9,893 matches
-
parte păienjenii de la ușa beciului care a început să se tânguie scârțâietor la deschidere, pustiu, și pustiul îmbrăcase haină de vânt ce a început să mă vânture în gârliciul pivniței, butoaiele se dezmembraseră demult și vinul încă mai curgea pe vatră, de la ferestre numai păienjenii mai privesc în afară în timp ce casa mea coborâse sub cruce. Referință Bibliografică: întoarcere în timp / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2198, Anul VII, 06 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stejărel Ionescu
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368845_a_370174]
-
Articolele Autorului MĂTUȘA -în grâi- Cum treci parau” la Sasu, tai la dreapta cărărușa: Sus în dâmb* îi o căsuță, inge o trăit mătușa. Pareți s-or scorojât, varu” s-o gesprins pa colțuri; N-are cini să mai lipească vatra spartă pa alocuri. Scârțâie c-un geamăt lung țâțâna ge țâne ușa, Înlontru încă să samce sufletu” ge la mătușa. Pa stelaj* ș-acu” așceaptă un șustăr* alb pântru lapce Ce-l umplea mulgând gimneața, patru oi și două capre
ÎN GRAI- de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368879_a_370208]
-
Z. Rubinstein din localitate, iar data fiind scrisă sub forma unei fraze ebraice. În Bucovina, la Cernăuți, la tipografia Harnik & Birenboim, a fost tipărită o Hagada de Pesach în anul 5625 (=1925), însoțită de comentariul rabinului Eliezer Zeira Hershtik din Vatra Dornei. În anul 5630 (=1930), o Hagada de Pesach însoțită de explicații și povestiri în limba idiș a apărut la Chișinău în editura Moriyah. Unele rugăciuni sunt traduse în limba idiș. Printre comentarii găsim și pe cele ale maghidului din
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
în voi lumina radioasă Chemându-mă pe calea gândului, acasă... Privind la voi, pe mama o zăresc Cu ochii blânzi, cu chipul îngeresc Și-n ochi o lacrimă-mi răsare, Și lacrima se contopește-n floare. Pe când eram micuță, la vatra părintească, V-am răsădit, adeseori, în glia strămoșească Cu mama ce vă-ngrijea duioasă. Apoi, când eu crescui mai mare, Iar dragostea mă-nvăluia-n a ei vâltoare, Am răsădit iubitului, în zi senină, Un strat de lăcrămioare Lângă portița
LĂCRĂMIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368951_a_370280]
-
cu toate hangaralele lui! În principal, trebuie să veghez să nu dispară lunetele din mansardă și, de asemenea, instrumentele meteorologice lăsate și ele în grija mea. Instrucțiunile postului meu prevăd de toate: paza Observatorului, ținerea legăturii telefonice cu primăria din Vatra Dornei, îndepărtarea buruienilor ori a zăpezilor de pe lespezile de ciment din preajmă, tăierea lemnelor, curățenia în camere și în mansardă, ștergerea de praf a lunetelor și a cadranelor... Uf! câte munci nesuferite pentru un biet absolvent de facultate al cărui
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368955_a_370284]
-
români din Europa, și în rândul celor prezenți din sală.Titina Nica Țene și-a prezentat cărțile “Nostalgia întoarcerii“și “Clipe pe puntea vieții “, cărți ce au avut o rezonanță deosebită în rândul cititorilor, despre care Mariana Cristescu scria în “Vatra Veche” :”Titina este un copil plecat din sat, dar privește cu nespusa dragoste înapoi. Este un om luminos, și tot așa îi este scrisul. A pus piatră peste piatră pentru a ajunge unde e acum, prin propria strădanie, cu hâr
LA CÂMPIA TURZII-SCRIITORI CLUJENI LA PRIMUL TÂRG NAȚIONAL DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369030_a_370359]
-
