14,506 matches
-
lui Greimas și EROUL lui Propp) este forța orientată în raport cu SOARELE (sau OBIECTUL) și lucrează în beneficiul PĂMÎNTULUI (sau al DESTINATARULUI). ¶Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și ACTANT. lexie [lexia]. O unitate textuală sau o unitate a lecturii, de dimensiune variabilă, constituind cel mai bun spațiu în care se poate observa înțelesul. ¶Barthes 1974 [1987]. limbă [langue]. Sistemul limbii sau CODUL care guvernează producerea (și receptarea) vorbirii individuale (parole) într-o limbă dată. După Saussure, care a articulat distincția, limba și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ (Portret al artistului în tinerețe). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ-SELECTIVĂ MULTIPLĂ. omnisciență-selectivă multiplă [multiple selective omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența selectivă multiplă caracterizează NARATORUL HETERODIEGETIC care adoptă FOCALIZAREA-INTERNĂ VARIABILĂ (Spre far). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ. opozant [opponent]. 1. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii profunde, în prima versiune a modelului greimasian al narațiunii. Opozantul (analog RĂUFĂCĂTORULUI și FALSULUI EROU de la Propp și lui MARTE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un personaj (PUNCT DE VEDERE INTERN: totul se prezintă în termenii stricți ai cunoștințelor, sentimentelor și percepțiilor aceluiași personaj sau ale unor personaje diferite). În acest caz, el poate fi fix (se adoptă perspectiva unui singur personaj: Ce știa Maisie), variabil (se adoptă pe rînd perspectiva mai multor personaje pentru a prezenta diferite secvențe de evenimente: Vîrsta rațiunii), sau multiplu (același eveniment sau secvențe de evenimente se narează de cel puțin două ori, de fiecare dată în funcție de o perspectivă diferită: Piatra
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
curînd decît de la centru: Marele Gatsby); (4) EUL-PROTAGONIST (naratorul este protagonist în acțiunea povestită, aceasta fiind văzută din centru: Marile speranțe, Huckleberry Finn, De veghe în lanul de secară); (5) OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ MULTIPLĂ (NARATOR HETERODIEGETIC cu punct de vedere intern variabil: Vîrsta rațiunii, Spre far); (6) OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ (narator heterodiegetic cu punct de vedere intern fix: Ambasadorii, Portret al artistului în tinerețe); (7) MODUL DRAMATIC (narator heterodiegetic cu punct de vedere exterior: Vîrsta ingrată); (8) REFLECTOR (situațiile și evenimentele narate "tocmai
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
punct de vedere intern [internal point of view]. Vezi FOCALIZARE INTERNĂ. ¶Prince 1982; Uspenskij 1973. punct-de-vedere-intern fix [fixed internal point of view]. Vezi FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ. ¶Prince 1982. punct-de-vedere-intern multiplu [multiple internal point of view]. Vezi FOCALIZARE-INTERNĂ MULTIPLĂ. ¶Prince 1982. punct-de-vedere-intern variabil [variable internal point of view]. Vezi FOCALIZARE-INTERNĂ VARIABILĂ. ¶Prince 1982. punct de vedere limitat [limited point of view]. O FOCALIZARE sau un PUNCT DE VEDERE care se supune constrîngerilor conceptuale sau perceptive (în opoziție cu PUNCTUL DE VEDERE OMNISCIENT). Romanul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Vezi FOCALIZARE INTERNĂ. ¶Prince 1982; Uspenskij 1973. punct-de-vedere-intern fix [fixed internal point of view]. Vezi FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ. ¶Prince 1982. punct-de-vedere-intern multiplu [multiple internal point of view]. Vezi FOCALIZARE-INTERNĂ MULTIPLĂ. ¶Prince 1982. punct-de-vedere-intern variabil [variable internal point of view]. Vezi FOCALIZARE-INTERNĂ VARIABILĂ. ¶Prince 1982. punct de vedere limitat [limited point of view]. O FOCALIZARE sau un PUNCT DE VEDERE care se supune constrîngerilor conceptuale sau perceptive (în opoziție cu PUNCTUL DE VEDERE OMNISCIENT). Romanul Ambasadorii e povestit dintr-un punct de vedere
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
uniformă (lansată) în opinia noastră, act motric în care corpul sau/și segmentele sale se deplasează cu viteză constantă, iar accelerația și decelerația este nulă; mișcare variată act motric în care corpul sau/și segmentele sale se deplasează cu viteză variabilă; mișcare rectilinie act motric desfășurat pe o traiectorie dreaptă (pe o linie dreaptă, între două puncte de referință); mișcare curbilinie act motric desfășurat pe o traiectorie curbă, supusă efectelor anumitor forțelor; mișcare circulară act motric desfășurat, global sau segmentar, în jurul
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
care îi sunt total indiferente moralei: ea le poate accepta, fără să le poată reproba"186. El definește morala, în sensul riguros al termenului, drept "un total de norme generale ale conduitei practice personale, care se impun conștiinței ca absolut variabile și implică excluderea oricărei contraziceri"187. Dacă morala este un total de norme practice care se impun conștiinței ca absolut valabile "este de la sine înțeles că dreptul nu se poate sustrage de la judecata morală". "Dreptul nu se poate deci niciodată
