1,834 matches
-
Specie inteligentă creată prin inginerie genetică pe Europa de către conducerea Demarhistă a satelitului, având inițial rolul de sclavi adapați mediului oceanic. Ulterior au pus la cale o revoltă pentru a răsturna Demarhia europană. Facțiune umană care, în urma modificărilor genetice, poate viețui sub apă, unora dintre ei devenindu-le chiar imposibil traiul în aer liber. Native ale peninsulei Santiago de pe planeta Atuul lui Sky, ele prezintă un ciclu evolutiv complex: în tinerețe sunt similare unor șerpi și au o inteligență redusă, se
Universul Revelation Space () [Corola-website/Science/330874_a_332203]
-
cum se sârbizează numele, care s-a născut în anul 1730 și a decedat în anul 1802, așa cum se precizează cu chirilice în Protocolul din 26 ianuarie 1802: ""Au repousat robu lui Dumnăzeu, Hagi Nicolae Dumitrovici, lăcuitori Oreviți care au viețuit 72 ani mai nainte fiind ispovăduit și cuminăcat și în bisărica muerească îngropat prin mină Petru Iorgovici parohu și prtoprez al Oreviți"". Cele consemnate de parohul Petru Iorgovici fac să dispară probabilitatea și să confirme că ctitorul a fost înmormântat
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
cu care, personalități ale muzicii românești și-au exprimat aprecierile la adresa corului și ale dirijorului: "Concertele sale mă trimit cu gândurile la sensul tulburător al cuvintelor: "vivere militare est..."("a trăi înseamnă a lupta"). Sau, altfel spus, Aurel Grigoraș a viețuit, viețuiește și va viețui luptând pentru a aduce un limpid omagiu frumosului liber, pledând, din adâncul inimii sale, pentru o poetica orfica, în care "suspina muzică din sfere"...(Doru Popovici). "De multă vreme destinul Corului Radio se identifică cu cel
Aurel Grigoraș () [Corola-website/Science/328654_a_329983]
-
care, personalități ale muzicii românești și-au exprimat aprecierile la adresa corului și ale dirijorului: "Concertele sale mă trimit cu gândurile la sensul tulburător al cuvintelor: "vivere militare est..."("a trăi înseamnă a lupta"). Sau, altfel spus, Aurel Grigoraș a viețuit, viețuiește și va viețui luptând pentru a aduce un limpid omagiu frumosului liber, pledând, din adâncul inimii sale, pentru o poetica orfica, în care "suspina muzică din sfere"...(Doru Popovici). "De multă vreme destinul Corului Radio se identifică cu cel al
Aurel Grigoraș () [Corola-website/Science/328654_a_329983]
-
muzicii românești și-au exprimat aprecierile la adresa corului și ale dirijorului: "Concertele sale mă trimit cu gândurile la sensul tulburător al cuvintelor: "vivere militare est..."("a trăi înseamnă a lupta"). Sau, altfel spus, Aurel Grigoraș a viețuit, viețuiește și va viețui luptând pentru a aduce un limpid omagiu frumosului liber, pledând, din adâncul inimii sale, pentru o poetica orfica, în care "suspina muzică din sfere"...(Doru Popovici). "De multă vreme destinul Corului Radio se identifică cu cel al dirijorului Aurel Grigoraș
Aurel Grigoraș () [Corola-website/Science/328654_a_329983]
-
până în bălțile de șes, evidențiind diversitatea faunei locale. Între exemplarele de păsări expuse sunt de menționat: cocoșul de mesteacăn, cocoșul de munte, acvila de munte, bufnița, huhurezul, ciocănitoare, rațe sălbatice, fazani etc. Muzeul include de asemenea exemplare de mamifere ce viețuiesc în pădurile din zona Sucevei: ursul brun, mistrețul, jderul, marmota. Alături de acestea, sunt prezentate busturi de cerbi și de căprioare, blănuri de lup, râs și vulpe, colți de mistreți.