Ed. Humanitas, București, p. 112-114) Taigaua sovietică era echivalentă cu iureșul năvălirilor musulmane în năpăstuita lor sete de cucerire, era drumul hoardelor migratoare și a celor sovietice, care s-au năpustit asupra Creștinilor, asupra celor lăsați de Bunul Dumnezeu în Vetrele lor de moștenire milenară, era foamea de sânge prădalnic, presărând în fuga lor furibundă și ucigașă, Sfintele Moaște ale Martirilor, pe Calea Robilor spre Cer. Ortodoxia noastră și cea universală au în cursul fiecărui An-bisericesc două Nopți mari, evanghelice, hristice
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
cu Nichita, ne-a făcut cunoscută călătoria pe care a întreprins-o în vremea studenției, cu mijloace financiare modeste la Struga pentru a participa la festivitatea de premiere a poetului Nichita Stănescu. A lansat volumele: „La taclale cu Dumnezeu”, Editura Vatra Veche, 2016 și „Între lumi. Convorbiri cu Nicolae Steinhardt”, Editura Libris, 2016. A prezentat revista „Vatra Veche” nr. 3 (99) din martie 2017, număr dedicat în exclusivitate memoriei lui Nichita Stănescu. În paginile ei pot fi citite articole semnate de
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
mijloace financiare modeste la Struga pentru a participa la festivitatea de premiere a poetului Nichita Stănescu. A lansat volumele: „La taclale cu Dumnezeu”, Editura Vatra Veche, 2016 și „Între lumi. Convorbiri cu Nicolae Steinhardt”, Editura Libris, 2016. A prezentat revista „Vatra Veche” nr. 3 (99) din martie 2017, număr dedicat în exclusivitate memoriei lui Nichita Stănescu. În paginile ei pot fi citite articole semnate de: Nicolae Băciuț - „Portret al poetului, la tinerețe fără bătrânețe”; Mircea Coloșenco - „Repertoar biobibliografic”; Ștefania Ciobanu - „Iubire
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
ei a unor comentarii literare realizate de elevi. Revista conține informații și despre Festivalul Internațional de Poezie „Nichita Stănescu” de anul acesta și din anii trecuți, ca și o prezentare a vieții și activității laureaților Premiilor „Nichita” din acest an. „Vatra veche” s-a dovedit un dar frumos făcut cititorilor atât prin bogăția și calitatea informației, cât și printr-o foarte reușită ținută grafică. Paginile acesteia sunt în permanență deschise pentru articole dedicate lui Nichita. Nelu Stan, profesor ploieștean, ne-a
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
susținute prelegeri de către profesorii Gelu N. Ionescu, Mădălina Ștefan, Rodica Georgescu, recitaluri muzicale de către elevi ai Colegiului Național „Carmen Sylva” și proiectat filmul „Nichita sau fețele diamantului” - realizator Ștefan Dimitriu. A fost prezentate revista „Atitudini” apărută la Ploiești și revista „Vatra veche” de la Târgu-mureș, ambele dedicate poetului Nichita Stănescu. În toate școlile din județul Prahova s-a desfășurat Proiectul „Mai aproape de Nichita.” În Parcul „Nichita Stănescu” din Ploiești a fost organizată cea de-a VII-a ediție a Târgului de Carte
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
cei care așteaptă, prea iute pentru cei care se tem, prea lung pentru cei care se plâng, prea scurt pentru cei care sărbătoresc, dar, pentru cei ce iubesc, timpul este o eternitate... (WILLIAM SHAKESPEARE) (Gheorghe A. Stroia); * * * 6. GHEORGHE VICOL* VATRA DORNEI - SUCEAVA: REGATUL MIERLEI (100 de poezii pentru copii) Gheorghe Vicol, din pitoreasca zonă a Dornelor - ținut de legendă - și-a făcut un obicei din a oferi, atât micilor săi cititori, cât și tuturor celor care mai simt vibrând în
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