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
al contradicției și ar fi simultan și imorală și injustă".188 Speranția consideră că principala diferență dintre drept și morală constă nu în prezența, ci în modalitățile sancțiunii. Încălcarea normelor morale, de exemplu, poate atrage "indignarea publică, spontană, explozivă și variabilă". În aceste cazuri, felul și gravitatea pedepsei nu depind de natura și gravitatea abaterii, ci de intensitatea pasiunii colective. Dimpotrivă, abaterile de la normele juridice sunt sancționate de organe speciale conform unor modalități expres stabilite. A admite însă că modalitatea de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de reflectare a relației (în accepțiune cel puțin dihotomică), a subiectivității/ intersubiectivității, a contextualizării, a interacțiunii (inclusiv a elementelor enumerate anterior), a normei/abaterii de la normă etc., comunicarea-proces se constituie într-o realitate supraordonată, caracterizată prin aspecte pozitive și negative, variabile ca pondere și ca repercusiuni de la o situație de comunicare la alta, în funcție (și) de perspectiva considerată dominantă într-un anumit context comunicativ. Emițătorul, receptorul, mesajul, canalul de transmitere a acestuia, codul (utilizat de emițător în codificare, respectiv de către
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
îmbogățire a acestei componente (între 3 și 5 ani copilul poate ,,câștiga" lunar circa 50 de cuvinte 46), trecându-se de la limbajul situativ la cel contextual (vezi, de exemplu, cazul povestirilor, al repovestirilor etc.); atenția se menține concentrată în măsură variabilă de la un copil la altul, de la un context la altul, în funcție și de factori precum starea afectivă, interesul față de activitatea respectivă, întărirea pozitivă a comportamentului etc.; capacitatea de concentrare crește de la preșcolarul mic (5-7 minute), la cel mijlociu (12-14
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de o parte, din perspectiva funcțiilor (vezi supra) pe care metodele didactice le îndeplinesc în cadrul procesului și, pe de altă parte, din cea a altor coordonate ale activității (conținuturi subsumate anumitor domenii de specialitate, forme de organizare, implicarea în măsură variabilă de la caz la caz a factorului uman, materiale didactice utilizate etc.). Dintre aceste criterii, le vom avea în vedere în acest subcapitol într-o prezentare schematică doar pe cele care, prin valențe teoretice și exemplificare, fac trimitere către aspecte valorificabile
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ajuns prin analiza extrem de atentă a unei ecuații pentru sistemele biologice. Această fracție este dată de "ecuația" sau "legea lui Verhulst", formulată în 1845 de către B.F. Verhulst (legea creșterii pentru "sisteme intercuplate periodic"), în care apare o rată a creșterii variabilă, intercuplată (procesul de creștere este nonlinear). Situația reală a populației de iepuri este exemplul cel mai concludent: în condiții ideale, iepurii se înmulțesc fără probleme, iar creșterea acestei populații se poate încadra numeric în șirul crescător al lui Fibonacci. În
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
eterne preced creația, acestea desfășurînd prin expansiune și contracție energiile creative ale arhetipurilor ființiale increate. Această concepție denotă un dinamism "static", deoarece avem și lege și paradoxala mișcare-libertate a legii, simultan. În acest sens, în fizica modernă ideea de "constante variabile" a fost dezvoltată de prin anii 1930, avînd însă antecedente în Lord Kelvin și P.G. Tait, care susținuseră că au observat o scădere a vitezei luminii cu 8km/secundă∙secol față de valoarea standard acceptată și considerată invariabila. Este posibil sa
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
dublu determinată fiind, cuprinde și legea morală: aceasta este forma a priori a voinței, însăși voința pură. "Și în această existență a lui nimic nu este pentru el anterior determinării voinței lui, ci orice acțiune și în genere orice determinare variabilă existenței lui conform simțului intern, chiar întreaga succesiune a existenței lui ca ființă sensibilă, nu trebuie considerată în conștiința existenței lui inteligibile decât ca consecință, dar niciodată ca principiu determinant al cauzalității lui ca noumen"68. În ultimă instanță, voința
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mă avertiza că o să mă bagi în scheme... Dar văd că tu te bagi în scheme... și încă fixe... fixe de tot... Hai că te scot eu din scheme... Te scot cu o schemă de-a mea... mai flexibilă... mai variabilă... Adică m-am gîndit să-ți fac un serviciu... Octav: Nu zău! Probabil că eu va trebui să-ți fac minimum două... Matei: Mă, tu ascultă aicea... Ce-ai zice să te mut de-aici? Octav: Unde? Matei: Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
indexarea piesei de marcat pe axa de rotație a acesteia. Tehnologia este curată, deoarece echipamentele de marcare prin micropercuție nu provoacă îndepărtarea de material și nu necesită consumabile. Marcarea caracterelor este obținută printr-o succesiune de puncte (impacturi), la distanță variabilă între ele (se pot realiza linii aparent drepte, printr-o succesiune de puncte cu distanțare redusă din punct de vedere vizual) realizate pe piesa ce trebuie marcată și care nu creează tensiuni superficiale, cel puțin din punct de vedere teoretic
