2,046 matches
-
nu din milă, adăugă, solemn, orbul. — Bravo, moșule, bine-ai zis-o ! Îți dau firfiricile din milă de ei, nu de tine. Pot să te doară dinții altuia ? întrebă șchiopul, trăgându-și buzele și lăsând să i se vadă gingiile vinete din care răsăreau doi colți îngălbeniți. Nu pot să te doară. Nici milă de altul nu poate să-ți fie, doar de tine. Așa că ei zic : dacă nu-i dau ăstuia o firfirică, te pomenești că-mi merge rău toată
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
albă, agitându-se în căutarea lui. — E soră-mea, Melania, le explică celorlalți. Vine să mă ia acasă... Nu mă iei și pe mine, soru-meo ? se interesă Ologu, râzând galeș, dar tocmai de aceea, din păcate, mai știrb și mai vânăt. — Întreab-o întâi dacă are bărbat, sugeră Fane Chioru. — Ai bărbat ? întrebă Costică Ologu, de parcă asta ar fi rămas singura problemă nerezolvată. — Eu zic că mai bine să nu știi, răspunse Coltuc în locul soru- sii, care se vedea bine că nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să zic. O fi ceva și cu ăia ca tine, altfel n-ar așeza lumea pe socluri tot felul de statui fără picioare și brațe. — Lui o să le fie mai ușor să-i facă bustul, spusese Costică, dezgolindu-și gingiile vinete, de cimpanzeu. Conform cu ori ginalul. — Tacă-ți fleanca, i-o retezase orbul, peste obiceiul lui. N-ai înțeles nimic. Nici nu era ceva în plus de înțeles. Coltuc o privi cu o bucurie de dincolo de orice înțelegere. Ea scotoci în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nu-i duce la spital.“ „Ba da“, spunea Rada, ca-n vis, „pe mine m-au adus în dubă cu unul pe care l-au lăsat la spital“. Nu le mai spuse că era, săracu’, mai mult mort decât viu, vânăt ca ciuma și cu țeasta crăpată. Și că ar fi fost o minune să mai apuce dimineața. Acum era deja spre prânz, prin geamurile groase pătrundea o lumină gălbuie care lăsa o năclăială mălăioasă pe părul smucit al bărbatului. El
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să se abțină, căci cei scoși să se ușureze pe un tăpșan din spatele hangarului erau însoțiți la înapoiere cu lovituri de baston pe spinare și cu vergele de oțel peste glezne. Vergelele spărgeau vinișoarele de sânge și glezna se făcea vânătă și tare ca piatra. Apoi, toată noaptea au lătrat pe la uși câinii-lupi, asmuțiți cu bucățele de carne crudă, prea puțină ca să se sature, dar destul cât să-i ațâțe mirosul de sânge amestecat cu sudoare. Spre dimineață, ușile s-au
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Rușii ăia nu erau mai blonzi ? Întrebare nu lipsită de temei, căci arătarea părea plămădită din funingine, cu părul ca niște ghemotoace de câlți, cu ochi negri, scăpărători, cu pomeți trași și tuciurii, sprijinindu-se pe două buze lăbărțate și vinete. Vocea, ca o drujbă îndesată în gâtlej, era pe măsură : — Kali benga, socares ? Iadeș, care se ghemuise, făcându-se una cu moșu-su, nu- și putea lua ochii de la arătarea aceea despre care puteau spune la repezeală două lucruri : unu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mare și o conservă. De cum se întoarse cu spatele, îmbrânceala reîncepu. Bunelu, mai încet la mâncare, apucă o ceapă printre picioarele celorlalți și începu să-i sugă foile roșiatice. Înfule cară, mârâind și privindu-se chiondorâș. Puțică își băgară limbile vinete în conservele golite, lingând fundurile cleioase. Stai ! strigă iar Calu și iarăși încremeniră, mai puțin Pârnaie, care își marca, în acest fel, protestul. Calu tropăi nervos, apropiindu-se de Faraon. Întinse mâna și îl măsură neîndurător. Acela se făcu mic
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
împerecherii. Acțiunea este înfățișată măestrit, iar pozele sunt elegante. Femeile stau deasupra bărbaților în poziții de meditație. Ochii amanților sunt fie doar pe jumătate deschiși, fie închiși. Între membrii fiecărui cuplu sunt așezate farfurii cu câte un bujor roz și vinete: Bujorii au pistiluri întunecate, asemănătoare cu părul, iar vinetele au vârfuri vopsite în purpuriu deschis. — Totul se reduce la a ațâța mintea, comentează patroana în timp ce servește ceaiul. Când fetele vin pentru prima oară la mine în stabiliment, le învăț o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
din particule, mobilă, schelărie lamelara încheiată 4. Cauciuc natural 5. Cocos: nuci și copra 6. Ulei de palmier și de palmist 7. Conserve: suc de ananas, felii de ananas 8. Citrice 9. Fructe proaspete și legume: banane, ananas, avocado, mango, vinete 10. Bumbac egrenat 11. Conserve de ton 12. Uleiuri eterice 13. Articole de artizanat 14. Confecții 15. Țesături din bumbac imprimate 16. Țesături vopsite cu indigo 17. Diverse ---------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133690_a_135019]
