2,286 matches
-
competenței prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare al serviciului, utilizarea focului deschis și efectuarea unor lucrări cu substanțe inflamabile, pentru a preveni producerea de incendii ori explozii; ... c) să propună oprirea funcționarii sau demolarea construcției incendiate, precum și a celor vecine ori a unei părți din acestea, în scopul limitării propagării incendiilor și evitării unui dezastru, dacă un asemenea pericol este real, iminent și inevitabil; ... d) să utilizeze, în funcție de necesitate, apa, indiferent de sursa din care provine, pentru intervenții la incendii
ORDONANŢĂ nr. 60 din 28 august 1997 (*actualizata*) privind apararea împotriva incendiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117433_a_118762]
-
49, 1964); - Convenția europeană privind echivalarea perioadelor de studii universitare (ETS 21, 1956); - Convenția europeană privind recunoașterea academică a calificărilor universitare (ETS 32, 1959); - Convenția internațională cu privire la recunoașterea studiilor, diplomelor și gradelor din învățământul superior din statele arabe și europene vecine cu Marea Mediterana (1976); - Convenția privind recunoașterea studiilor și diplomelor în materie de învățământ superior în statele din regiunea Europei (1979); - Convenția europeană cu privire la echivalarea generală a perioadelor de studii universitare (ETS 138, 1990), a) vor aplica prevederile prezenței convenții în
LEGE nr. 172 din 2 octombrie 1998 privind ratificarea Convenţiei cu privire la recunoaşterea atestatelor obţinute în învăţământul superior în statele din regiunea Europei, adoptată la Lisabona la 11 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121870_a_123199]
-
la prezența convenție se angajează să nu devină părți la nici una dintre convențiile menționate la paragraful 1, la care nu sunt deja părți, cu excepția Convenției internaționale cu privire la recunoașterea studiilor, diplomelor și gradelor din învățământul superior din statele arabe și europene vecine cu Marea Mediterana (1976). Articolul 11.5 1. Orice stat poate, în momentul semnării sau depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare ori de aderare, să specifice teritoriul său teritoriile pe care se va aplica prezenta convenție. 2. Orice
LEGE nr. 172 din 2 octombrie 1998 privind ratificarea Convenţiei cu privire la recunoaşterea atestatelor obţinute în învăţământul superior în statele din regiunea Europei, adoptată la Lisabona la 11 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121870_a_123199]
-
cunoștința Parlamentului și nici nu a fost făcut public. Reînnoit cu regularitate, tratatul acesta a rămas în vigoare pînă la declanșarea războiului din 1914. După ruptura dintre Bulgaria și Rusia din 1885, poziția românilor s-a îmbunătățit cu toate că relațiile cu vecina de la sud nu au devenit niciodată strînse. În anii următori, cele mai mari dificultăți ale românilor vor fi legate de Austro-Ungaria. Prima neînțelegere importantă a apărut în legătură cu relațiile comerciale. În primul rînd din rațiuni politice, România semnase în 1875 o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
săracă, avînd puține speranțe de dezvoltare în cadrul granițelor stabilite pentru ea. Ea depindea de subvențiile Rusiei, dar puterea aceasta era atît de departe încît îi putea acorda un ajutor nesemnificativ în timp de război sau în caz de criză internă. Vecinele ei imediate, Austro-Ungaria și Italia, considerau țara ca o posibilă regiune de exploatat și erau decise să nu permită ca Muntenegru să aibă vreo influență de orice fel în Marea Adriatică. Ele priveau cu neîncredere și legăturile muntenegrenilor cu sîrbii din
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
deceniu al secolului al XX-lea existau puține speranțe de expansiune teritorială. Atît Austro-Ungaria cît și Rusia erau hotărîte să mențină statu-quo-ul în Balcani. Pe lîngă aceasta, Bulgaria s-a confruntat după 1878 cu problema neîncrederii în privința intențiilor dușmănoase ale vecinelor ei. În primul rînd Grecia și Serbia se temeau de influența bulgară asupra ținuturilor mecedonene, care constituiau și obiectivul ambițiilor lor. Guvernul român se opunea de asemenea formării unui stat bulgar întins. Conducătorii Bulgariei au reușit, cu toate acestea, să
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
revendicări naționale nu se puteau referi decît la teritoriul habsburgic sau, în cazul României, la Basarabia, aflată sub stăpînirea Rusiei. Existau puține șanse ca guvernul român să-și afișeze cu prea multă insistență pretențiile față de oricare dintre aceste două mari vecine ale sale. În Transilvania, Bucovina și Basarabia trăiau foarte mulți români. România era însă aliată cu Austro-Ungaria, și nu putea interveni în mod activ în vreuna din aceste regiuni. Atitudinea guvernului sîrb față de slavii de sud din cadrul monarhiei habsburgice era
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
