1,940 matches
-
de elită demonstrează gradul sporit de civilizație a acestui popor, inteligent, harnic, disciplinat, cu simț artistic spre muzică și artă monumentală, ce a dominat politic și cultural câteva secole Europa Centrală, ca descendenți ai imperialilor romano-germani. Viena, supranumită și Capitala Valsului, era inițial un castru roman, Vindobona, ridicat la rangul de municipiu (213). Așa cum s-a mai subliniat, Carol cel Mare a ocupat în secolul al VIII-lea acest teritoriu, transformându-l în provincia Ostmark. După 1276, istoria Austriei și a
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
probleme de securitate, la orice oră din noapte. Plec pe jos, fără o țintă precisă, vrând să mă amestec în mulțimea gălăgioasă care umple străzile, magazinele, restaurantele, și să respir parfumul îmbietor al trandafirilor catifelați din parcuri în sunetul unui vals nemuritor. Primul obiectiv pe lângă care trec este Parlamentul, situat într-o monumentală clădire din secolul al XIX-lea, dominată de coloane corintice și de o scară impunătoare. În fața edificiului se află o celebră fântână arteziană, reprezentând pe Pallas Athena și
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
talent și la desen. Peste ani, prințesa va deveni o pictoriță sensibilă, însă puțin cunoscută marelui public. În scurt timp învață să-și pună singură plăci la gramofon, ascultând zile în șir, în salonul cu oglinzi de Murano, de la etaj, valsuri și nocturne de Chopin, sonate de Beethoven sau Domenico Scarlatti. Iarna grea de la Sinaia și peisajul munților din împrejurimi complet albi au fascinat-o încă de mică, amintirea acestor zăpezi tulburând-o până la sfârșitul zilelor. Principesa Elisabeta a fost singurul
Regina Elisabeta a Greciei () [Corola-website/Science/304364_a_305693]
-
asistent universitar (1990-1994) la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din București, la clasa prof. univ. Dem Rădulescu. Printre rolurile interpretate de actorul Radu Duda sunt de remarcat rolul lui Gigi Stamatescu (ofițer, iubitul Mizei) în piesa de teatru "Titanic Vals" de Tudor Mușatescu, un rol în piesa de teatru "Trei surori" de A. P. Cehov. A realizat în anul 1993 (în calitate de director artistic) primul proiect de terapie prin artă "Artécole", pentru orfanii din România. Proiectul s-a desfășurat în opt localități
Radu, Principe al României () [Corola-website/Science/304445_a_305774]
-
Whit, George Clarke, Markwich, Markham, Jo Wightmann, Van Laure, de ceasornicari francezi (Benjamin Balber, George Charle, Meuron), austrieci (Philipp Ia-cob, Beyr) sau elvețieni (Pres Vaucher, A. Hess). Pot fi văzute ceasuri cu mecanisme muzicale care cântă Marseilleza, Deșteaptă-te, române!, valsurile lui Strauss. Sunt prezentate ceasuri care au aparținut unor personalități (Constantin Brâncoveanu, Al. I. Cuza, Mihail Kogălniceanu, Cezar Bolliac, B.P. Hașdeu, Theodor Aman, I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Ioan A. Bassarabescu etc.), ceasuri distractive (al morarului, fierarului, frizerului, motanului etc.), ceasuri
Muzeul Ceasului () [Corola-website/Science/311741_a_313070]
-
un bas pentru a completa cuartetul vocal". Astfel a fost introdus la curte. Era considerat un bărbat foarte urât, dar datorită calităților de muzician și cântăreț și-a atras atenția reginei. Unii i-au atribuit compoziția melodiei "Auld Lang Syne" (Valsul lumânărilor). Spre sfârșitul anului 1564, a devenit secretarul particular al reginei pentru relațiile cu Franța, după moartea predecesorului său. Ambiția și influența sa politică, faptul că era un străin catolic și zvonurile că era amantul reginei, i-au atras ostilitatea
David Rizzio () [Corola-website/Science/312324_a_313653]
-