în tine!/ A crede mai mult nimic nu înseamnă!/ Când timpul din fașă, pe toate le-nseamnă./ El, timpul rămâne statornic, fidel/ Și totu-i mișcare și rouă la fel. După sfârșitul războiului, la câteva luni a fost lăsat la vatră în 26 August 1945. Vine de la libertatea spre moarte, înspre o viața de robie: Țara ocupată, evreii sfâșie și jefuiesc poporul român, împreună cu rușii și toți alogenii. Numai român să nu fii în țara ta. În Moldova, la orașe populația
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
luptă și jertfă Ghiță Ungurașu: Plecați cu gând curat și sfânt, ca o poruncă,/ De-zodie fierbinte legați prin jurământ,/ Când Neamul sfâșiat se vestejea pe luncă,/ Ne-am prins ca frați de cruce în ne-înfricat avânt.// Lăsând departe vetre, „fiara” tot mai jos,/ Urcam cu tine trepte și despicând furtuni,/ Ne cățăram pe lespezi, călcând pe veacul ros,/ Sorbind cuminecare de dincolo de lumi.// Zălog rămas acolo, sub streașină de stânci/ Sau prin desișuri negre, culcuș știut de noi,/ Mi
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
cea mai favorabilă, ne confirmă marele Dar ceresc și Dragostea specială ce ne-o poartă Mântuitorul nostru Dac-Iisus Hristos. Dacii-Strămoșii noștri milenari erau legați sufletește și frățește de toate aceste daruri naturale oferite din prisosință de Boieria Marelui Dumnezeu, Vetrei lor străbune, dar în mod expres Străbunii erau atașați mai mult de munți și păduri: mai întâi ca păstori, sacerdoți, împărați, regi, schimnici, monahi, stăpâni și apărători cu cetăți voievodale impunătoare. Mai târziu s-au adăugat ctitorii de seamă, inimoși
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
o înomenire, o îndumnezeire, o veșnicie dacică. Nu părăsi pământul strămoșesc!-este un îndemn imperativ și o mărturisire de credință despre naționalismul-creștin și despre evlavia noastră ortodoxă. Neamul este constituția cerească și pământească a Bisericii naționale străbune. Pământul strămoșesc este Vatra Străbună a Neamului, Folclorului, Mitologiei, Precreștinismului, Creștinismului Ortodox, Tradiției, Doinelor, Legendelor, Poeziei, Artei, Culturii, Învățământului, comunității creștine, Voievozilor, Vlădicilor, Creatorilor, Geniilor, Filosofilor, Înțelepților, Eroilor, Martirilor, Mărturisitorilor, Cuvioșilor, Dascălilor, Sfinților. Fiii Daciei Mari, cei aleși, cei responsabili, cei jertfelnici, cei slujitori
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
aceea se depărtează încet ca un felinar agățat de căruță mâinile bunicii... (...) ... o fotografie alb-negru. din când în când aud chemarea mamei să împărțim pâinea îngerul coboară i se simte privirea încadrată de ramele tot mai vechi ale icoanei de vatră. III și apoi aprilie mirosul pământului reavăn trezit dintr-un somn greu schimbarea lumii la față după un nou pact cu lumina vom fi fost și noi atunci ca puii de cloșcă cu mersul nostru după al celor mari mai
ÎNNOI-SE-VOR CA ALE VULTURULUI TINEREŢILE TALE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370858_a_372187]
-
unor reforme de sus în jos, menite să învioreze și să modernizeze economia și viața publică. În acest context, reorganizarea armatelor române și așezarea lor pe temeiuri moderne devenise o necesitate obiectivă. Noua armată urma să asigure apărarea ființei și vetrei românești în fața amenințărilor externe, să concure la împlinirea aspirațiilor de progres, unitate și independență, obiective fundamentale ale 21 programului național, alimentat de ideologia daco-românismului. Revoluția lui Tudor dovedise că existau condiții pentru configurarea unei armate care să aibă un pronunțat
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
