3,072 matches
-
acceptă, cu condiția ca ea să fie lipsită de dispozițiile constrângătoare și de un calendar precis. Edificați cu privire la veleitățile democratice ale lui Stalin, Churchill și Roosevelt speră că acordul va permite menținerea pluralismului în Europa Răsăriteană. Semnificația Ialtei Contrar legendei vehiculate de generalul de Gaulle, acordurile de la Ialta nu sunt în nici un caz o împărțire a lumii între marile puteri învingătoare în 1945, și nici delimitarea sferei de influență în Europa. încă de la Conferința de la Teheran, URSS obținuse să-și păstreze
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
deși există un potențial înnăscut, acesta poate fi cultivat și dezvoltat. Chiar titlurile unor lucrări sunt semnificative din acest punct de vedere. John C. Maxwell își intitulează cărțile astfel: Dezvoltă liderul din tine (1993); Dezvoltă liderii din jurul tău (1995). Ideea vehiculată în aceste lucrări este aceea a învățării și cultivării conducerii. Chiar dacă se acceptă existența unui lider înnăscut, se consideră că, la acesta, „pentru a rămâne sus, trebuie dezvoltate trăsăturile naturale” (Maxwell, 1999, p. 7). Mai mult decât atât, imensa majoritate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
p. 118). Asemenea „înțelegeri secrete” sunt interpretate ca forme de colaborare nevrotică ce absorb adeseori o cantitate incredibilă de energie psihică. Ele se produc deoarece unele moduri de comportament ale celor doi intră în rezonanță. „Instigatorul” utilizează partenerul pentru a vehicula aspectele personalității sale pe care ar dori să le integreze în el însuși. Dacă salariatul refuză să se preteze la acest joc, mai devreme sau mai târziu va trebui să părăsească serviciul. Kets de Vries descrie patru tipuri de „înțelegeri
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
leagă între ele patru variabile (situația; perceperea situației; selecția răspunsului; comportamentele) și patru categorii de procese (evaluative; decizionale; performanțele; de „ieșire”) (vezi fig. 17.1). SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 17.1 − Modelul „ciclurilor stresului” Modelul ciclurilor stresului integrează multe informații teoretice vehiculate în literatura de specialitate despre stres, fiind totodată și expresia rezultatelor obținute în cercetările empirice. Potrivit modelului, diferite tipuri de agenți stresori determină diferite tipuri de reacții. Mai mult, se așteaptă ca ieșirile să fie moderate de unele variabile personale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
predispus la mobbing datorită unei structuri specifice de personalitate devine o inepție la fel de mare ca aceea conform căreia anumite femei sunt violate pentru că ar aparține unui anumit tip feminin predispozant la astfel de comportamente. Una dintre rațiunile pentru care sunt vehiculate astfel de teorii este și încercarea de a obține anumite rezultate cantitative prin care să se poată determina riscurile. Desigur, se poate constata că dintr-un eșantion de cercetare, un anumit procent al indivizilor afectați de mobbing va aparține unui
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Având în vedere că fără limbaj nu există nici gândire, la copilul deficient de auz dezvoltarea gândirii devine un proces dificil. De aceea, recuperarea lui se centrează pe recuperarea limbajului, având ca finalitate dezvoltarea gândirii, deoarece cu ajutorul unităților lingvistice sunt vehiculate noțiunile, judecățile, raționamentele, ideile. Pentru a dezvolta gândirea și limbajul, copilul deficient trebuie antrenat într-un sistem de comunicare totală, și anume: comunicare orală, labiolectură, citire, scriere, dactileme, exprimare plastică, toate acestea înlesnind achiziția limbajului verbal. Astfel, unul dintre obiectivele
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
acționeze prin intermediul factorilor de influență din cadrul unor 69 71 comunități; • să utilizeze pentru realizarea publicității de recomandare persoane care se bucură de o mare influență; • să elaboreze reclame care să aibă o mare valoare de conversație. Canalele de comunicare nepersonale vehiculează mesaje care nu presupun contactul sau interacțiunea la nivel personal. Acestea sunt mijloacele de informare, ambianța și manifestările organizate cu diverse ocazii. Mijloacele de informare constau în tipărituri (ziare, reviste, corespondență), rețele (radio, televiziune), mijloace electronice (benzi audio, benzi video
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
este prezentă încordarea. Vocea este normală, melodioasa, specifică copilului mic auzitor. Apelează la mai multe forme de comunicare: gestuala, prin semne spontane (Hai! Ada!), specifice copilului mic, insă modul preferat de comunicare este cel verbal. Este interesat de conținutul informației vehiculate pe cale orală; capacitatea de înțelegere a mesajului este foarte bună pentru vârsta pe care o are. 2.1. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare al limbajului verbal: La doi ani de la implant vocabularul activ are aproximativ 150 de cuvinte monosilabice, bisilabice
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