dintre cele mai faimoase arii ale lui Kálmán, „Zi-i, țigan, zi mereu”. În volumul său de amintiri, Emmerich Kálmán declara: “Am încercat să scriu muzica de dragul muzicii și nu din alte considerente. /.../ Cel mai mic cântec, cel mai neînsemnat vals trebuie să poarte scânteia care să electrizeze publicul și să-l cucerească /.../ Știu că numai o jumătate de pagină de Liszt va cantări mai mult decat toate operetele mele. Compozitorii mari vor avea întotdeauna admiratorii lor, dar paralel cu ei
Contesa Marița () [Corola-website/Science/310987_a_312316]
-
Arthur Grunwald, subiectul - bazat pe Românul unui tânăr sărac de Octave Feuillet - cucerește prin verva și intrigă. Montarea acestei operete la TNO își propune să apropie spectatorul modern de frumusețile operetei clasice, a cărei valoare rezista în vâltoarea timpurilor actuale. "Valsul nu se demodează niciodată; ne urmărește tot timpul și, din când în când, se reîntoarce cu aplomb. Este insinuant, dezarmant, minunat..." (H. L. Menken)
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
parade acompaniate de orchestre impresionante. Aceste competiții au devenit, de fapt, principala atracție pentru carnavalul Rio de Janeiro. Până la începutul secolului XX, carnavalul de stradă din Rio devine o "afacere" muzicală cu profunde influențe europene, pe ritmuri de polka, mazurca, vals sau folk scoțian. Trendul se dezvoltă odată cu implicarea mai profundă a clasei muncitoare, formată din afro-americani, țigani, evrei din estul Europei, polonezi și alții. Ei reușesc să lanseze propriile ritmuri muzicale și de dans. Carnavalul Rio de Janeiro se mută
Carnaval () [Corola-website/Science/310048_a_311377]
-
Titanic Vals (1964) este un film regizat de Paul Călinescu, după comedia omonimă aparținând lui Tudor Mușatescu. Titlul se referă, evident, la tragedia Titanicului. Filmul arată destinul unui om obișnuit și onest intrat, fără voie, în malaxorul electoral al vieții politice românești
Titanic vals (film) () [Corola-website/Science/309225_a_310554]
-
scherzi au măsură de trei pătrimi. Beethoven a scris această mișcare în trei timpi, dar atunci când este cuplată cu viteza de metru, parcă este o măsură de patru timpi. În timp ce aderarea la proiectarea ternar standard a unei mișcări de dans/vals (Scherzo-trio-Scherzo, sau menuet-trio-Menuet), secțiunea Scherzo are o structură internă elaborată, aceasta este o formă de sonată completă. În această formă de sonată, primul grup de expunere începe cu o fugă înainte de modulare a lui do major pentru cea de a
Simfonia nr. 9 (Beethoven) () [Corola-website/Science/309257_a_310586]
-
Următoare listă prezintă cele mai cunoscute compoziții bazate pe versurile lui Mihai Eminescu. Încă de la finele secolului XIX, unele texte mai accesibile (și, de regulă, de dimensiuni reduse) ale poetului român au fost însoțite de muzică unor valsuri sau romanțe compuse anume; câteva dintre ele au fost înregistrate de cultura pop și sunt cunoscute chiar și celor din generațiile tinere. Registrul stilistic al muzicii scrise în acest scop s-a modificat de-a lungul vremii, cea mai spectaculoasă
Listă de compoziții pe versurile lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/309921_a_311250]
-
-mi vii?" și "Pe lângă plopii fără soț..."), ambele scrise în 1887, când Eminescu se afla în vizită la sora sa, în Botoșani. După moartea poetului, un număr apreciabil de autori, mulți dintre ei uitați, au scris mici piese - serenade, romanțe, valsuri - pentru voce cu acompaniament de pian sau cor. Din perspectiva actuală, registrul stilistic în care se încadrează aceste piese este cel al muzicii ușoare - servesc drept argumente formele pieselor, instrumentația minimală, lipsa de notorietate a celor mai mulți compozitori sau incapabilitatea celor