Codruța Popescu, Cătălin Oprea, Ana Maria Gibu, Mihaela Carpov, Hermina G.B. Anghelescu, Klaudia Gagová, Lucia Gnatiuc, Maria Melania Rădulescu. Azi, 31 August 2016, de Ziua Limbii Române, eu lucrez la volumul “Relief Stelar” - omagiu Limbii Materne care este focul din vatră pentru mine, limba ce nu ne părăsește niciodată, oriunde am fi, oftăm în limba mamei, ne minunăm în limba mamei, dacă n-o vorbim, ea totuna ne încălzește. Limba maternă, de fapt, este mama care ne poartă de mânuță prin
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
lipeam spatele de cuptiori să mă încălzesc pentru că eram tare rău de frig, un congelator ambulant, zic eu acuma. Cuptiorul era mare, iar ce-mi plăcea cel mai mult era când cocea cozonacii și pâinea de punea cărbunii încinși în vatră împingând și trăgând tăvile cu un vătrai cu coada lungă să se coacă și să se rumenească. Pe pereți erau icoane pictate pe sticla iar împrejur aveau ștergare cu motive bisericești și naționale. Cel mai mult îmi plăcea o loampă
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
lipeam spatele de cuptiori să mă încălzesc pentru că eram tare rău de frig, un congelator ambulant, zic eu acuma. Cuptiorul era mare, iar ce-mi plăcea cel mai mult era când cocea cozonacii și pâinea de punea cărbunii încinși în vatră împingând și trăgând tăvile cu un vătrai cu coada lungă să se coacă și să se rumenească. Pe pereți erau icoane pictate pe sticla iar împrejur aveau ștergare cu motive bisericești și naționale. Cel mai mult îmi plăcea o loampă
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
armata la 1 an și 6 luni sau că se micșorează la un an, sânt chemat la comandantul de companie care îmi dă o veste de mă năucește. Mai târziu aflu că cei care erau mai aproape de liberare (lăsare la vatră), adică cei încorporați înaintea mea cu 6 luni erau trimiși pe la Cooperativele Agricole de Producție la munci patriotice. Leatul (ciclu) încorporat înaintea mea, se zvonea, că era ultimul care mai mergea la munci agricole și le lipsea unul la număr
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE VI de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370960_a_372289]
-
în față a uitat de mine. Tata trimis de mama mă aștepta într-o localitate nod de cale ferată pentru ca să nu mă îmbăt și să nu cad sub tren deoarece se mai îmbătau de bucurie cei care se lăsau la vatră. Plecăm din acea văgăună uitată de timp și de toate iar pe drum ce pățim, trebuia să trecem un deal destul de abrupt iar chiciura și vântul tăios a format o pojghița de gheață de nu mai putea urca autobuzul. Ne
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE VI de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370960_a_372289]
-
Costică, mamă, însoară-te ca să am și eu timp să țin nepotul în brațe! Dar el scotea pipa din buzunarul de la piept - avea un buzunar mare la rubașcă - îndesa tutunul și apoi se apleca să ia un tăciune subțire din vatră și o aprindea tacticos. „D-apoi mamă, ca mâine m-oi însura, vezi să fii numa' pregătită. Să primești nora.” Mâine s-a făcut poimâne, săptamâna viitoare s-a făcut luna următoare, apoi lunile au devenit ani și tot așa
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
și cu scrisul în acel loc mirific, un asemenea concurs e un mare eveniment pentru oricine participă: profesori, elevi, scriitori, toți emoționați deopotrivă. Au venit la concurs lucrări în proză sau în versuri din Timișoara, Galați, Jidvei, Ploiești, Comarnic, Sinaia, Vatra Dornei, Dorohoi, Azuga, Rm. Vâlcea, Vrancea și bineînțeles Bușteni, (iar lista ar putea să continue), cu teme libere sau date de profesor la clasă ori la cenaclu, toate încercându-le imaginația, chiar dacă tema se repeta. Așa am remarcat leit-motivul „nasturele
EVALUĂRI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371005_a_372334]