Direcția Silvică din Suceava () [Corola-website/Science/328852_a_330181]
-
a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română pe 5 martie 2003. S-a născut la Poltava, pe atunci în Țaratul Rusiei, la sfârșitul secolului al XVII-lea. A fost atras de tânăr de viața monahală și, potrivit lui Paisie Velicicovschi, „a viețuit din tinerețe cu dumnezeiască râvnă în pustietăți cu mari râvnitori spre viața cea monahicească”. A trăit în sihăstriile din Rusia și Ucraina, ajungând în Țările Române și așezându-se, împreună cu alți călugări, în schitul Dălhăuți. A fost hirotonit ca preot
Vasile de la Poiana Mărului () [Corola-website/Science/335015_a_336344]
-
sau cuvânt pre urmă la cartea Sfântului Nil de la Sorsca”) și scrieri păstrate în copii („Închipuire cum să cade nouă celor ce suntem pătimași și călcăm poruncile ... să ne îndreptăm prin pocăință și să ne învățăm lucrării cei cu mintea viețuind întru supunere”, „Întrebătoare răspunsuri adunate din Sfânta Scriptură pentru depărtarea de bucatele cele oprite făgăduinței călugărești cei de bună voie” (tipărită la Mănăstirea Neamț în 1816 cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costachi) ș.a.). A realizat o versiune slavonă a scrierii alegorice-religioase
Vasile de la Poiana Mărului () [Corola-website/Science/335015_a_336344]
-
le sau tricopterele (Trichoptera) (din greaca "trichos" = păr; "pteron" = aripă), numite popular friganide sau frigane, un ordin de insecte zburătoare asemănătoare cu fluturii, comune în preajma apelor, ale căror larve viețuiesc în apele dulcicole curgătoare (= râuri) torentoase și lente sau stagnante (= bălți) cu multă vegetație, unde stau la fund la adâncime mică, majoritatea vârâte în niște căsuțe tubulare, pe care și le construiesc din materiale locale din apă. Sunt insecte aripate
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
de harul lui Hristos, dobândește gândire și privire duhovnicească, folosește cuvinte duhovnicești și săvârșește fapte duhovnicești, prin care se aseamănă cu Dumnezeu Cel Sfânt și cu sfinții Lui. Prin urmare, câtă lumină a harului divin adună omul în sufletul său viețuind pe pământ, atâta comoară de lumină poartă sufletul său nemuritor dincolo de mormânt, adică în lumina cea neînserată a Împărăției cerurilor. Când adunăm în suflet lumină din lumina iubirii lui Dumnezeu, atunci Postul Sfintelor Paști devine un urcuș spre lumina Învierii
POSTUL PAȘTELUI. Totul despre cel mai dur post din an by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101330_a_102622]
-
Mixels. Trei serii de jucări Lego de construit se vor crea bazate pe personaje. Ca un rezultat, "Mixels" va deveni mai mult decât doar o serie de televiziune deoarece devine o franciză media globală. Mixelii sunt creaturi comice, neastâmpărate, care viețuiesc în triburi de câte trei, într-o lume a combinațiilor. Ei se pot combina în interiorul aceluiași trib, pentru a obține Mixeli mai mari și mai complecși, sau cu un alt trib, pentru a deprinde abilitățile celuilalt trib. Nu e nevoie
Mixels () [Corola-website/Science/331447_a_332776]
-
