1,941 matches
-
experimentați. Peșteră este o capcană care poate surprinde vizitatorii în caz de ploaie torențiala în poljia de la Vânătările Ponorului sau topirea bruscă a zăpezii. În anul 1980 o echipă de la Polaris Blaj condusă de Viorel Ludușan este surprinsă de o viitura cauzată de topirea zăpezilor în Labiritul Ludușan pe care tocmai îl descoperiseră. Reacția rapidă a speologilor, buna lor pregătire și faptul că Viorel Ludușan cunoștea foarte bine peșteră, i-a salvat. Situația se repetă în 2010 când 3 speologi de la
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
Ludușan pe care tocmai îl descoperiseră. Reacția rapidă a speologilor, buna lor pregătire și faptul că Viorel Ludușan cunoștea foarte bine peșteră, i-a salvat. Situația se repetă în 2010 când 3 speologi de la Geoda Târgu Mureș sunt surprinși de viitura aproape de finalul peșterii. Ei reușesc să se întoarcă pe galeria activă urmărind scăderea nivelului apei. Aproape de intrarea peșterii, după 24 de ore, întîlnesc echipele salvamont alertate de colegii rămași afară care îi ajută să parcurgă ultima porțiune foarte dificilă. Echipament
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
făcut cu siguranta din această o atracție pentru om de la apariția lui în zonă. Și primul om în zonă a fost Omul de Neanderthal acum 50 000 de ani. Urmele lăsate în galeria activă au fost cu siguranta șterse de viituri dar în Sala Minunilor, în masă imensă de chiropterit cu siguranta se găsesc stratificate viețile miilor de generatii care au trăit aici. În plină epoca a bronzului când probabil a fost descoperit aurul Apusenilor, așezările umane explodează și urcă de pe
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
lui Zamolxis care se află în acest munte. Muntele luase numele de la râul ce curgea alături, deci râul era mai important decât muntele. Menirea ei era să-i protejeze pe localnici de forțele necurate din adâncul peșterii care provocau regulat viituri în zonă. În forma actuală a fost reclădita în 1797 și refăcuta în 1993. Alături s-a construit după 1990 o mănăstire de călugărițe cu hramul Sfintei Cuvioase Paraschiva. La 1839 Lenk v. Trauenfels menționează în scrierile sale această peșteră
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
de stradă cea mai fantastică peșteră din Apuseni. Amenajarea a fost întreținută de membrii clubului câțiva ani după care a trecut în administrarea primăriei Sălciua. Lipsa de pricepere a acestora a dus la degradarea treptată a amenajării, în final o viitura de proporții distrugând-o complet. În 2002, Clubul Polaris este afiliat Universității "1 Decembrie 1918" din Albă Iulia, sub coordonarea prof.univ.dr.geolog Nicolae Ludușan, care ia în custodie și Peșteră "Huda lui Papara". În colaborare cu asociația "ALBAMONT", în anul
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
din suprafață poate fi explicată ca fiind urmare a diferitelor faze de evoluție a albiei râului Argeș în care au pătruns și depunerile apelor ce au curs de pe versantul stâng. Variația de debite de la un anotimp la altul prezintă clar viiturile de primăvară (aprilie-iulie) și scurgerea minimă vara. În sezonul cald se produc viituri de scurtă durată, dar cu o mare putere de eroziune și transport. În regim natural debitele maxime ale râului Argeș au fost determinate prin studii hidrologice elaborate
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
a albiei râului Argeș în care au pătruns și depunerile apelor ce au curs de pe versantul stâng. Variația de debite de la un anotimp la altul prezintă clar viiturile de primăvară (aprilie-iulie) și scurgerea minimă vara. În sezonul cald se produc viituri de scurtă durată, dar cu o mare putere de eroziune și transport. În regim natural debitele maxime ale râului Argeș au fost determinate prin studii hidrologice elaborate de INMH. Se remarcă diminuarea debitelor, fenomen explicat prin lipsa afluenților importanți, iar
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
de scurtă durată, dar cu o mare putere de eroziune și transport. În regim natural debitele maxime ale râului Argeș au fost determinate prin studii hidrologice elaborate de INMH. Se remarcă diminuarea debitelor, fenomen explicat prin lipsa afluenților importanți, iar viiturile se atenuează prin inundarea luncii râului și a interfluviului Argeș-Sabar. Râul Potopu prezintă caracteristicile specifice piemontului Cândești pe care îl străbate de la nord la sud printr-o vale mult adâncită. Vara, datorită secetei seacă. Are o lungime de 55 Km
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
