină în cea mai mare parte pe forțe locale, colaboratorii fiind scriitori brașoveni sau din zonă. Semnează versuri D. Gherghinescu-Vania, Darie Magheru, Ștefan Stănescu, Petru Homoceanul, Ion Potopin, Daniel Drăgan
LUCEAFARUL DE ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287864_a_289193]
-
Fălticeni, iar liceul la Colegiul „Sfântul Sava” din București, absolvindu-l în 1925. Se înscrie la Facultatea de Drept și își ia licența în 1929. Între 1930 și 1942 este membru al Baroului Ilfov, ulterior funcționând în calitate de consilier juridic la Uzinele Siderurgice din Reșița, până la pensionare. L. își va dedica însă întreaga viață studiului științelor „tradiționale”, devenind unul dintre cei mai subtili cunoscători și hermeneuți ai fenomenului. Și-a început cariera scriitoricească în anii ’30, când după contactul hotărâtor cu opera
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
expresie a vieții elementare și, în principiu, vorbește sufletului obștesc”. Apoi autorul menționează cu toată seriozitatea un anume „sabotaj artistic”, similar celui economic, pentru a conchide că „a venit vremea dar, ca toți muncitorii de specialitate să reintre în nobila uzină a fabricatelor spiritului”. Asemenea aserțiuni mascau și o mai mult decât posibilă ironie. De altfel, G. Călinescu pare să nici nu clipească atunci când recurge la echivalări sofistice, afirmând cu „tărie proletară”: „Artă pentru popor înseamnă, așadar, artă clasică, îndreptată spre
LUMEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]