34,796 matches
-
a mediilor de comunicare (aflate în măsură de 90% în mîinile acesteia, deci capabilă de a influența serios opinia publică). în această privință bătălia continuă și rezultatul ei este încă incert. Modelul stîngii americane, uneori sprijinul ei, îl reprezintă firește viziunea socialistă a lumii așa cum se exprimă ea în Europa de Vest și în multe părți din lumea a treia. Firește că atenția multora (din străinătate și în măsură ceva mai mică din interiorul Statelor Unite) s-a îndreptat mai ales spre politica externă
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
uit, fie și numai pentru două ceasuri, că păcatul este un amestec de îndrăzneală și de lașitate, în același timp îndrăznind cu impertinență și capitulînd cu josnicie. Fără îndoială, "Game"-ul a ales îndrăzneala ca început al biruinței ori ca viziune a unui nobil scop, dincolo de propria ființă și peste orice lacomă primejdie. Iar Alexandru Matei, dacă în urmă cu douăzeci de ani, cînd l-am cunoscut, săvîrșea întreprinderi artistice și manageriale cu impact strict muzical, astăzi zbuciumul și străduințele lui
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
mecanizată, ineficientă, ci substanțială sub semnul unei osmoze, căci nu doar omul are nevoie de Providență, ci și Providența are nevoie de om. E la mijloc un compromis între schema mistico-creștină și umanism, întrucît o grandoare antică se revarsă asupra viziunilor cosmogonice, o superbie a umanului se implică în smerenia cu care e întîmpinată Creația universală: "Din nord la sud răsună a trîmbițelor/ flamură către cerul ca unică ispită,/ Cu scăpărarea frumuseții peste carnea demult scrumită./ în nămolul apelor sînt/ în
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
ființă solitară, de vreme ce solidaritatea nu funcționează decât ca solidaritate în rău, adică doar ca "spirit de turmă". Băiatul crește, devine bărbat, crede că poate găsi afecțiune cu ajutorul unui ilustru client (ce se vrea a fi urmașul geniului -artist, "posedat de viziunile esențelor lumii", și pentru care; "dragostea paternă copleșea vina viciului, veștejind-o" ), dar rămâne un stigmatizat în încercarea sa de a căuta dragostea sau țărmul părintesc pierdut. Doar numele-i sfânt nu-l poate ajuta pe Ierusalim să șteargă oroarea
Profeți mincinoși by Ioana Crișan () [Corola-journal/Journalistic/11899_a_13224]
-
Eastwood s-a scuzat pentru prezența lui pe scenă! Cu alte cuvinte, în lumea filmului, noul demiurg e producătorul, nu regizorul. Cred că Michel Foucault ar fi zâmbit în fața acestei inovații: puterea îi aparține celui care desemnează limitele "terestre" ale viziunii artistice (a regizorului). Oricum, există un raport de dependență între mai mult de două straturi, între mizanscenă (care include prestația actorilor), cinematografie, sunet și montaj, care determină calitatea unui film. Ca să fiu și mai clară, aș relua analogia cu poezia
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]
-
scăpat). Cu toate acestea, exceptînd unele informații punctuale (faptul că în 1991, Dumitru Mazilu ar fi fost bătut și tăiat pe față cu un brici la Geneva; refuzul autorităților române de a colabora cu FBI la rezolvarea acestui caz, interesantele viziuni ale unui medium; bărbatul ciudat zărit în lift de una dintre secretare în minutele premergătoare atentatului), mă încearcă un accentuat sentiment de déjŕ vu. Traseul profesional al lui Ioan Petru Culianu și ipotezele lui Ted Anton privind mobilul și autorii
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
lipsită de mister și sacralitate", nu însă și de vestigiile acestora, capabile de resurgescență. Cele șapte volume antologate în Lacătul de aur, concepute între anii 1976-2003, de la Sălaș în inimi la Bastonul de orb dau probele unei evidente unități de viziune, la un poet singular, imun la mňdele care s-au perindat între timp, sigur pe instrumentele lui, într-un jurnal global în care se povestește necurmat. Cu suită deci, dar nu dintr-un impenitent narcisism - inevitabil, curios, la poeții lamentoși
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