1,41. Are un debit mediu multianual de 0,84 m3/s, dar această cantitate de apă este foarte neuniform repartizată în timpul anului. Cele mai mari debite se înregistrează primăvara, iar cele mai scăzute vara. In sezonul cald se produc viituri de scurtă durată, dar cu o mare putere de eroziune și transport. Lățimea albiei variază între 8 și 20 m. Pentru a se evita inundarea orașului s-au înălțat și consolidat malurile, s-au îndiguit și se construiește un canal
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
lungime de 48 Km o pantă medie, de 9 la mie și un coeficient de sinuozitate de 1,26. În lungul râurilor Potopu și Cobia se remarcă lunci bine dezvoltate care ating lățimi de până la 1 km formate din nisipuri, viituri și chiar argile depozitate fiind folosite în cea mai mare parte ca teren arabil. Prima mențiune documentară despre orașul Găești datează din 19 iulie 1498, de pe timpul lui Radu cel Mare, fiul lui Vlad Călugărul, care ""întărește ocina Găeștiului mânăstirii
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
Răuțel și 2 pâraie. Râul Răuțel traversează localitatea de la vest la est pe o distanță de circa 5 km. Lățimea râului la intrare în sat este de 6 m și se mărește până la 10-11 m, adâncimea 0,1-1 m. În timpul viiturilor în lunca râului se formează mlaștini și bălți. Apa râului se caracterizează prin conținut sporit de săruri. Scurgerea medie anuală constituie 30-40 mm/an. Clima este de tip temperat continentală, cu veri calde și ierni blânde. Temperatura medie a lunii
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
râul Bahlui. Confluența celor două ape are loc în zona fostului Stadion Constructorul. Pe teritoriul municipiului Iași, albia râului Nicolina este regularizată, fiind controlate debitele salubre, cele necesare satisfacerii cerinței de apă a consumatorilor casnici și industriali sau cele de viitură. Au fost construite diguri de protecție cu parapeți pentru a feri orașul de consecințele unor inundații. Pe malul stâng al râului, în cartierul Nicolina, se află Crucea lui Ferenț, un important monument istoric al Iașului. Modul de variație a temperaturilor
Râul Nicolina, Bahlui (Iași) () [Corola-website/Science/306056_a_307385]
-
suprafață. În intervalul martie-aprilie, se scurge cam 37% din volumul total de apă dintr-un an, ca urmare a topirii zăpezilor. Cea mai redusă scurgere medie lunară se înregistrează în luna octombrie (2,4% din volumul anual). Cele mai mari viituri produse ca urmare a ieșirii din matcă a râului Nicolina au avut loc în ziua de 24 iulie 1980, când s-a înregistrat un debit maxim de 87 m³/s. Din punct de vedere antropic, mineralizarea medie multianuală a apei
Râul Nicolina, Bahlui (Iași) () [Corola-website/Science/306056_a_307385]
-
piscicultură. În perioada regimului comunist, iazul a fost naționalizat. Au fost executate lucrări de supraînălțare a barajului, mărindu-se volumul acumulat, asfel încât să poată fi folosit și pentru irigații, și realizându-se și o tranșă pentru atenuarea undelor de viitură. Această extindere a fost posibilă și în urma realizării derivației Siret-Sitna, care a suplimentat debitele naturale ale Sitnei cu debite suplimentare din Siret. Odată cu modernizarea barajului s-au modernizat și descărcătorii de ape mari, astfel încât să corespundă noilor standarde și s-
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
o lungime de 8 km și o suprafață de 574 ha., adâncimea medie a lacului fiind de doar 1,16 m. La nivelul maxim, volumul total al lacului este de 19,4 milioane m³, volumul rezervat pentru atenuarea undelor de viitură fiind de 12,7 milioane m³, din care 2,7 milioane m³ între cotele celor două derversoare și 10,0 milioane m³ peste cota deversorului superior. Golirea de fund fiind insuficientă pentru evacuarea aluviunilor, în lipsa unor spălări, lacul de acumulare
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
5 și 4 metri. Debitul râului în dreptul localității Feldioara atinge în medie 30 m³/s, însă primăvara, condiționat de factorii de climă, poate ajunge până la sute de m³/s. Spre exemplu, în 1932 s-a înregistrat o puternică undă de viitură provocată de topirea intensă a zăpezilor, ceea ce a dus la înregistrarea, în dreptul localității Feldioara, a unui debit de 358 m³/s și a unui volum de circa 740 milioane m³. Teritoriul Țării Bârsei este străbătut de o serie de râuri
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
se așeză deasupra acesteia, se anunța vreme defavorabilă. Precipitațiile atmosferice variază de la 747 mm în zona Brașov, la sub 20 mm în zona Bod. Îndeosebi vara, ploile torențiale sunt destul de frecvente, fiind însoțite de grindină și trăznete, ducând la apariția viiturilor pe râuri. Aceste precipitații depășesc uneori valoarea de 200 mm. Numărul mediu anual al zilelor cu precipitații este de 135 zile la Bod și 142 zile la Brașov. Într-o iarnă obișnuită, ninsorile cad circa 35 de zile pe an