Listă de compoziții pe versurile lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/309921_a_311250]
-
celor mai mulți compozitori sau incapabilitatea celor cunoscuți de a-și impune compozițiile din genuri mai largi (orchestral, vocal-simfonic, operă). Reprezentativ pentru această ultimă variantă, dar și unul dintre cei mai apreciați astfel de autori rămâne Guilelm Șorban, cunoscut și astăzi pentru valsurile "Mai am un singur dor", "Pe lângă plopii fără soț". Regimul politic din România anilor șaizeci a „slăbit” cenzura aplicată culturii, în intenția de a recâștiga simpatia maselor după evenimentele din anii cincizeci. Artiștii au profitat de acest moment; între altele
Listă de compoziții pe versurile lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/309921_a_311250]
-
care pornesc de la dansuri populare, caracteristicile metrice și agogice (tempo), păstrându-se ca atare într-o primă etapă (amintim ciacona, giga, sarabanda, menuetul). În timp ce menuetul face deliciul secolului XVIII, secolul XIX va prelua un nou dans popular în trei timpi, valsul. Până în secolul XIX, muzica savantă se apropie și depărtează de publicul simplu în câteva ocazii succesive; Romantismul târziu reprezintă desprinderea de ascultătorul neinițiat, prin continua intelectualizare a limbajului muzical (și părăsirea tonalității pentru alte sisteme, create artificial sau pe modelul
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
Vest). Pătrunde romanța, ca monodie acompaniată de pian ori chitară, rudă îndepărtată a "lied"-ului. Romanța s-a păstrat până astăzi, dar popularitatea ei a scăzut simțitor în a doua jumătate a secolului XX. Primii compozitori români de romanțe și valsuri (D.G. Florescu, Guilelm Șorban) atestă existența unei muzici ușoare după 1850. Cunoscând însă notații și compoziții laice semnate de Anton Pann și alți precursori ai generației 1848, se pune problema de ce nu vor fi ele, de asemenea, încadrate drept muzică
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
începutul celui de Al Doilea Război Mondial. Perioada interbelică în Occident cuprinde "musical"-uri, "music-hall"-ul, primii interpreți europeni de "swing jazz" (între care, chitaristul Django Reinhardt). Viziunile mai conservatoare vor determina înflorirea noului „"lied"” englez, a șansonetei și a valsului la acordeon ("musette"), ambele franțuzești, a canțonetei italiene - ele depășesc hotarele țării lor și rămân imortalizate prin înregistrări sonore și filme (celebrul "Sous les toits de Paris", 1930, în regia lui René Clair). La încheierea celui de Al Doilea Război
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
care vorbește de la sine”. Franklin enumeră mai multe trăsături specifice de bază ale stilului lui Mahler: extremele între încet și tare, utilizarea ansamblurilor, aranjamentul necovențional al forțelor orchestrale și influențele din muzica și dansul popular cum ar fi ländlerul și valsul. Muzicologul Vladimír Karbusický susține că rădăcinile evreiești au un efect de durată asupra creațiilor sale, dând ca exemplu mișcarea a treia din Prima Simfonie, ca cea mai reprezentativă pentru muzica „Yiddish” în lucările lui Mahler. Compozitorul și jurnalistul ceh Max
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
apărut în filme. El a revenit pe marile ecrane cu filmul "Bulevardul „Fluieră Vântu”" (1950), interpretând apoi roluri „cu oarecare clocot” în "O scrisoare pierdută" (1953), "Afacerea Protar" (1955), "Citadela sfărâmată" (1957), "Celebrul 702" (1961), "Vacanță la mare" (1962), "Titanic vals" (1964), "Runda 6" (1965) și "Haiducii" (1966). El a mai apărut apoi în filmele "Serata" (1971) și "B.D. la munte și la mare" (1971), fără a i se mai oferi roluri de prim plan. Finteșteanu a reproșat regizorilor de film
