19,326 matches
-
toți am vrut sa mancam ceea ce nu puteam înainte: mâncare franceză, italiană, asiatică. Dar acum lucrurile s-au schimbat, astfel încât există o recunoaștere a ingredientelor ungurești”. „Time” se întreabă dacă această apreciere este „locavorism” sau pur și simplu naționalism. Un vânzător de cârnați prezent la festivalului anual dedicat porcilor de Mangalița a declarat pentru revista americană: „Cred că multor oameni le place (porcul de Mangalița) deoarece este la modă. Aș vrea să se fi intalmplat asta datorită mândriei naționale”. Pe de
Mangaliţa alimentează tendinţele naţionaliste [Corola-blog/BlogPost/93297_a_94589]
-
Vânzătorii de apartamente vechi au fost nevoiți să scadă prețurile medii solicitate în ultima lună cu până la 3%, având în vedere că dezvoltatorii imobiliari au finalizat multe locuințe care pot fi achiziționate prin programul guvernamental “Prima Casă”, potrivit raportului de monitorizare
Proprietarii, în competiţie cu dezvoltatorii imobiliari [Corola-blog/BlogPost/93351_a_94643]
-
pe care vor s-o achiziționeze, să evite posibile cheltuieli de reparație, să afle cum condițiile meteorologie și seismice pot afecta structura casei și care sunt caracteristicile de securitate care lipsesc. De cealaltă parte, raportul de evaluare îl ajută pe vânzător să cunoască detaliat avantajele proprietății, iar deținând toate aspectele de ordin tehnic, economic și zonal, acesta poate argumenta și justifica prețul pe care-l propune cumpărătorului. Totodată, în caz că inspecția tehnică a imobilului prezintă probleme majore ale clădirii, proprietarul are timp
Vanzatorii nu mai pot ascunde micile vicii ale imobilelor lor. Un nou tip de evaluare le deconspira “defectele” [Corola-blog/BlogPost/93353_a_94645]
-
cauză. Aceștia apelează la un specialist care inspectează foarte bine clădirea și îi oferă un raport complet cu toate punctele slabe ale imobilului, astfel încât să poată refuza cumpărarea lui pe motive tehnice sau să poată negocia un alt preț cu vânzătorul, în care să fie incluse și costurile de reparații. Inspecția tehnică a imobilului nu se adresează numai clădirilor vechi, ci și celor noi, deoarece nu puține au fost cazurile în care și acestea au prezentat unele vicii pe care un
Vanzatorii nu mai pot ascunde micile vicii ale imobilelor lor. Un nou tip de evaluare le deconspira “defectele” [Corola-blog/BlogPost/93353_a_94645]
-
rămas fără sume frumușele, scrie a1.ro. „Atenție când plătiți cu cardul! Undeva la începutul anului am fost la o benzinărie să alimentez cu benzină și neavând cash la mine am plătit cu cardul. Când m-am dus la ghișeu vânzătorul mi-a luat cardul l-a trecut printr-un POȘ identic cu unul normal și mi-a înmânat un terminal, pe care scria numele unei bănci, ca să introduc codul PIN. După ce am introdus codul PIN acesta a luat terminalul și
E alertă în toată țara! Românii RĂMÂN FĂRĂ BANI după ce fac asta. Sunați imediat poliția dacă vi se întâmplă așa ceva [Corola-blog/BlogPost/93482_a_94774]
-
cerințelor pieții, religiei, situației politice, economice, etc. Aceasta presupune că învățământul este dinamic, adaptat la obiectivele apropiate și mai îndepărtate ale societății. Consider că în societatea de consum profesorii au de câștigat dacă se simt prestatori de servicii. Ca și vânzătorii de artă, sau poate avocații, farmaciștii, dentiștii, etc. Serviciile se cuvine a fi plătite cu atât mai mult cu cât ele sunt mai performante. Calitatea învățământului practicat pe niveluri diferite este demonstrată prin practică sau diverse forme de evaluare formală
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93492_a_94784]
-
că intră în regulile unei negocieri firești între spasmul obosit al luminii și trecerea regulată a omului alb, cu aspect de beduin, care strînge cadavrele păsărilor întunecate, amestecate cu nisipul. Am adormit odată cu capul pe o masă de lemn, lîngă vînzătorul de samovare, iatagane și tipsii, și am visat cum cineva îmi spune că în fiecare noapte oamenii acestor locuri mai uită cîte puțin, astfel încît, în zori, fiecare e altcineva decît a fost la apus, ... Citește mai mult Cînd se
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
totul pare că intră în regulile unei negocieri fireștiîntre spasmul obosit al luminii și trecerea regulatăa omului alb, cu aspect de beduin, care strînge cadavrele păsărilor întunecate, amestecate cu nisipul.Am adormit odată cu capul pe o masă de lemn,lîngă vînzătorul de samovare, iatagane și tipsii,și am visat cum cineva îmi spune că în fiecare noapteoamenii acestor locuri mai uită cîte puțin,astfel încît, în zori, fiecare e altcinevadecît a fost la apus,... XI. BĂIATUL CU PĂLĂRIE VERDE, de Dragoș