naștere conceptului de „raționalitate situată”. Așa cum sugerează această teorie, homo situs este un interpret al situațiilor, iar interpretările și le face În imediatul și În dinamica propriei sale situații. Este omul social, care gândeșteși acționează Într-o situație dată, care vehiculează sensul momentului, al situației sale cu toată Încărcătura trecutului și a schimbării care se impune. Așadar, el Își exercită comportamentul În interiorul unor contingențe multiple. Spre deosebire de homo œconomicus, homo situs comunică cu mediul său. Din acest motiv, el „se lasă mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
suprapunerii categoriilor biologice stabilite pe baza bunului-simț și bazate pe observații cel mai adesea exterioare cu datele geneticii contemporane au fost Înlăturate În mare parte de descoperirile recente. Într-adevăr, s-a stabilit o legătură Între caracterele manifestate și cele vehiculate prin gene sau genotipuri. Atunci când doi genitori, fie ei vegetali sau animali, din linii genetice „pure”, sunt dotați fiecare, pentru același caracter de bază, cu două forme identice ale aceleiași gene (aa pentru unul, bb pentru celălalt), se spune că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
altă parte, ea face trimitere și la un noi, caracterizat de o serie de determinări care Îi permit fiecărui eu să se poziționeze În raport cu un „același altul”, să se recunoască Într-o serie de valori, de modele și de idealuri vehiculate de o colectivitate cu care se identifică. Identitatea comportă, așa cum am văzut, o serie de trăsături ă unele stabile, altele modificabile ă care constituie istoria subiectului. Comportă, de asemenea, dimensiuni cognitive și sociale, legate de capacitatea de a crea categorii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
devine puternic peiorativă: pentru Napoleon, mai ales, „ideologii” ă adversari Înverșunați ai politicii sale ă sunt aceia care, precum doctorul Cabanis sau contele de Volney, Întorc spatele realității pentru a se refugia În abstracțiuni și În metafizică și pentru a vehicula astfel o propagandă insidioasă, alcătuită din „speculații inutile” și „deșarte subtilități”. Cum se poate explica atunci atașamentul față de niște concepții, dacă nu false, cel puțin discutabile? Homo ideologicus dă oare ascultare unor impulsuri oarbe emanând din colectivitate? Să fie vorba
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Formulări mai neutre se bazează pe sociologia cunoașterii și evocă apelul la o „intelighenție fără atașamente” (Karl Mannheim) sau la un „câmp social” constituit din „ansamblul locutorilor și receptorilor, al dispozitivelor și al procedurilor, având reguli proprii de funcționare și vehiculând semnificații diverse” (Pierre Ansart). Toate aceste construcții servesc drept bază pentru acțiunea colectivă și corespund, În funcție de dispozițiile cognitive, etice sau afective, unor mize specifice, indiferent dacă este vorba despre Întărirea coeziunii unei instituții, legitimarea comportamentelor și angajamentelor sau „demonstrarea” corectitudinii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
propune o tipologie elementară, care se dorește a fi o trecere În revistă a locurilor În care se concentrează cuvintele „mai culturale decât celelalte”. Acestea se grupează În trei categorii: ă cele ale căror „ICI sunt produsul unor judecăți preexistente vehiculate prin locuțiuni figurate”, cum sunt cele care țin de bestiarul cultural și care atribuie calități sau defecte cutărui sau cutărui animal (exemple: „puternic ca un taur”, „murdar ca un purcel”, „vesel ca un cintezoi”) sau cele care fac trimitere la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
elementare În tranzacțiile financiare sau În viața școlară? S-a Încercat, ca urmare a cercetărilor lui Adorno, să se pună În evidență o tendință rigidă din punct de vedere psihologic În orice situație, independent de coloratura ideologică a celui care vehiculează o prejudecată. Lucrările lui Milton Rokeach despre dogmatism indică existența unei asemenea conformații atât la persoanele cu vederi de stânga, cât și la simpatizanții dreptei (Rokeach, 1960). Analiza electorală a votului extremei drepte arată, de altfel, că populația comunelor „roșii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
bumerang, doar de dragul de a arăta că e de opoziție, așa cum i se cere dinspre democrați și liberalțdemocrați. De orice poate fi acuzat acest partid, mai puțin de lipsa unor strategi și, în consecință, a unor strategii. Astăzi, așa cum e vehiculată de socialțdemocrați și întâmpinată de democrați, moțiunea pare totalmente neproductivă. Mai întâi, pentru că P.S.D. nu ar avea nimic de câștigat: de vreme ce P.D.țul lui Traian Băsescu își freacă mâinile public neuitând să remarce permanent că în urma căderii guvernului actual se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
c u r s u l u i de M. Foucault, prin mai multe lucrări, între care se distinge Arheologia cunoașterii, apărută în 1969, avînd ca obiect discursul științific, din orice epocă, dar caracterizîndu-l independent de conținuturile pe care le vehiculează. Ca atare, nu se urmărește aflarea sensurilor din enunțuri, ci se identifică raporturile care se stabilesc între ele și regulile potrivit cărora fiecare enunț este în măsură să presupună sau să excludă alte enunțuri. Pa baza acestor considerente, M. Foucault