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
timp planul de amenajare cuprindea propuneri de realizare a unui ansamblu de lucrări de gospodărire a apelor în principal: Pentru protecția împotriva inundațiilor, planul de amenajare preconiza un ansamblu de lucrări de îndiguire, corelate cu lacuri pentru reținerea debitelor de viitură și. în unele cazuri. derivații care să conducă debitele de viitură în zone în care nu provocau pagube. În același timp, planul de amenajare preconiza măsuri de sistematizare a luncilor inundabile, evitându-se amplasarea unor obiective importante în zone în
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
de lucrări de gospodărire a apelor în principal: Pentru protecția împotriva inundațiilor, planul de amenajare preconiza un ansamblu de lucrări de îndiguire, corelate cu lacuri pentru reținerea debitelor de viitură și. în unele cazuri. derivații care să conducă debitele de viitură în zone în care nu provocau pagube. În același timp, planul de amenajare preconiza măsuri de sistematizare a luncilor inundabile, evitându-se amplasarea unor obiective importante în zone în care putea fi afectate de undele de viitură. În sfârșit, deși
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
conducă debitele de viitură în zone în care nu provocau pagube. În același timp, planul de amenajare preconiza măsuri de sistematizare a luncilor inundabile, evitându-se amplasarea unor obiective importante în zone în care putea fi afectate de undele de viitură. În sfârșit, deși la acea dată economia nu era încă foarte dezvoltată, planul de amenajare preconiza măsuri pentru protecția calității apelor, atât prin stații de epurare cât și printr-o politică de amplasare rațională a obiectivelor economice, care făcea posibilă
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
avut efecte negative asupra pisciculturii, reducând în foarte mare măsură fauna piscicolă a Dunării. prin eliminarea bălților care reprezentau zonele de reproducere a peștilor. De asemenea, eliminarea totală a luncii inundabile, a atras după sine creșterea importantă a debitelor de viitură, în special pe Dunărea inferioară. Deși aceste efecte negative au fost prevăzute, ele au fost considerate acceptabile de organele de conducere, față de avantajele aduse agriculturii. În mod justificat, înțelepciunea acestei decizii este pusă la îndoială în prezent. Este poate demn
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
de combatere a inundațiilor, prin îndiguiri pe principalele râuri interioare printre care Someș, Crișuri, Mureș, Argeș. Ialomița, Bârlad și Prut. Pe lângă îndiguiri, în multe bazine, printre care cel al Târnavelor și bazinul Timiș-Bega s-au executat poldere de atenuare a viiturilor. Pentru producția de energie s-a realizat barajul Porțile de Fier pe Dunăre și a început amenajarea hidroenergetică a Oltului în aval de confluența cu Lotrul și a Siretului în aval de Bacău. Pe lângă sarcinile legate de proiectele de investiții
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
se manifestă prin variația sezonieră a principalilor parametri. Cea mai mare parte a scurgerii are loc la sfîrșitul primăverii (circa 44%) și în prima jumătate a verii (aproape 30% cînd se produc și creșteri substanțiale de debite lichide, provocînd însemnate viituri. Durata acestora, precum și volumul debitelor tranzitate sînt proporționale cu mărimea bazinelor individuale, fiind însă mai frecvente la cele mici, cu regim torențial tipic, îngreunînd uneori circulația turistică. În sezonul de iarnă, scurgerile lichide pe rețeaua de albii sînt minime (de
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
anilor 1950, cu ocazia promovării și execuției sistemului hidroenergetic al Barajului Izvorul Muntelui de pe Bistrița s-a arătat că barajul putea iriga aproximativ 200.000 ha în Bărăgan și de asemenea putea avea un efect de reducere a debitelor de viitură. Totuși, execuția canalului magistral de irigare Siret - Bărăgan a fost începută abia în anii 1980 și nu a fost terminată nici până în prezent, iar în privința atenuării undelor de viitură, pentru mulți ani exploatarea nu a ținut seama de situația apelor
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
de asemenea putea avea un efect de reducere a debitelor de viitură. Totuși, execuția canalului magistral de irigare Siret - Bărăgan a fost începută abia în anii 1980 și nu a fost terminată nici până în prezent, iar în privința atenuării undelor de viitură, pentru mulți ani exploatarea nu a ținut seama de situația apelor mari din bazinul Siret și ca atare, în cursul viiturilor din anii 1970 au fost înregistrate cazuri în care exploatarea lacului a dus chiar la mărirea viiturilor de pe Siretul
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]