fantastice în romanul "Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor" (1932). Astfel, personajul eponim este un spirit "„căruia, părăsind spațiile interstelare curbe și timpul infinit pe unde pribegea sub diferite forme, i-a venit gustul la începutul veacului XX (stil terestru) să viețuiască încarnat într-un individ de pe Pământ...”". Ajuns pe Pământ, el prezintă directorului Teatrului Național o „tragedie fantazistă în numeroase tablouri sintetice”, a cărei acțiune se petrece în anul 8000 când rasa umană este împărțită în două rase: atlantizii (ființe intelectuale
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
regiunile palearctice și nearctice. Se întâlnesc în Europa, Asia septentrională și centrală, Canada, Statele Unite (cu excepția părților sudice), regiunile muntoase din Alaska. În Europa marmotele trăiesc în Alpi, Pirinei, Tatra, Carpații românești. Pe verticală urcă până la altitudini de - m. În România viețuiește marmota alpină, în Munții Rodnei, Făgăraș și Retezat, iar în prezent își extinde continuu arealul. Marmotele sunt apreciate atât pentru blană și carne, cât și pentru grăsimea lor, folosită în medicina tradițională pentru tratarea afecțiunilor reumatice, respiratorii, și a colicilor
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
care în Franța , bazinul parizian inclusiv și mai la vest în Poitou-Charentes) sau mai la nord în Belgia (în Paleoliticul mijlociu potrivit fosilelor din peștera Walou de la Trooz de exemplu) unde primii paleontologi au fost surprinși să descopere că marmota viețuia altădată, pe teritoriul Belgiei de azi, alături de oamenii preistorici, dar și elefantul, rinocerul, hipopotamul, hiena, leul (care nu au supraviețuit astăzi decât în zona tropicală) și renul, glutonul, vulpea argintie, capra-neagră (astăzi refugiate în munți sau în zone circumpolare) înainte
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
Unele inscripții din anul 1606 arată că acolo au trăit pentru o perioadă călugări slavi, probabil de origine sârbă. La mijlocul secolului al XVIII-lea au început să vină aici călugări din Moldova; potrivit evidențelor păstrate, cei 30 de monahi ce viețuiau aici în anul 1754 erau de origine moldoveană. În jurul anului 1760 ieromonahul Daniil de la Mănăstirea Neamț a organizat obștea de aici ca schit și a construit o biserică de lemn cu hramul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Slujbele religioase se țin
Schitul Lacu () [Corola-website/Science/335128_a_336457]
-
origine sau au murit. Începând de prin anii 1830, Schitul Lacu cunoaște o perioadă de înflorire. Au început să vină călugări noi, iar schitul a ajuns să adăpostească până la 90 de călugări în 24 de colibe. Potrivit „Proschinitarului” călugărului Serafim, viețuiau în anul 1843 la schitul Lacu 32 de monahi români originari din mănăstirile Cernica și Căldărușani și existau, în plus, cinci chilii cu paraclise și 16 colibe. Printre călugării români care au trăit la Schitul Lacu s-a aflat și
Schitul Lacu () [Corola-website/Science/335128_a_336457]
-
găsesc astăzi în osuarul de sub altarul bisericii Adormirea Maicii Domnului din mănăstirea Văratec. În aceeași gropniță se găsesc rămășițe pământești ale altor măicuțe precum și o raclă cu osemintele lui Moș Gheorghe Lazăr, român cunoscut că a avut o viață sfântă viețuind ca pelerin.