-
domni, poate înstăriți, cu aer de conspiratori, și un preot doar piele și os, gălbejit, părând a fi scos dintr-un lazaret. În seara zilei de 17 ianuarie, sub porticurile din Banchi 30, acel călugăr, cu o mutră atât de vânătă și rotundă, stătea de vorbă cu un cunoscut tip subversiv din oraș. Mergând domol, am putut să aud câteva cuvinte; spuneau: "Mai devreme sau mai târziu se va sfârși și cu teroarea, ne vom aduna toți laolaltă și vor fi
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Calabria. Am înțeles. Oh, cât de bine își amintea! Viceregele voise să-l vadă personal pe Tommaso și încercase chiar să fie amabil oferindu-i un păhăruț de lichior, dar el refuzase privindu-l drept în ochi. Fața spaniolului era vânătă, ochii încercănați, vorbea o italiană stâlcită, iar când Tommaso îi sugerase într-o castiliană perfectă să se exprime totuși în propria sa limbă, holbase ochii, în fundul cărora se putuse vedea un soi de funingine gălbuie: Excelență, aveți o boală gravă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
tocată la 500 ml apă clocotită. Se continuă fierberea încă două minute, apoi se ia de pe foc, se acoperă și se lasă 15 minute în repaus. Lichidul rezultat se bea călduț în 3-4 reprize pe parcursul unei zile. Eryngium planum (scai vânăt) combate tusea ca decoct din două linguri de plantă la cană, când se administrează patru linguri pe zi. Cetraria islandica (lichen de piatră). Se prepară un decoct, din care se bea două căni pe zi, de preferat în amestec cu
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
zi dintro infuzie cu o linguriță de flori la 250 ml apă clocotită sau decoct dintr-o linguriță de fructe la 200 ml apă rece, după ce se fierb 20 minute. Se consumă 2-3 căni pe zi. Herba Eryngii plani (scai vânăt). Se iau patru linguri pe zi din decoctul obținut cu două linguri la o cană. Viscum album (vâsc) Se administrează un macerat din două lingurițe de plantă la 250 ml apă rece la temperatura camerei. Se lasă opt ore la
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
câte o cană pe zi, dintr-o infuzie de 2-3% sau sub formă de tinctură preparată din 20% plantă uscată în alcool etilic 20%, din care se iau 10-40 picături pe zi. Atenție! Are și acțiune antibiotică. Eryngium planum (scai vânăt). Se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie, cu o linguriță de plantă tocată la o cană de apă în clocot. Are proprietăți evident calmante asupra spasmului tusei. Atenție! Este cel mai eficient tratament în caz de tuse rebelă
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
bea o cană pe zi, ca infuzie 1-3% îndulcită cu miere de albine sau sub formă de pulbere 2-4 g pe zi. Se folosește în cazul bronșitelor însoțite de febră. Pentru combaterea tusei seci, spastice: Rp.1/ Eryngium planum (scai vânăt) 50 g Drosera rotundifolia (roua cerului) 50 g Carlina acaulis (turtă) 50 g Castanea sativa (castan comestibil) 50 g Se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie de 1-2 lingurițe din acest amestec la o cană: Rp.2/ Satureja
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
cronice consemnate ca boală cronică, când bolnavul tușește și expectorează timp de trei luni pe an și această situație se repetă peste doi ani consecutiv. Diagnostic: BRONCHITIS CHRONICA Combaterea tusei se face prin: ceaiuri, inhalații, siropuri, sucuri. Eryngium planum (scai vânăt). Se consumă 3-4 linguri dintr-un decoct din două linguri de plantă la cană. Este cea mai eficientă plantă, chiar în cazul de tusei persistente. Foeniculum vulgare (fenicel). Se face o infuzie dintr-o jumătate de linguriță de fructe zdrobite
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
de muguri la o cană. Are acțiune antisclerolitică. Cel mai frecvent emfizemul este asociat cu bronșita (bronhopneumopatie cronică obstructivă - BPOC): Rp./ Herba Saturejae (cimbrul) 50 g Drosera rotundifolia (roua cerului) 50 g Chelidonium majus (rostopască) 50 g Eryngium planum (scai vânăt) 50 g Fructus Anisi vulgaris (anason) 50 g Infuzie dintr-o lingură din acest amestec la o cană de apă plată. Se lasă acoperit pentru extracție timp de 20 minute. Se bea o cană pe zi îndulcit cu miere de
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