Ion Finteșteanu () [Corola-website/Science/306112_a_307441]
-
după volumul scris de Marin Preda. I-a plăcut să cânte de mic copil, de la 7 ani. Primul cântec la acordeon a fost ‘Marea de Smarald‘, pe care l-a învățat de la unchiul său. La început a abordat muzică ușoară, valsuri, iar de muzică lăutărească s-a apucat abia la 15 ani. Sub aripa tatălui său, violonistul Aurel Tudorache, Ionel Tudorache s-a împrietenit foarte repede cu acordeonul. A încercat la început să cânte și cu vioară, insă tatăl lui nu
Ionel Tudorache () [Corola-website/Science/305534_a_306863]
-
(n. 14 martie 1804, Viena - d. 25 septembrie 1849, Viena; germană: "Johann Baptist Strauß, Johann Strauss (Vater)"; cunoscut și ca Johann Baptist Strauss, Johann Strauss Sr., Johann Strauss I) a fost un compozitor romantic austriac, faimos pentru valsurile sale și popularizarea acestora alături de Joseph Lanner, așezând astfel fundațiile pentru ca fiii lui să continue dinastia sa muzicală. Cea mai cunoscută piesă a sa este probabil Marșul lui Radetzky (numit astfel după Josef Radetzky), în timp ce valsul cel mai renumit este
Johann Strauss (tatăl) () [Corola-website/Science/306265_a_307594]
-
romantic austriac, faimos pentru valsurile sale și popularizarea acestora alături de Joseph Lanner, așezând astfel fundațiile pentru ca fiii lui să continue dinastia sa muzicală. Cea mai cunoscută piesă a sa este probabil Marșul lui Radetzky (numit astfel după Josef Radetzky), în timp ce valsul cel mai renumit este probabil "Lorelei Rheinklänge", op. 154. Johann Strauss a fost tatăl lui Johann Strauss (fiul), Josef Strauss și Eduard Strauss, care a avut un fiu numit Johann Strauss al III-lea, născut în 1866. A avut de
Johann Strauss (tatăl) () [Corola-website/Science/306265_a_307594]
-
Michael Pamer, pe care a părăsit-o eventual pentru a se alătura unui popular cvartet de coarde cunoscut drept "Cvartetul Lanner", format din viitorul său rival Joseph Lanner și frații Drahanek, Karl și Johann. Acest cvartet de coarde care interpreta valsuri vieneze și dansuri germane rustice s-a extins într-o mică orchestră de coarde în 1824. Mai târziu, el a devenit dirijor-adjunct al orchestrei pentru a-l ajuta pe Lanner cu organizarea concertelor după ce aceasta a devenit atât de populară
Johann Strauss (tatăl) () [Corola-website/Science/306265_a_307594]
-
emuleze succesul lui Lanner, pe lângă faptul de a pune capăt dificultăților sale financiare. Făcând acest lucru, Lanner i-ar fi devenit un rival crâncen, deși rivalitatea nu a dus la consecințe ostile, deoarece competiția muzicală era foarte productivă pentru dezvoltarea valsului, precum și a celorlalte tipuri de muzică de dans din Viena. Curând a devenit unul dintre cei mai cunoscuți și iubiți compozitori de dans din Viena, pornind într-un turneu cu orchestra sa în Germania, Olanda, Belgia, Anglia și Scoția. Frâurile
Johann Strauss (tatăl) () [Corola-website/Science/306265_a_307594]
-
bună Lanner, bună seara, Strauss-tatăl, bună dimineața Strauss-fiul !". Cutreieră lumea cu orchestra sa, având un succes răsunător. În anii 1846-1847 a efectuat turnee în Ungaria, Transilvania și Țara Românească.. Paralel cu activitatea concertistică, desfășoară o prodigioasă activitate de creație, dând valsului, printr-un colorit orchestral foarte bogat, o valoare artistică deosebită. Dintre cele peste 140 de valsuri, create de el, unele și-au câștigat celebritatea: ""Dunărea albastră"", ""Viață de artist"", ""Sânge vienez"", ""Vals imperial"", ""Povești din pădurea vieneză"", ""Vin, femei și
Johann Strauss (fiul) () [Corola-website/Science/306264_a_307593]