Safta Brâncoveanu () [Corola-website/Science/335597_a_336926]
-
recomandări privind atragerea și implicarea păsărilor insectivore în combaterea dăunătorilor în agricultură și silvicultură. Ion Ganea a arătat că utilizarea excesivă a substanțelor chimice în agricultură și distrugerea habitatelor au determinat unele păsări și alte animale să nu mai poată viețui în Moldova, iar alte specii, dimpotrivă, au început să se înmulțească peste măsură, devenind dăunătoare. El a demonstrat caracterul adaptiv al particularităților biologo-ecologice a păsărilor în peisajul antropic și a descris formarea unor populații horticole și urbane sporadice de păsări
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
Cloșca cu Pui, Carul Mare și cel Mic punctează spațiul, transformând incomensurabilitatea sa abstractă într-un câmp al miturilor, într-o hartă a terenurilor familiare”". Ea detectează existența unui sentiment al supraviețuirii în așteptarea unor noi „invazii barbare”: "„Acum supraviețuim. Viețuim într-o epocă în care suntem străini... Nu numai eu sunt chemată să dispar în curând, ci toată viața asta întru spirit și cultură pe care am iubit-o, eu și alți nebuni de teapa mea. Dar o vom iubi
Mariana Șora () [Corola-website/Science/335666_a_336995]
-
detritus vegetal. Se găsesc în litiera pădurilor mai bătrâne, pe trunchiul arborilor sau sub coaja lor, în frunzar, sub pietre, pe stânci, în peșteri, în bușteni putrezi și chiar în pământ. Trăiesc la câmpie că și la munte; unele forme viețuiesc pe țărmul Mării Negre. Unele specii ("Lepismă", "Thermobia") sunt sinantrope ("domestice") și se găsesc în locuințe, în bucătarii. Altele ("Atelura") sunt mirmecofile, ducându-și viața în cuiburi de furnici și termite. Tizanurele se ascund sub pietre sau sub frunze în timpul zilei
Tizanure () [Corola-website/Science/332564_a_333893]
-
creștine românești, fiecare cu biserică proprie. Comunitatea ortodoxă, cea mai veche a apărut concomitent cu înființarea satului în sec. al XV-lea. După anul 1700 din comunitatea ortodoxă s-a desprins comunitatea greco-catolică. Din anul 1948 și până în prezent aici viețuiește doar comunitatea ortodoxă. După demolarea bisericii care a aparținut comunității unite, biserica ortodoxă de lemn, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a devenit neîncăpătoare. În anul 1972 consiliul parohial a luat hotărârea, aprobată de forurile superioare, să zidească o
Biserica parohială ortodoxă română Găbud, com. Noșlac, jud. Alba () [Corola-website/Science/332896_a_334225]
-
este păstrat în toate edițiile cărții, chiar și după dispariția cenzurii: "„Doamne-Dumnezeule, ce țară mare, ce țară nemaipomenită pentru o minte de om mai e și Rusia asta! E mare lucru să-ți legi soarta de soarta ei, dar a viețui cu ea împreună se poate numai atunci când ai putere multă, pentru că și dreptatea, și nedreptatea ea și le făurește cu același braț vârtos și greu”". În viziunea lui Druță, rușii nu sunt priviți ca ocupanți, ci ca oameni iubitori de
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
un rol important în formarea culturii etnice a poporului georgian și a subgrupelor sale. Regatul Colchidei a contribuit la dezvoltarea statului georgian medieval, în urma unificării sale cu regatul Iberiei, sau Karthili. Termenul „” este folosit pentru desemnarea mulțimii vechilor triburi care viețuiau pe coasta orientală a Mării Negre. Puterea sa și aceste structuri statale, deja spre mileniul al II-lea î.Hr., au jucat un rol activ în Asia Mică. Potrivit mitologiei grecești, Colchida este regatul lui Eete și al Medeei și destinația argonauților
Colchida () [Corola-website/Science/333150_a_334479]
-
Insula Sfânta Elena, Bourbonii au fost restaurați pe tron, iar regele Ferdinand I a continuat construcția, dar a transformat clădirea omagială în biserica pe care o vedem astăzi și pe care a dedicat-o Sfântului Francisc din Paola, care a viețuit în secolul al XV-lea într-o mănăstire aflată pe acest loc. Biserica este asemănătoare cu Panteonul din Roma. Fațada este decorată cu un portic sprijinit pe șase coloane și doi pilaștri ionici. În interior, biserica este circulară, cu două
Piața Plebiscitului din Napoli () [Corola-website/Science/333195_a_334524]
-
au rezultat patru copii: Mihail Asen al IV-lea, Ivan Strațimir, Ivan Asen al IV-lea și Vasilisa. În 1345 țarul Ioan Alexandru al Bulgariei a divorțat de țarina Teodora și a trimis-o într-o mănăstire, unde aceasta a viețuit ca maică sub numele de Teofana.
Teodora a Valahiei () [Corola-website/Science/333439_a_334768]