3,641 matches
-
ca o prelungire a corpului, vocea ca o orchestră de instrumente și fiecare ton, o lume de nuanțe. Energic, exaltat, începe să recite monoloage și să-l facă pe Sufleor complice în acest act de virtuozitate teatrală pe care-l vânează. Joacă de parcă n-ar mai fi jucat nicicând și știind că n-o să mai joace nicicând. Că vremea lui s-a sfârșit și că la capătul drumului nu sunt alți lauri, nu e altă ieșire decât aceasta: banală, ridicolă, prăfuită
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nu este asemeni Oti liei, care îi apare întro aură ideală, enigmatică, precum destinul însuși. După revenirea Otiliei de la Paris, cei doi îndrăgostiți vor fi din ce în ce mai apropiați, solidari în tentativa de al proteja pe moș Costache de lăcomia clanului care vânează moștenirea. După moartea acestuia, înțelegând că Felix, intelectualul lucid și ambițios, nu va situa nicicând iubirea în centrul existenței lui, că e capabil să învingă o dragoste nepotrivită pentru marele lui viitor, Otilia îl părăsește, căsătorinduse cu Pascalopol. Povestea romantică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
bagi picioarele pe sub masă, că ți se lungesc. Cînd treci peste piciorul cuiva, acela cade în horă la nunta ta. Cînd treci peste picioarele cuiva din fugă, despășește-l*, că-i merge rău. Se crede că acela cui i se bate vîna la pulpa stîngă va dobîndi un prieten. Nu se umblă cu un picior încălțat și cu unul desculț, că umbli mult pînă te-nsori. Cînd ești căsătorit, nu umbla cu un picior desculț și unul încălțat, că tragi a văduvie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tragă vînatul la ei. Vînătorii pun în pușcă nafură din ziua Paștilor, ca să tragă la ei vînatul. Cînd merge pușcașul la vînat cu pușca descărcată, îi sar iepurii înainte. Cine la Bobotează își vîră pușca în apă va trage mult vînat la ea. Pușcă dacă visezi, vei primi o veste. Cine vrea să aibă pușca vrăjită ca să tragă la ea orice vînat, să facă așa: să anine o icoană într-un copac și, în noaptea învierii, cînd popa cîntă Hristos a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
încărcată spre icoana din copac, ca s-o împuște. Atunci, o femeie cu părul despletit, venită anume în apropierea copacului, să cadă în genunchi și să roage pe vînător să nu împuște icoana, că are să tragă vînatul la pușca lui. Vînă torul se mai preface că nu are încredere - și la urmă iartă icoana. Pușca lui va fi vrăjită, dar femeia aceea va înnebuni în curînd. Cu sînge de iepure să-ți ungi țeava puștii, ca să tragi mai bine. (Gh.F.C.) Pușchea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înseamnă negarea sistemului "sclerozat și inuman", ci doar o tentativă de a înșela vigilența cenzurii, de a nu face jocul indivizilor suspecți, azi domni, mâine slugi și delatori. Considerându-se parte a tabloului, criticul nu ezită să pună la bătaie vâna epică de care dispune, decis să aducă în scenă caractere, relații și tipologii demne de un foiletonist analist. Referindu-se la tipologia intermediarilor în carantina ceaușistă ("efectul Tvardovski"), S. Damian argumentează cum, sub girul și acoperirea unor personalități cu credit
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
nevoie urgentă de autocunoaștere. Trebuie să-ți cauți elementele de feminitate și să te împaci cu ele. Mai mult, vei vedea că băieții care țin cu adevărat la tine te apreciază pentru aceste aspecte feminine, deși gașca în ansamblu îți vânează slăbiciunile (v. O Fată Prea Mare). Încearcă să ții spatele drept, iar atunci când te așezi pe un scaun să ții picioarele într-o parte, cu genunchii lipiți și pantofii apropiați. Fii curată, fă în așa fel încât mereu să miroși
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
aceste „abilități“ experimentate de norod în fața instanțelor și cere judecătorilor - se adresează mitropolitului, episcopilor, marilor boierilor - mare vigilență și mai ales ochii largi deschiși: „totdeauna iaste vârtos la pricini dă judecăți, este cu anevoie a să găsi și a să vâna adevărul pentru că și căutându-se dă multe ori nu să poate afla. Și după ce să află, nu se poate osebi cu înlesnire de minciună, căci și minciuna să arată la judecată în chipul adevărului, întru toate ale lui adică și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