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
îndeamnă la lene și la sedentarism, la idealuri mărunte! Un derbedeu de la oraș știe despre mersul lucrurilor în lume de șapte ori mai mult decât un învățător de țară! Decât Magistratul! Decât Preotul, care se crede unsul lui Dumnezeu! Un vânzător de ziare dintr-o mare metropolă este mai informat decât toți gazetarii Stațiunii! GLASUL, poftim titlu! Singura publicație din urbe! Glasul cui? Al Magistratului? Al Consiliului - un cor! -, al Primăriei, al cetățeanului obișnuit, care, de fapt, e mut? Un jurnal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
pe meșterul din Como Înainte de sosirea acestuia la Florența. Ori, cel puțin, așa părea. Arhitectul era la lucru, pe marele șantier al noii catedrale, În fața baptisteriului. Dante străbătu cu pași repezi Via dei Calzaiuoli, ticsită la acea oră cu tejghelele vânzătorilor, care o umpluseră cu corturile lor colorate, lăsând un pasaj Îngust pe mijloc, până la Piazza San Giovanni. Dinaintea porților baptisteriului, terenul fusese bătătorit pe mai bine de două sute de brațe, până la vechea centură de ziduri romane. Acolo se Înălțau masivele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Își făcu loc Înghiontind Înspre trepte, Încercând să Își salveze veșmintele și să blestemând rânduielile justiției care Îi interziceau să alunge și să risipească toată gloata aceea. Trecu printr-un salt de prima treaptă, Înțesată de cârpele mizerabile pe care vânzătorii Își expuneau mărfurile. După ce Își recăpătă echilibrul, Începu să urce anevoie, atent să nu se ciocnească de cei care coborau. Fu nevoit să dea Înapoi nu o dată, ca să nu fie târât la vale, iar apoi profită de pragul deschis de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
vrei. — N-ai nevoie de nici un indiciu... - spuse Gacel Sayah. Întotdeauna am spus foarte clar ce vreau. — Ar trebui să vii cu alte oferte. — „Oferte“? - Întrebarea îi reflecta uimirea. - La ce fel de „oferte“ te referi? Crezi că sunt un vânzător de covoare care se tocmește să-și vândă marfa? Eu nu vând covoare. Nu vând nimic. Eu cer să se facă dreptate și cred că am fost de acord că n-o să umblăm cu nici un aranjament dacă e vorba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
necunoscutul trup nu a fugit nimeni doar apa țiuie nebăgată În seamă“ Și gîndul meu fixînd deodată imaginea ca un instantaneu, gîndul meu de atunci, o precauțiune a memoriei strîngătoare: „băieții ăștia slabi care seamănă cu mine, bărbatul meu și vînzătorul de lămîi și muzicantul și șoferul, scheletele astea frumoase cu flori la Încheieturi prăbușite sub povara lebedelor care le cîntă În cîrcă“ Și În clipa aceea pînă și Burschi, băiatul rotofei, jongleur și prestigitator de Înaltă clasă, s-a așezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
altul și n-am zis nimic. Capitolul șapte Știam că n-o să mă duc la liceu, așa că m-am angajat în oraș. Era o slujbă la drogherie și primeam aproape douăzeci de dolari pe săptămână. Făceam comisioane și eram și vânzător la tejghea. Am avut noroc că am găsit-o, pentru că era o slujbă bunicică. Tanti Mae s-a bucurat pentru mine. Stătea cu mama în timpul zilei, dar nu era mare lucru. Noaptea venea Clyde să o ia, să meargă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
cu Tom într-un pub din Camden unde mă așteptam să consum cantități considerabile de vin bun- așa că persoana din spatele meu trebuia să fi fost deosebit de nepricepută din moment ce își făcuse deja simțită prezența. Intrând pe neașteptate în mijlocul unui grup de vânzători de ziare am aruncat câteva priviri scurte peste umăr. Era un bărbat, surpriză, surpriză, de aproape treizeci de ani, purtând o haină de stofă; rămăsese nemișcat în mijlocul trotuarului, cuprins de o confuzie palpabilă. Câtă stângăcie! Dacă aș fi crezut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
aleasă la întâmplare să se deschidă o ușă și să iasă o fată, pe care o placi, n-ai fi ales cu siguranță strada mea; e cea mai anostă alăturare de fațade mohorâte văzută vreodată, numai depozite. Am ieșit dintre vânzătorii de ziare și am mers pe strada principală. Seven Sisters e una din arterele principale ale Londrei, înfundată mereu de noxele și claxoanele traficului îngreunat. O mașină din fața mea a frânat brusc, scârțâind de parcă un animal mic își prinsese coada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