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
laser TEA (Transversly Excited Atmospheric) CO2, dar costurile de funcționare și mentenanță pot ajunge de până la zece ori mai mari, din cauza consumabilelor. Marcarea cu laser devine competitivă atunci când trebuie marcate volume mari de itemuri, pe substraturi cu topografie și proprietăți variabile. Poansonarea produce marcaje cu durabilitate ridicată, dificil de înlăturat sau acoperit, fără dovezi remanente ale intervenției. Procesul implică utilizarea poansoanelor, fapt ce limitează flexibilitatea acestuia, în cazul în care trebuie marcată o gamă extinsă de caractere. Costul consumabilelor este ridicat
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
ecuației de mișcare relativiste a unei particule încărcate, aflată într-un câmp magnetic static, cu sistemul de ecuații Maxwell corespunzător unei unde electromagnetice, pentru a descrie interacțiunea neliniară particulă încărcată - câmp magnetic constant - undă electromagnetică (în fapt, un câmp electromagnetic variabil), într-un sistem de ecuații puternic neliniare integrabil numeric [62 - 65]. 2.2. O nouă tehnică pentru marcarea materialelor metalice, prin intermediul interacțiunii fascicul laser - câmp magnetic uniform În urma analizei datelor și a experimentărilor din literatura de specialitate [66], am ajuns
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Al2O3 și sticle speciale - AsxSe100-x, la fluențe de până la 1 kJ/cm2. Pentru înregistrarea de imagini ale plumei de plasmă ca întreg, a fost folosită o cameră ICCD (Intensified Charge-Coupled Device, 576 x 384, timp de închidere 20ns), cu temporizări variabile, în funcție de pulsul laser. În Fig. 2.10, se poate observa evoluția optică nedispersată a plasmei, pentru ablația cu laser de 355 nm a Al2O3. Apare o divizare a plasmei în două structuri cu dinamică și viteze distincte; această divizare este
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
La variantele de inscripționare datorate indentării mecanice a titanului, adâncimea de pătrundere a penetratorului are o valoare mult mai mare în zona centrală decât zona imediat apropiată. Gradul de deformare plastică este foarte pronunțat chiar și la sarcini de aplicare variabile, caz în care se face strict pe sensul de avansare al penetratorului utilizat la inscripționare. Aspectul general al zonei de indentare mecanică. Mărire X 200 Detaliu de indentare ce evidențiază un caracter cvasiomogen în procesul de inscripționre a piesei. Această
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
DIN 1356-2 /1996). Rugozitatea unei suprafețe procesate este determinată de acțiunea simultană a mai multor factori, dintre care unii au caracter aleator. Ca urmare, textura suprafețelor obținute prin inscripționare poate fi prezentată ca fiind dependentă de două variabile: o primă variabilă ce este măsurabilă și depinde de cinematica mașinii/instalației cu ajutorul căreia se efectuează operațiile de procesare (inscripționare a paletelor) și o a doua variabilă ce 119 este dependentă de geometria sculei care realizează prelucrarea (în cazul experimentărilor realizate de mine
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
sub 600W. Acest lucru scade foarte mult precizia inscripționării, benzile obținute nefiind foarte clar delimitate, în final rezultând o foarte proastă calitate a inscripționării. Fig. 5.33 conține o imagine SEM ce redă modul de inscripționare prin suprapunere; rezultă caracterul variabil al liniilor de inscripționare și un anumit grad de discontinuitate. Morfologia exactă a liniilor în zona de suprapunere este evidențiată în Fig. 5.34. Fig. 5.31. Imagini SEM cu determinarea dimensională a caracteristicilor optime de inscripționate a paletei din
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
ale organizației trebuie cunoscut în detaliu, evaluat corect, cultivat și stimulat prin mijloace adecvate. Orice individ reprezintă o entitate biologică al cărei potențial intelectual și fizic real se dezvăluie cu dificultate. Resursele umane prezintă o adaptabilitate la situații diverse foarte variabilă de la un individ la altul, precum și o relativă inerție la schimbări. Schimbările din cadrul și din exteriorul organizației afectează ierarhiile, pozițiile individuale sau colective, conținutul muncii, tehnologiile de lucru, climatul organizațional etc. și induc, în mod firesc, rezistența celor afectați. Această
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
de muncă pentru viitoarele șantiere. Ești asigurat de cazare În cămin, masă la cantină și altele. Precizări care s-au adeverit. Ce norocos eram! Urmează impactul cu realitatea de la 15 septembrie (data Începerii anului școlar În vremea comunistă - acum este variabilă). Nu o ciocnire, ci un contact. Aceasta deoarece am fost pregătit Încă din timpul facultății În legătură cu ceea ce ne așteaptă. Contrar declamațiilor regimului, profesorii erau o tagmă profesională desconsiderată moral și material. Nu ni s-a inoculat o imagine trandafirie despre
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]