căci dumnealui ser darul Ianache Co co răs cu le comuni că ce are de co mu ni cat după care îi ignoră. Că nu are toți banii pentru zes tre e sigur, întrucât la 14 noiembrie 1804, serdarul își vân du se la me zat moșii și vii în județul Saac pentru a putea împlini zestrea surorii sale. Cei doi însă nu sunt inte re sați de gre u tă ți le prin care trece fratele, nici de faptul că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zestre lor să stea dum nea lor li niș tiți căci dumnealui Ianache se va descurca cum va putea și va da totul. Dar de o cam da tă nu i-au venit nici lui banii de pe moșia ce o vân du se încă din toamnă; pentru a-i po toli pe dum nea lor s-a înțeles cu un negustor să-i li vre ze toată marfa pe cre dit până vor sosi banii. Bi ju te ri i le
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din moșia satului, Costandin Bre zoianu in ter ve nea și răs cumpăra datoria popii Du mi traș co, lăsându-i totuși moșia, din milă pentru sărăciaacestuia. Preotul nu ar putea niciodată să vândă moșia alt cui va: „să o vân ză să nu fie vol nic a o vinde altora, ci iar la noi să vie să o vânză“. Actul poartă is că li tu ri le celor doi soți, iar Marica semnea ză cu nu me le ei de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care i-a re cu nos cut imediat, după flori, că erau ai lui și nu l-a lăsat pe bietul om până n-a venit cu el la Mitropolie și a mărturisit în fața tuturor că Sma ran da îi vân du se stam ba. La separa rea, in tervenită după 20 de ani de căsătorie, Păun bucătarul nu vrea să-i restituie zes trea Ni ței până când aceasta nu-i dă înapoi toate lucru ri le zălo gi te la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să-i pese, ba chiar cu un pic de ajutordin partea sa: „dar tu să iei și acestea toate și banii și să iei și moșia și pă mine să mă dai să mă în chi ză și să mă vân ză rob, dar Pravila nu zice să vân ză fe cio rul pă pă rin te, ci zice să vân ză părintele pă fecior“, îl apos tro fea ză Costandin, ame nin țându-l că „în scurtă vreme voi veni și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de ajutordin partea sa: „dar tu să iei și acestea toate și banii și să iei și moșia și pă mine să mă dai să mă în chi ză și să mă vân ză rob, dar Pravila nu zice să vân ză fe cio rul pă pă rin te, ci zice să vân ză părintele pă fecior“, îl apos tro fea ză Costandin, ame nin țându-l că „în scurtă vreme voi veni și cu mine vei avea judecatacea mai mare“. Stro
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
banii și să iei și moșia și pă mine să mă dai să mă în chi ză și să mă vân ză rob, dar Pravila nu zice să vân ză fe cio rul pă pă rin te, ci zice să vân ză părintele pă fecior“, îl apos tro fea ză Costandin, ame nin țându-l că „în scurtă vreme voi veni și cu mine vei avea judecatacea mai mare“. Stro ies cu se crede eliberat de nevastacea rea și hră păreață: „ci
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
y el hoy distinto / me han deparado los comunes casos / de toda suerte humana; aquí mis pasos / urden șu incalculable laberinto / Aquí la tarde cenicienta espera / el fruto que le debe la mañana / aquí mi sombra en la no menos vâna/sombra final se perderá, ligera. No nos une el amor șino el espanto; / será por eso que la quiero tanto". 165 Ernesto Sábato, Tango, discusión y clave p. 15: "La creación artística es un acto invariablemente antagónico, un acto de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Dumnezeu și fără de trompă, pe care le-a pus în aceeași oală, pe care le tratează ca pe niște obiecte, ca pe niște mărfuri, pe care le exploatează, pe care le face să sufere când are ocazia, pe care le vânează la scară largă, cu care se hrănește fără vreo urmă de remușcare. De ce i-ar merita celelalte viețuitoare respectul sau măcar mila, dacă nu au trompă? 4. Contesa și porcii "A fost odată o tânără de o mare frumusețe, care
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