de televiziune, analizează cu profesionalism mesajele electorale ale lui Al. Gore și George W. Bush, judecă foarte obiectiv eventuala situație de impeachment în care s-ar afla președintele Clinton în urma afacerii Lewinsky (bigotismului de operetă al multora îi opune o viziune elastică, lucidă, care face distincție între viața privată și funcția publică ale celui incriminat), urmărește cu multă pasiune războiul antiterorist declanșat de George W. Bush după carnajul de la World Trade Center New York, din 11 septembrie 2001. Chipul Americii cu ocazia
Portretul unei doamne by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11947_a_13272]
-
nu se schimbă, în primul rînd, pentru că premisele expresionismului său sînt puse o dată pentru totdeauna: un angajament disperat în rostirea versului, o responsabilitate de mărturie definitivă a poeziei și o imaginație violentă, care vorbește de îndată în limba ardentă a viziunii.", sau "Doina Ioanid nu e bravă pentru că reabilitează sau reajustează un anume poem. Ce-i drept, nici chiar în literatură nu se pot face toată ziua invenții și legitimări. Însă trebuie să se inventeze și să se breveteze măcar diferențe
Alambicuri cu poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11952_a_13277]
-
sau Miorița. Un fond tracic se perpetuează în panteismul poeziei noastre populare și în sentimentul cosmic al destinului. Melancolia eminesciană a intrat în rezonanță cu "lumea în eternă unduire". Specificul frumosului românesc se exprimă în "ideea unduirii", imprimată într-o "viziune dionysiacă a lumii". Aceasta e, în mare, articulația și finalitatea demonstrației lui Dan Botta. Un ritm al spațiilor - mai adaugă el - e regăsibil la Cantemir; Vasile Conta și-a fondat filosofia pe o teorie a ondulației cosmice, iar concepția istorică
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
apărutei reviste bilunare "Dacia", din 15 aprilie 1941, Dan Botta (aflat în comitetul de direcție al revistei) atacă din nou, inserând următoarea notă: "Pe urmele pașilor noștri, s-a dezvoltat o stranie floră. Tot așa cum - sunt puțini ani de atunci - viziunea mistică a frumuseții românești, dezlegată de noi din apele materne ale Thraciei, a cunoscut pe lângă marele public, sub numele bizar de teorie mioritică (de la frumosul cuvânt românesc mioriță, mioară) o favoare excepțională. Istoricii literari vor avea să dezbată fenomenul acestei
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
publicat în mai 1930 în "Darul vremii", la Cluj. Drept consecință, în studiile sale despre ideea unduirii în frumosul românesc, prezentă și în capitolul Unduire și moarte din volumul Limite, Dan Botta îi apare lui Blaga ca un profitor al viziunii și interpretărilor sale: "Dl Dan Botta a intrat în ograda mea, a mușcat puțintel din mărul cel mai îmbujorat al grădinii, a sărit apoi iarăși gardul, și-acum, nu fără haz țărănesc, aleargă și țipă pe ulițele satului: ŤPrindeți hoțul
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
primejdia: tot visând la partidul-stat, n-a observat oasele de balenă ce se înfigeau implacabil în gâtul sistemului. Furia lui Iliescu pe Năstase are, din acest punct de vedere, o explicație obiectivă: un partid perfect controlabil nu poate fi, în viziunea aparatcik-ilor, decât un partid-sferă. Or, prin mișcările atât de neinspirate ale lui Năstase, el a devenit un partid-schweitzer, în care găurile sunt mai consistente decât plinul. Nu întâmplător, Iliescu a adus în discuție subiectul cu aspecte rasiste (în sensul impurității
Rebelii de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11944_a_13269]
-
bogați (Năstase, Hrebenciuc etc.), Iliescu a ajuns la concluzia că prin venele lor curge un sânge nepotrivit cu ideile bolșevismul reșapat pe care-l practică. Puterea lui Iliescu provine din faptul că e singurul membru al partidului care posedă o viziune ideologică perfect articulată. Sigur, e o viziune jalnică, demnă de dispreț, menită să îngroape țara definitiv. Dar e, în același timp, o viziune coerentă, capabilă să-și genereze mijloacele de ofensivă și strategiile de eliminare a oricui se opune dorinței
Rebelii de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11944_a_13269]
-
la concluzia că prin venele lor curge un sânge nepotrivit cu ideile bolșevismul reșapat pe care-l practică. Puterea lui Iliescu provine din faptul că e singurul membru al partidului care posedă o viziune ideologică perfect articulată. Sigur, e o viziune jalnică, demnă de dispreț, menită să îngroape țara definitiv. Dar e, în același timp, o viziune coerentă, capabilă să-și genereze mijloacele de ofensivă și strategiile de eliminare a oricui se opune dorinței liderului. Aerul de ușoară indecizie al multora