era însă preocupată mai ales de Uniunea Sovietică, nu de succesele înregistrate de Germania și Italia. Slăbirea sistemului de alianțe francez punea puterile Micii Antante, România și Iugoslavia, într-o postură deosebit de expusă. Amîndouă se confruntau cu pretențiile iredentiste ale vecinelor lor și nu dispuneau de nici un sprijin ferm din partea vreunei mari puteri. Dificultățile românilor aveau să se acutizeze abia după izbucnirea războiului. Puși în fața unei amenințări iminente și mai directe, guvernul iugoslav a încercat în timpul cabinetului Stojadinović să ajungă la
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în fața inevitabilității unui război pe două fronturi. O cooperare strînsă între sovietici și occidentali era însă împiedicată de obstacole majore. Piedica principală era îngrijorarea perfect justificată a tuturor statelor care aveau graniță comună cu Uniunea Sovietică față de intențiile puternicei lor vecine. Ca să se angajeze în luptă cu armata germană, forțele sovietice ar fi trebuit să străbată aceste ținuturi. Nici Finlanda, nici Polonia, nici Statele Baltice sau România nu erau dispuse să permită ca armata sovietică să treacă granițele lor. Ele se
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în momentul încheierii păcii. Mussolini a intrat deci în război la 10 iunie, după ce Franța fusese definitiv înfrîntă. Soldații italieni au intrat în luptă la 21 iunie, cu o zi înainte de semnarea armistițiului. Dorind să obțină cît mai mult de la vecina ei învinsă, Mussolini a obiectat energic împotriva termenilor blînzi ai capitulării. Politica germană era mult mai înțeleaptă; pînă la încheierea efectivă a luptelor, era preferabilă ducerea unei politici conciliante. Înfrîngerea rapidă și devastatoare a Franței a avut pentru guvernele balcanice
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
numai ale acestui grup, ci și cele ale KKE, erau apropiate. Comuniștii greci puteau trece liber granița; în 1945 au fost înființate în interiorul Iugoslaviei tabere destinate adăpostirii refugiaților și asigurării unei oarecari instruiri militare a acestora. Această asociere strînsă cu vecina de la nord implica inevitabil problema Macedoniei și chestiunea viitorului statut al sectorului ei egeean. Întrucît ambele implicau o posibilă cedare a unor ținuturi grecești, ele constituiau un obstacol serios în calea încercărilor KKE de a intra în grațiile populației. Pactul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ajutorul străin, conflictul izbucnit între Iugoslavia și Uniunea Sovietică în primăvara lui 1948 s-a dovedit un dezastru pentru cauza rebelilor. Disputa aceasta nu a implicat numai Belgradul și Moscova, avînd drept rezultat ruperea completă a relațiilor dintre Iugoslavia și vecinele ei Albania, Bulgaria, Ungaria și România. În ciuda acestei crize, ajutorul iugoslav a continuat să fie acordat pe toată durata anului 1948, dar perspectiva era tot mai sumbră pentru forțele KKE. Către sfîrșitul anului, Markos era convins că războiul era pierdut
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
albaneză din 1946 era asemănătoare celei iugoslave, iar consilierii iugoslavi continuau să sosească în mare număr în țară. Foarte curînd au apărut însă problemele obișnuite. Mulți albanezi aveau impresia că, așa cum făcuse și Italia anterior, Iugoslavia intenționa să-și transforme vecina într-o colonie economică. Existau plîngeri că iugoslavii plăteau prețuri incredibil de mici pentru materiile prime, că exploatau țara prin înființarea de companii mixte și că puneau intenționat piedici dezvoltării economice a țării. Albanezii voiau să fie ajutați să înființeze
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și Iugoslaviei aveau să fie implicate în afaceri externe la două niveluri: relațiile cu cei din afara sistemului sovietic, inclusiv aliații NATO și cu noile state din Asia și Africa, și legăturile mai strînse cu celelalte state comuniste, mai ales cu vecinele lor est-europene și cu Uniunea Sovietică. Chestiunile acestea vor fi examinate în secțiunea următoare, unde va fi acordată o atenție specială celor două organizații supranaționale: Comeon (CAER) și Pactul de la Varșovia. Practica: Uniunea Sovietică și politica externă a statelor comuniste
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
politică internă stalinistă. Prin 1968 a apărut însă în Cehoslovacia o situație asemănătoare în unele privințe cu aceea din Ungaria anului 1956. Regimul a inițiat o serie de reforme, mai ales cu caracter cultural, care au stîrnit neliniște în rîndul vecinelor ei, îngrijorate de faptul că acest stat ar fi putut ieși din blocul socialist. Au fost adresate proteste Moscovei, în special din partea guvernelor est-german și polonez, care se temeau de efectele asupra propriilor lor țări. În august 1968, împreună cu trupele
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de dinaintea războiului. Basarabia și nordul Bucovinei, anexate de Uniunea Sovietică în 1940, și sudul Dobrogei, returnat Bulgariei, însumau o cincime din vechiul teritoriu național și 15 % din populația anterioară. Deși România pierduse o serie de ținuturi în favoarea a două dintre vecinele ei, ea primise înapoi partea din Transilvania cedată Ungariei în 1940. Stăpîn din nou pe pămîntul Transilvaniei antebelice, guvernul român era din nou confruntat cu problema minorității maghiare. Această chestiune delicată avea să rămînă un subiect de dispută cu Ungaria