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la Arad, la Fundația Libertatea etc. Aceste mărci semnalează că o anumită porțiune de text nu este asumată de către vorbitor, ci este mediată de o altă voce sau de un alt punct de vedere. Sursele diverselor informații pe care le vehiculează un text sînt astfel localizate și diferențiate. Segmentarea tipografică, timpurile verbale și recursul la conectori concesivi sînt mijloace curente de semnalare a unui cadru enunțiativ; b) mărcile de reformulare indică, într-un anumit punct al textului, o reluare metaenunțiativă, care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pe modelul emoțional stimul-răspuns, atribuit celor două instanțe: sediul emoției - (subiectul afectat) și declanșatorul emoției - (agentul, cauza), iar organizarea semantico-sintactică se face în jurul unor "verbe psihologice" - Exemple: Veștile bune (declanșator) îl entuziasmează (verb) pe Paul (sediu); George este surprins - enunțul vehiculează un sentiment care înlocuiește sediul emoțional. La nivel discursiv, pragmatic și comunicațional emoțiile fac obiectul unei analize detaliate. În acest sens, se distinge comunicarea emotivă (intențională) de comunicarea emoțională (nonintențională: emoția restructurează discursul), precum și raportul dintre emoțiile cotidiene, de intensitate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sub aspect cultural, social și politic, în vreme ce al treilea se referă la cultura scrisă, la practicile și la reprezentările caracteristice societății care folosește scrisul. Prin urmare, a studia literația înseamnă a analiza utilizarea scrierii, repartiția socială a cunoașterii și valorile vehiculate de lumea alfabetizată. V. scris și oral, suport al scrierii. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN LITERARITATE. Formaliștii ruși au insistat asupra posibilității și necesității de a studia faptele ce țin de literatură fără a apela la elemente extraliterare, astfel încît teoria
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la realități apropiate prin conținut, funcție sau geneză, considerăm că sînt necesare unele distincții între accepțiile termenului stereotipie, pe de o parte, și că, pe de altă parte, se impun unele reevaluări ale raportului dintre noțiunile stereotip, clișeu și automatism, vehiculate în cerecetarea limbii. În sens larg, stereotipiile vizează tot ceea ce repetă, preia, multiplică un anumit tipar, rezultînd, în urma fenomenului de recurență, obiecte sau procese cu trăsături comune; din această perspectivă, studiul teoretic al limbii (dar și al altor discipline) sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fragmentul anterior de text sau cu informația ce reiese din situația de comunicare, este purtătoarea informației cunoscute. Este punctul de plecare al comunicării despre care urmează a se spune ceva nou, prin remă. Aceasta din urmă are rolul de a vehicula o informație nouă referitoare la temă, fiind, în consecință, independentă contextual. Interesul central al conceptului "temă" pentru analiza discursului derivă, așadar, din dependența ei totală de discurs și de situația de comunicare: pentru că numai în cadrul discursului și într-o situație
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
structuri". Este convenabil să facem o distincție între "structuri empirice" și "structuri teoretice". Structurile empirice "sunt unități substanțiale care se înscriu în durată; acestea formează, potrivit definiției lui Fernand Brandel, "o realitate pe care timpul o folosește rău și o vehiculează pe o perioadă foarte îndelungată". "Structurile teoretice" sunt sisteme de relații care au loc între elemente distincte; Claude Levi-Strauss le caracterizează explicând că "noțiunea de structură nu se raportează la realitatea empirică ci la modele construite după aceasta". Abordările de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
conducătoare a noilor partide de a confirma, în fața Europei și a lumii, conformitatea lor cu partidele Europei Occidentale care se traduce prin ceea ce noi am numit mișcare paradoxală. Într-adevăr, ca "agenți ai conflictului și instrumente ale integrării lui", aceștia vehiculează deseori realități noi și aparențe singulare legate de etosul național. În timp ce, pe de altă parte, au o aviditate considerabilă pentru conformitate și "normalitate", care îi împinge să caute referințe occidentale și, ca supremă împlinire a banalității valorizante, să își asigure
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
creării sale și al căror purtător ČSL s-a vrut a fi de-a lungul secolului XX, ci și reinserției sale în mediul pluralist în reconstrucție de după 1989. Această identitate este revendicată într-un anumit fel și prin intermediul temelor puțin vehiculate în societatea cehă, cum ar fi aceea a unei încadrări mai stricte a avortului. Pozițiile KDU-ČSL sunt la fel de conservatoare, de exemplu, față de homosexualitate. Legăturile cu Biserica Catolică nu mai sunt totuși la fel de puternice ca în timpul primei jumătăți a secolului, chiar dacă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]