bun prieten al său, signor Fumo. În timpul plăcutei călătorii am ascultat încântați istoriile pe care Franco le povestea despre bătrânul său prieten. În tinerețea lui, acest fabulos signor Fumo era faimos în toată Italia și chiar în străinătate. Fusese un „vânzător de castele“. Mai exact, vânzător de castele de aer. „Castelele“ poate existaseră în realitate, odată în trecut, dar în timpul nostru ele hălăduiau numai în mintea lui signor Fumo. - Dar cine cumpăra acele „castele“? am întrebat eu. - Tot felul de oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
Fumo. În timpul plăcutei călătorii am ascultat încântați istoriile pe care Franco le povestea despre bătrânul său prieten. În tinerețea lui, acest fabulos signor Fumo era faimos în toată Italia și chiar în străinătate. Fusese un „vânzător de castele“. Mai exact, vânzător de castele de aer. „Castelele“ poate existaseră în realitate, odată în trecut, dar în timpul nostru ele hălăduiau numai în mintea lui signor Fumo. - Dar cine cumpăra acele „castele“? am întrebat eu. - Tot felul de oameni cu bani: americani, nemți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
ierburi tipice acelei părți a Italiei, bogată în miresme greu de identificat. Când ne-am apropiat de casa lui signor Fumo au început să plutească fulgi albi în toate părțile, ca funigeii. Franco ne povestise deja că prietenul său, fostul vânzător de castele de aer, avea acum o fermă de găini, ocupându-se cu plăcere de vânzarea de pene și ouă. N-a trebuit să așteptăm prea mult înainte de a vedea cu ochii noștri acea faimoasă fermă de găini - căci signor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
găini, ocupându-se cu plăcere de vânzarea de pene și ouă. N-a trebuit să așteptăm prea mult înainte de a vedea cu ochii noștri acea faimoasă fermă de găini - căci signor Fumo fusese predestinat să fie vestit chiar și ca vânzător de ouă și găini. În mijlocul sutelor de păsări ședea chiar signor Fumo în persoană, dându-le tuturor de mâncare. Nu erau numai găinile lui, ci și păsări venite dinspre mare și din pădurile din apropiere; toate se aflau sub protecția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
pentru animale și pentru argații văcari), dar precizează că, după ce au primit plata, 37 taleri, „au dat și ispisocul cel domnesc pe această moșie” (Bucovina Runcului, în partea nordică a moșiei Filipeni, în hotar cu Lecca-Ungureni - n.a.), ceea ce dovedește că vânzătorii erau proprietari deplini, cu acte domnești de întărire. Un alt document care, cu siguranță, este datat greșit, indică anul 1617, când Radu Voievod întărește lui Petre și soției sale Mălina parte din moșia Bucovina Dunavățului, cu hotarul Frunteștilor, de la Nichita
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
până la patru sute lei, și pentru mai bună încredințare și sfințirea lucrării acestei hârtii de alcătuire și învoiri cu bună primire între noi frații de a păzi întocmai lucrarea ei, urmează a noastre de bună voie iscălituri.” ss) Iordache Roset comis, vânzător ss) Ralu Roset vânzătoare (Original în documentele Rosetti - Filipeni a lui V. Rosetti) Dintre Rosetești cel care s-a legat mai mult de moșia Filipeni a fost Grigore Roset, frate cu Iordache, fiu al lui Ștefan și al Mariei Krupenski
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Lunca, din velnița din hotarul Sloboziei cu Ruseștii. Boierul Rosetti a avut cârciumă și han în Lunca. În 219 centrul satului, pe partea dreaptă a drumului ce ducea la Runc. Rosetti, prin anul 1879, și-a ridicat han, pune vânzător la han pe Gheorghe Hură, care era de meserie rotar. După cum ne spune Ghiță D. Iacobeanu, hanul-crâșmă deschisă de Rosetti nu a dat rezultate și era concurat de hanul lui Sterian, care avea oameni pricepuți la comerț și negustorie, cum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ea nu se mai Întorcea. Într-o zi s-a Întîmplat să intrăm În prăvălie și să Întrebăm de fericita sculă. Se dovedi că acela era regele stilourilor, un Montblanc Meinsterstück de serie limitată, care aparținuse, sau așa ne asigura vînzătorul cu solemnitate, nici mai mult, nici mai puțin decît lui Victor Hugo. Din acea peniță de aur, am fost informați, izvorîse manuscrisul Mizerabililor. — Tot la fel cum Vichy Catalán-ul izvorăște din obîrșia de la Caldas, atestă vînzătorul. După cîte ne spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
sau așa ne asigura vînzătorul cu solemnitate, nici mai mult, nici mai puțin decît lui Victor Hugo. Din acea peniță de aur, am fost informați, izvorîse manuscrisul Mizerabililor. — Tot la fel cum Vichy Catalán-ul izvorăște din obîrșia de la Caldas, atestă vînzătorul. După cîte ne spuse, Îl achiziționase personal de la un colecționar venit de la Paris și se asigurase de autenticitatea piesei. — Și ce preț are acest șuvoi de minuni, dacă nu vă e cu supărare că Întrebăm? se interesă tata. Simpla menționare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]