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
probleme inerente sistemului, consumatorii iugoslavi beneficiau de o gamă mult mai largă de produse de calitate decît omologii lor din oricare altă țară a blocului comunist, inclusiv Uniunea Sovietică. Țara luată ca un tot dădea impresia unei prosperități net superioare vecinelor ei. Cu toate acestea, idealul autoconducerii muncitorești conținea încă multe contradicții interne. În cadrul întreprinderilor, muncitorii erau adesea mai interesați de propriile lor beneficii și de condițiile lor de muncă decît de chestiunile legate de politica generală. Așa cum comenta un fost
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a confruntat guvernul iugoslav după 1945, trebuie menționate unele realizări remarcabile. În primul rînd, statul a rămas unit. Iugoslavia, o federație de grupuri naționale cu limbi, religii, legături istorice și resurse economice diferite, era expusă unor mai mari presiuni decît vecinele ei din Balcani, care aveau populații mai omogene.48 În al doilea rînd, la fel de important era faptul că asocierea era suficient de puternică ca să permită efectuarea de experimente sociale și politice. Spre deosebire de colegii lor din celelate state ale blocului, liderii
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
americanii nu le acordaseră un sprijin corespunzător. Îndepărtarea de aceștia i-a determinat pe liderii greci să stabilească relații mai strînse cu țările Europei Occidentale; Grecia a intrat în Comunitatea Economică Europeană și a căutat totodată să strîngă legăturile cu vecinele ei din Balcani. Chestiunea Ciprului a rămas preocuparea centrală a politicii externe. Chiar dacă a susținut în campania din 1981 un program care ataca apartenența Greciei la NATO și CEE, după venirea la putere Papandreou nu a inițiat nici o acțiune imediată
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nu a inițiat nici o acțiune imediată în acest sens. În ciuda faptului că Grecia a avut în general un guvern constituțional de tip occidental în perioada postbelică cu excepția celor șapte ani de dictatură militară -, țara a suferit schimbări enorme. Ca și vecinele ei, Grecia a trecut printr-o revoluție demografică. După terminarea războiului civil a apărut un exod masiv spre zona urbană; emigrația dinaintea războiului a continuat pînă în 1975, cînd a început să se manifeste o tendință contrarie. Smulsă din satele
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și a intrat în casă. Lămpile nu erau aprinse, așa că nu era suficientă lumină. Totuși, se putea desluși dacă mai este vreo persoană în cameră. Noroc că nu a căutat sub pat că acolo erau ascunse surorile mele și o vecină. Nu au avut posibilitatea să se strecoare afară din casă. Între timp a fost alertat bunicul, care nu stătea departe de noi; a venit și a reușit să-l scoată din casă și din curte. Războiul a lăsat urme adânci
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
o cafea, la o parolă. Numai că vecinul avea o nevastă mai tînără și mai amabilă decît toate nevestele la un loc. Aurora punea placa și amenința că-i dă foc soțului destrăbălat, care se ține de fusta stricatei sale vecine. Și copilul ei seamănă cu tine, țipa geloasă soția. Dar n-are cum, avea doi ani cînd s-au mutat aici, se justifica Aquiles. De unde să știu eu că nu v-ați cunoscut mai înainte? Sînt sigură că ai aranjat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și a venit să se intereseze la vecin. Era oarecum îngrijorat din cauza copiilor. Nu-i putea lua cu el. Nici el n-avea unde să doarmă, se gîndea să se ducă la un văr, pentru o noapte, două. Vecinul și vecina aflară cu uimire despre decizia luată de vecin. Regretau mult acest necaz. O cafea? întreabă vecina. Mulțumesc mult, aș avea nevoie. Vecinul avea doar o cameră, fără toaletă. Toaleta era în curte, pentru toți la un loc. Copilul își făcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lua cu el. Nici el n-avea unde să doarmă, se gîndea să se ducă la un văr, pentru o noapte, două. Vecinul și vecina aflară cu uimire despre decizia luată de vecin. Regretau mult acest necaz. O cafea? întreabă vecina. Mulțumesc mult, aș avea nevoie. Vecinul avea doar o cameră, fără toaletă. Toaleta era în curte, pentru toți la un loc. Copilul își făcea temele, ghemuit într-un colț și era foarte preocupat. Dar poate vă împăcați? spune vecinul. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
casa românului Baciu, apoi a lui Biciușcă, ce i se mai spunea și Arsenie. În partea stângă, dar mai la vale, e casa lui Ghiță Hanganu, ce s-a căsătorit cu tanti Profira a lui moș Vasile Pâslă. Această fostă vecină a lui Săndel, fusese prin anii 1938-1940 prietenă cu fratele lui, Gheorghiță, care a îndrăgit mai mult vioara de cât pe Profira. Apoi, în 1941, fiind încorporat în luna februarie, având o instruire foarte sumară, după cum spuneau cei mai în
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]