4,665 matches
-
colectivizare; recăpătarea demnității acestora prin revenirea la statutul de proprietari și eliminarea statutului de simpli proletari agricoli. Reforma a avut însă și numeroase efecte negative: formarea unei mici proprietăți pulverizate; numărul mare de exploatații individuale de mici dimensiuni decapitalizate și viabilitatea economică scăzută a acestora; criza care se manifestă în toate sectoarele economiei și incapacitatea guvernelor care s-au succedat de a finaliza reforma în agricultură; incoerența măsurilor de politică agrară care nu a permis producerea unor transformări structurale menite să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
comun anumite activități agricole a fost determinată de necesitatea depășirii pe această cale a numeroaselor riscuri, generate de factori economici sau naturali, la care erau supuși micii producători. Din acest motiv producătorii agricoli au căutat soluții prin care să sporească viabilitatea economică a propriilor exploatații și să obțină protecție față de factorii mai înainte amintiți. Au apărut astfel, mutualitățile agricole și alte forme de desfășurare în comun a unor activități specifice exploatației. Un factor care a determinat apariția ideii cooperatiste în agricultură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
principiului independenței politice și religioase a mișcării cooperatiste. Pentru a avea succes ideea asocierii nu trebuie să fie impusă cu forța de sus, ci ea trebuie să pornească de jos. Membrii asociați trebuie să fie convinși de corectitudinea, justețea și viabilitatea economică a acestei idei și să o sprijine cu toată convingerea. La Congresul Internațional Socialist de la Copenhaga (1909) s-au confruntat două concepții opuse referitoare la cooperație. Pe de o parte, belgianul Ed. Anseele (conducătorul mișcării muncitorești , politice, sindicale , mutualiste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
folosite pentru modernizarea producției în propria exploatație; formele de subvenționare a producătorilor agricoli adoptate de către guvernele trecute nu s-au dovedit a fi cele mai adecvate. În multe cazuri subvențiile acordate nu au fost folosite în producția agricolă. Lipsa de viabilitate economică a micilor exploatații din țara noastră determinată de factorii enumerați impune găsirea unor soluții prin care să se obțină creșterea competitivității sectorului agricol prin adaptarea structurală a acestuia la situația existentă în țările Uniunii Europene (în perspectiva aderării). În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în agricultura României Deschiderea capitolului "Agricultura" în vederea aderării la Uniunea Europeană, presupune adoptarea unor măsuri de politică agrară prin care să se realizeze pe de o parte complementaritatea agriculturii țării noastre față de cea din UE , iar pe de altă parte creșterea viabilității exploatațiilor agricole , orientarea lor spre piață și dezvoltarea spațiului rural. O măsură de politică agrară prin care Guvernul României încearcă atingerea acestor obiective o constituie adoptarea Legii 166/2002 pentru adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2001 privind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
nu mai poate fi neglijat acest aspect. Trebuie acordată o atenție sporită tehnologiilor moderne și metodelor moderne de gestiune a exploatațiilor (care să ia în considerare caracteristicile cererii de pe piață). O altă măsură care ar fi putut să impulsioneze sporirea viabilității economice exploatațiilor este facilitarea transferului conducerii acestora de la persoanele în vârstă (proprietari) către persoane tinere, dinamice care sunt mai motivați pentru dezvoltarea propriei întreprinderi. Țările vest europene au avut în vedere și acest aspect și au adoptat măsuri și în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
înființate după 1990. Deschiderea capitolului "Agricultura" în vederea aderării la Uniunea Europeană, presupune adoptarea unor măsuri de politică agrară prin care să se realizeze, pe de o parte, complementaritatea agriculturii țării noastre față de cea din UE , iar, pe de altă, parte creșterea viabilității exploatațiilor agricole , orientarea lor spre piață și dezvoltarea spațiului rural. Viabilitatea economică scăzută a micilor gospodării individuale este generată de numeroși factori, între care mai importanți sunt: forța de muncă a proprietarului și a familiei sale nu este valorificată la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
adoptarea unor măsuri de politică agrară prin care să se realizeze, pe de o parte, complementaritatea agriculturii țării noastre față de cea din UE , iar, pe de altă, parte creșterea viabilității exploatațiilor agricole , orientarea lor spre piață și dezvoltarea spațiului rural. Viabilitatea economică scăzută a micilor gospodării individuale este generată de numeroși factori, între care mai importanți sunt: forța de muncă a proprietarului și a familiei sale nu este valorificată la întregul potențial; nu este posibilă folosirea mijloacelor mecanice la întreaga capacitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