ceai laxativ: albăstrele, arnică, cicoare, cireș (cozi și frunze), crușin, dud (frunze), flori de soc, teci de fasole, gălbenele, grâu (planta), iarbă mare, mătase de porumb, mușețel, mesteacăn, păpădie, frunze de păr, pătlagină, pătrunjel cu rădăcină, pir, salcie, salcâm, scai vânăt, sânișoară (Sanicula europaea), plantă întreagă sau iarbă mare, traista ciobanului, troscoțel, urzică moartă, vâsc de măr, cozi și frunze de vișin, volbură. Se pune câte o lingură din fiecare plantă la doi litri de apă clocotită. Se fierbe un minut
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
ceai gastric; anghinare, afin, busuioc, chimen, carpen, cimbrișor, coada calului, coada șoricelului, coada racului, alun, frag, flori de tei, ghințură, gutui, iarbă mare (omag), lumânărică (coada vacii), măceș, mentă, pedicuță (brădișor), pelin, rostopască, nuc, porumbar, rug de mure, salcâm, scai vânăt, ștevie, sunătoare, talpa gâștei, tătăneasă, țintaură, turiță mare, urzică vie, frunze de zmeur, păducel. Se pune câte o lingură din fiecare plantă la doi litri de apă clocotită, se fierbe un minut și se bea în fiecare oră 3-7 linguri
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
pe gură, tată". (Numai iubirea) Totuși, erotismul se degradează sub influența cuvântului care ucide: "Te chem,/ Dar violent ca dintr-o rană,/ Cerneala izvorăște între noi./ Mă mai cunoși, mă mai aștepți,/ Mă mai îngădui înapoi,/ Mă mai primești din vânătul noroi?/ Mai vii/ Peste câmpii albastre,/ Mări pustii,/ Înlăcrimat și mut/ Ca să îți poți întinde/ O gură tremurată spre sărut/ Cu buze-nvinețite de cuvinte?" (Oh, trupul tău). Sentimentul iubirii este văzut, adesea, și "ca un rit nupțial, premergător contopirii cu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Spațiul idilic este reconstruit dintr-o perspectivă nouă, aproape sumbră, în care elemente romantice semnificative iau o întorsătură de 180 de grade devenind segmente ale terorii și ale morții. Sângele se preschimbă în cerneală, pământul ca element fertil, în noroi vânăt, câmpiile sunt albastre (în asonanță cu cerneala), mările, pustii, iar buzele, învinețite (de cuvinte). Iubirea diafană a romantismului devine, astfel, în neomodernismul Anei Blandiana, pasională, aproape distrugătoare: Dacă ne-am ucide unul pe altul/ Privindu-ne în ochi,/ În ochii
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
umplu cu pești,/ Și plânsul îți e roditor,/ Mamă fără odihnă/ Și negândită crescând/ Mieii în oi spre jertfire,/ Din morți extrăgând ierburi vii/ Și din suferință iubire./ Pace și liniște ție,/ Dăruitoare nebună/ Sub cerul de sânge uitat/ Și vânăt de frig, noapte bună". (Acoperită de rouă) Imaginile care triumfă în fața cuvintelor definesc adesea poeziile Anei Blandiana. Imaginea vine să reîntregească, să armonizeze cele două tipuri de existență. De altfel, autoarea își și mărturiseșe, în nenumărate rânduri, deficiența găsirii acelor
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a lumii/ ei în lingușirea spumei/ ard rotindu-se pe loc." ("Marea"). Rolf, din poemul "Nunta", va realiza cunoașterea tainei nunții în moarte, înfășurat de apele mării înspumegate: Apoi sări în marea spumegată/ îmbrățișând-o îi cuprinse gura/ o frunză vânătă și înghețată." Modul clasic nu exclude abordarea unor motive și exprimarea unei sensibilități de substanță romantică. Doinaș se identifică cu eroii cântați, adoptă bunăoară, ipostaza lui Alexandru "refuzând apa", a voievodului, a cavalerului, a prințului din Levant care "a văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în acuarelă fac din Doina Sălăjan o virtuoasă: "Un stârc încremenit într-un picior,/ Un cer senin și bolta argintie/ Pe care sta, pahar strălucitor,/ Văzduhul răsturnat ca pe-o tipsie." Sau iat-o pictând natură moartă: "Pe tavă, struguri vineți și albi-gălbui ca mierea,/ Nuci proaspăt descojite și piersici sângerii./ Deasupra într-o vază, lung, ascultând tăcerea,/ Stau crizanteme albe-pe lujerii mlădii." Bogat este universul ei floral: nuferi, crizanteme, liliac, floarea de strugure; un adevărat paradis de mirosuri și culori
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
turma lui necunoscută;/ ieri l-a însoțit spaima,/ azi turma și singurătatea." În alt poem, ținutul prin care trece este sălbatic, contorsionat, el amintește de natura din Infernul lui Dante: apa se transformă în mătreață, frunzele se chircesc, prunii sunt vineți din cauza alcoolului, noaptea este sufocantă, mor copiii de zăpușeală, părul femeilor este de fum, păsările se umflă noaptea în cuiburi ("Ținut"). Poetul cântă nașterea, zbaterea între viață și moarte. Nașterea semnifică permanența vieții, aceasta este minunea: "Nașterea a putut avea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]