să o pândesc, să o capturez discret și atent, să o strecor în cutie (tot cu delicatețe, astfel încât să fie în perfectă stare de funcționare sau, mai bine zis, de zburare atunci când avea să aterizeze în borcan căci broasca nu vânează decât pradă vie), și să am grijă să nu scape, un exercițiu de îndemânare la care devenisem invincibil. Reușita unei cine în oraș se cunoaște după numărul de muște (vii) care se află în buzunar, la plecare. În seara asta
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
la fel ca șoarecii, șopârlele sau șerpii, care, când vor să intre undeva, știu să se subțieze, să se descompună, să se contorsioneze, să se folosească și de cele mai înguste firide), decorând tapițeria cu un motiv verde original. Le vânam cu grijă. Culese una câte una, intrusele erau împrăștiate prin iarbă, suficient de departe încât să poată să plece în lumea largă și să-și caute alt loc de hibernat. Doar una s-a întors. A doua zi dis-de-dimineață, în
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
trăiesc în sânul ei. * * * Taïaut urma să împlinească doisprezece ani, era pe culmile succesului în arta sa, când mi-a venit ideea să-l duc la vânătoare în Ariège, unde tocmai mă instalasem cu noua mea soție. Acolo, iepurele se vâna cu haita. Șapte sau opt "ariegezi" cu urechile lungi, cu labele puternice și cu gura mare, care se înfuriau și se amuzau pe seama divagațiilor nocturne ale iepurelui cu mult înainte de a-l fi scos din vizuină. O cu totul altă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
aceleași mișcări ale capului, aceeași expresie care spune că nu. Nu, nu am văzut nimic. Dacă îl vedem, vă dăm de știre..." Dacă nu îl vedea nimeni, era, poate, pentru că se ascundea. Refugiat în sălbăticie, descoperind în ce paradis ajunsese, vâna iepuri noaptea și dormea ziua, în vreo vizuină, pe malul vreunui pârâu. În cele din urmă, avea să iasă, să se întoarcă la oamenii printre care trăise toată viața. Dacă foamea nu-l încearcă până atunci, măcar în ziua de
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
încearcă până atunci, măcar în ziua de deschidere a vânătorii sau în zilele următoare avea să dea, inevitabil, peste urma mea, avea să vină la mine, avea să se gudure fericit. Descoperind puștile, avea să i se alăture haitei, să vâneze pentru noi, să le dea o lecție celorlalți. A mai trecut o săptămână, și el tot nu apăruse. În fiecare seară, la Cafeneaua Sportivă, la ora când se servea câte-o tărie, mă întâlneam cu Jean-Marie, un vânător bătrân cu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
palanilor se trag înghițitorii de săbii și mâncătorii de praf. Unii târăsc după ei, prin noroi, ca pe o cârpă, câte o panteră inertă. Prin ce operațiuni reușesc să o abrutizeze într-o asemenea măsură, nu știu. Această panteră fermecată vânează pentru ei noaptea; vânează, dar nu le aduce prada. Trebuie ca ei să meargă dimineața, foarte devreme, dacă mai au timp, să strângă vânatul (pantera își primește partea ei)." Henri Michaux, Călătorie în Marea Garabanie Filosofii noștri nu sunt singurii
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de săbii și mâncătorii de praf. Unii târăsc după ei, prin noroi, ca pe o cârpă, câte o panteră inertă. Prin ce operațiuni reușesc să o abrutizeze într-o asemenea măsură, nu știu. Această panteră fermecată vânează pentru ei noaptea; vânează, dar nu le aduce prada. Trebuie ca ei să meargă dimineața, foarte devreme, dacă mai au timp, să strângă vânatul (pantera își primește partea ei)." Henri Michaux, Călătorie în Marea Garabanie Filosofii noștri nu sunt singurii care și-au format
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
cuvinte, a sediului rațiunii. Este vorba, de fiecare dată, de o negare a omului în beneficiul animalității" (Bataille). În arta preistorică, animalitatea este învestită cu valențe pozitive, umanitatea cu valențe negative. Această perspectivă favorabilă asupra animalului, chiar și când e vânat, chiar și când e ucis (după care primește scuze, lacrimi, osanale pe pereții peșterilor), îl va ține o vreme la adăpost de disprețul cu care exceptând unele semne izolate, intermitente, de compasiune va fi întâmpinat în curând de omul rațional
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]