alte sectoare ale economiei pentru locuitorii din zonele rurale, s-ar obține și o creștere a dimensiunilor exploatațiilor agricole pe cale naturală, fără a fi necesare presiuni sau măsuri suplimentare în acest sens. Altfel spus creșterea competitivității agriculturii românești și a viabilității economice a exploatațiilor agricole ar putea ar putea fi obținute mult mai ușor prin relansarea și dezvoltarea activităților din celelalte sectoare ale economiei. Creditul este instrument absolut necesar pentru dezvoltarea oricărui sector de activitate și are rolul de a acoperi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
aleagă forma pe care o consideră mai potrivită atingerii intereselor sale. Considerăm că este necesar să se acorde mai multă atenție formelor asociative de organizare a activităților de aprovizionare cu factori de producție și de valorificare a producției agricole. Creșterea viabilității exploatațiilor agricole din țara noastră poate fi obținută și prin creșterea eficienței legăturilor exploatației agricole cu piața. B I B L I O G R A F I E 1. Alecu I. Management în agricultură, Editura Ceres, București,1999; 2
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
1925, pag. 3 56. Gormsen M.Problema cooperației române, Editura Independența, București, 1940; 57. Grasso A Cooperazione e associazionismo per la conduzione agraria, Cooperativa Editrice il Ventaglio, Roma, 1986; 58. Hotea C.R. Forme de organizare a producătorilor agricoli privați și viabilitatea lor Revista Institutului pentru Calitatea Vieții nr. 3-4/1995, București, Editura Academiei Române; 59. Hotea C.R.Considerente teoretice asupra viabilității exploatațiilor agricole familiale în România Anuarul I.C.E. "Gh. Zane" Iași tom 4/1995; 60. Hotea C.R., Pekar V. Înființarea asociațiilor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
per la conduzione agraria, Cooperativa Editrice il Ventaglio, Roma, 1986; 58. Hotea C.R. Forme de organizare a producătorilor agricoli privați și viabilitatea lor Revista Institutului pentru Calitatea Vieții nr. 3-4/1995, București, Editura Academiei Române; 59. Hotea C.R.Considerente teoretice asupra viabilității exploatațiilor agricole familiale în România Anuarul I.C.E. "Gh. Zane" Iași tom 4/1995; 60. Hotea C.R., Pekar V. Înființarea asociațiilor de marketing în agricultură" , Tribuna Economică, nr.20 2001, p.26 27; 61. Ianculescu G. Organizarea producțiunii agricole prin asociațiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
s-a manifestat un entuziasm moderat în legătură cu efectele în teren ale Acordului de la Dayton, având în vedere, în general, complexitatea crizei iugoslave și, în particular, nesoluționarea imediată a raporturilor sârbo-croate. Este de apreciat faptul că Acordul urma să-și dovedească viabilitatea numai în măsura în care părțile implicate în conflict, respectiv reprezentanții celor trei comunități etnice, înțelegeau să-l aplice cu bună credință. În cercurile diplomatice de la Geneva a manifestat un optimism moderat și preocupare pentru succesul misiunii comunității internaționale în Bosnia. S-a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Bosnia, care va afecta aplicarea prevederilor Acordului de pace referitoare la introducerea refugiaților, la transferul de teritorii, la organizarea de alegeri libere. Problemele cele mai delicate - în viziunea unor experți de politică externă ai Senatului S.U.A. au fost ridicate de viabilitatea Federației din Sarajevo și din zonele intrate sub administrația guvernului federal. În opinia lor, pericolul din partea sârbilor bosniaci părea a fi diminuat, întrucât președintele Miloșevici controla pârghiile de putere ale acestora, având tot interesul să obțină ridicarea întregului set de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de fundația sus-menționată și care reflecta opiniile cercurilor conservatoare americane. Acordul de Pace de la Dayton a constituit un moment de cotitură în conflictul din fosta Iugoslavie, dar el ridică unele întrebări fără răspuns, relevă documentul. Una dintre ele a privit viabilitatea statului bosniac creat artificial. Acordul prevedea ca Bosnia-Herțegovina să fie un singur stat alcătuit din Federația musulmano-croată și Republica Sârbă și se punea întrebarea dacă se poate crea o națiune monolit într-un astfel de stat. La această întrebare, autorul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
autorul studiului nu răspunde afirmativ, întrucât, în opinia sa, Acordul de la Dayton nu era menit să soluționeze probleme fundamentale privind suveranitatea și autodeterminarea etnică în Bosnia- Herțegovina. Acordul propunea o împărțire a puterii în cadrul guvernului bosniac central, punându-se problema viabilității acestui guvern, având în vedere raporturile existente între croații bosniaci și Croația și sârbii bosniaci și Serbia pe de altă parte. Aceste raporturi există de veacuri și ele decurg dintr-o identitate culturală unitară. Cu siguranță, ele se vor dovedi
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
structurilor sale, adică, reformă instituțională. Problema care se impunea după încheierea Acordului de la Dayton era aceea a succesului acordului, făcându-se comparație cu acordul încheiat între turci și greci pentru Cipru care fusese un eșec. O altă incertitudine plana asupra viabilității Federației politice musulmanocroate, constituite atunci. Anul 1991 a reprezentat începutul procesului de recunoaștere a noilor entități statale: Republica Slovenia, Republica Croația, Bosnia-Herțegovina și F.Y.R.O.M. România a continuat, în limita posibilităților existente, să sprijine procesul de pace
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
neutralității. Situația diferă de la caz la caz și de la perioadă la perioadă. În „primul val”, folosind terminologia lui Toffler, cât și parțial în „al doilea val” conceptul de neutralitate era mult mai viabil decât în perioada actuală. Cronologic, discuțiile asupra viabilității acestui concept au început odată cu amplificarea progresului în domeniile științei și tehnicii. Apariția submarinelor, a avioanelor superrapide, a rachetelor teleghidate și a armamentului nuclear, care datorită puterii sale de distrugere practic a anulat noțiunea de frontiere între state, a pus
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de a contribui la realizarea pe plan extern a acțiunilor de colaborare în scopul garantării reciproce a securității internaționale, iar în plan intern, la adoptarea de măsuri adecvate pentru sancționarea agresorului". În această problemă există o mulțime de păreri asupra viabilității conceptului în situația actuală. Iată ce spune, vis- a-vis de tema noastră, general-maiorul, magistrat, dr. Vasile Crețu: „Dezvoltarea armamentului (arme de distrugere în masă, avioane superrapide, sateliți etc.) au făcut ca neutralitatea să capete o nuanță de fragilitate, datorită
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
mare a relațiilor internaționale, caracterul global al acestora, a făcut posibil ca un conflict armat local să se transforme într-o conflagrație mondială, de la care unei țări îi este foarte greu a se sustrage, indiferent de regimul internațional al ei"". Viabilitatea conceptului de neutralitate a fost practic anihilată. Ca un contraargument am putea aduce exemplul neutralității permanente a Elveției și Austriei, care mai este valabilă și azi, chiar dacă în ultimul timp neutralitatea Austriei este mult discutată. Analizând situația actuală, bazându-ne
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Toți trei, constată criticul, sunt "absenți din prim-planul actualității literare, al confruntărilor de viziuni și opțiuni estetice", dar această absență nu poate fi decât temporară. În ce-l privește pe autorul Cărții Milionarului, are destule "temeiuri de persistență și viabilitate" prin faptul că multe cărți admirabile din recolta ultimilor ani prezintă "afinități cu viziunea și uneori chiar și cu scriitura plăsmuitorului Dicomesiei". Secțiunea dedicată de Viața Românească lui Ștefan Bănulescu este fericit completată de un text inedit bănulescian încredințat redacției
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8367_a_9692]
-
Uniunii Europene (TFUE) și obținerii de produse neagricole; ... b) investiția propusă prin proiect trebuie să se încadreze în tipul de investiție eligibilă corelată cu tipul de întreprindere, zona de dezvoltare regională în care este amplasată investiția și intensitatea sprijinului; ... c) viabilitatea economică a investiției trebuie să fie demonstrată în baza prezentării documentației tehnico-economice; ... d) investiția va respecta prevederile legislației naționale în vigoare aplicabilă proiectului; ... e) prin investiția propusă solicitantul demonstrează că sunt îndeplinite condițiile privind efectul stimulativ prevăzute la art. 15
SCHEMĂ din 16 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299932]
-
născuții aflați În asemenea situație. Persistența anoxiei și tulburărilor hemodinamice conduc Însă la apariția sechelelor ridicând problema; cât trebuie să continuie reanimarea și când trebuie Întreruptă? De regulă aici trag În balanță și greutatea la naștere a nou născutului, limitele viabilității și posibilitatea existenței malformațiilor nedepistate. 3. postnatală pentru cei care se află În serviciile de reanimare neonatală și anume: prematurii mari (gr III - IV) la care prima săptămână de viață este marcată de; detresă respiratorie gravă, afectări pluriorganice și tulburări
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
identității americane. Conform visului, sistemul american permite, prin seriozitate, hărnicie și respect pentru valorile fundamentale (etica muncii, familie) realizarea unui succes profesional și a unei prosperități materiale superioare celor posibile în Lumea Veche. Exemple foarte cunoscute azi pentru a demonstra viabilitatea visului american pot fi Barack Obama, Bill Gates, Oprah Winfrey. Înainte de a examina critic complexitatea Visului american, a legăturii între parametrii rasiali și sociali și spiritul american, J.L. Hochschild îl citează pe John Locke, care reinterpretează Geneza: "La început, lumea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
sensul că o mare parte a populației lucrează și Își face cumpărăturile În București. Cu toate acestea, În majoritatea cartierelor așezărilor urbane există transport public, parcuri și magazine, centre de Îngrijire de zi și spitale, toate acestea influențând existența și viabilitatea unei proprietăți. O altă influență socială care afectează proprietatea În cartierele rezidențiale este mărimea medie a gospodăriei. De exemplu, În cazul În care mărimea medie a unei gospodării este de doi adulți și trei copii, apartamentele cu două camere sunt
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]