Rebelii de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11944_a_13269]
-
-l practică. Puterea lui Iliescu provine din faptul că e singurul membru al partidului care posedă o viziune ideologică perfect articulată. Sigur, e o viziune jalnică, demnă de dispreț, menită să îngroape țara definitiv. Dar e, în același timp, o viziune coerentă, capabilă să-și genereze mijloacele de ofensivă și strategiile de eliminare a oricui se opune dorinței liderului. Aerul de ușoară indecizie al multora dintre actele lui Iliescu nu trebuie să inducă în eroare: nu e vorba de nehotărâre, ci
Rebelii de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11944_a_13269]
-
mai apropiate de zilele noastre (cum ar fi Sărbătorile răbdării, romanul din 1980 al Danei Dumitriu, sau Arta conversației, a Ilenei Vulpescu, "best-seller"-ul anilor '80). Merită să zăbovim mai îndelung asupra primului capitol (unul dintre cele mai izbutite), consacrat viziunii lui E.Lovinescu asupra literaturii "doamnelor", frecventatoare asidue ale bine-cunoscutului cenaclu interbelic. Pasajul cu care se deschide capitolul (decupat di Acqua forte) aduce în prim plan o prejudecată curentă (și foarte persistentă, la noi), aceea a incompatibilității dintre "vocația feminină
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
sofismul geometriei". Ne aflăm pe un tărîm al imanenței care își refuză orice idealizare, izvorînd din sine, insubordonabilă oricărui principiu director. O imanență solară, uscată, "ca un ceas solar în memoria deșertului". Avem a face cu un "realism" lăuntric al viziunii ce reduce totul la tirania contingenței, la infinitul aparențelor, la o exaltare nemijlocită în raport cu ele. Intemperanța verbală, postura "eruptivă" a subiectului, nesațiul emisiilor sale ce se prezintă în suprapuneri simultaneiste divulgă un cult al obiectelor în sens generic, a căror
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
și altul, însă, au ajuns să înțeleagă anevoie epoca în care trăim. Fie că doresc să se impună în fața confraților ori să dispună de întregul răsfăț al publicului, fie că încearcă să-și controleze precaritățile ori să-și dreseze orgolioasele viziuni, dorința lor de dominare este, cu siguranță, inferioară pretențiilor pe care le vehiculează. Cu toate acestea, doar mediocrii se gîndesc la onoruri. Or, numai mila și indolența înalță mediocritatea, după cum invidia și emfaza îngroapă talentul. Și poate că meschinăria este
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
mulțumesc să rămână majoritatea filmelor de acest gen. Regizorului îi place să ia temperatura mediului social tocmai prin intermediul promiscuității colective, să vadă cum sunt articulate relațiile, care e sursa dinamismului lor. Nu lipsește un filtru satiric pe care-l aplică viziunii sale. Face asta într-un mod discret, dar nu mai puțin lucid sau atent decât un film multi-premiat ca, să zicem, "In vino veritas". Face asta și în detrimentul intrigii, care e mult mai "puțină" decât te-ai aștepta. Sfârșitul nu
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
gândesc tot mai des dacă să nu pun punct, printr-un glonț, sfârșitului meu? " - scria el în 1915 în poemul de dragoste "Flautul - șira spinării". Energia revizionistă mai degrabă alimenta decât se opunea acestei idei. Era necesar să descopere o viziune pozitivă solidă asupra vieții, mai exact, o întrebuințare vitală a sa pentru a se distrage acelei "angoase animalice", de care a pomenit Maiakovski în anul 1918, într-una din cele mai sincere dintre poeziile sale, "O atitudine binevoitoare față de cai
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
din țară, Colecție de Biografii, Autobiografii și Memorii contemporane - al treilea pilon al monumentalei sinteze epice a scriitorului nostru, alături de Cronică de la câmpie și de Cronică de familie. Petru Dumitriu se dovedește astfel un Cronicar de tip balzacian, cu o viziune enormă, obiectivă, deci tradițională - un realism de secol XIX, refractar la modernismele narațiunii. Prozatorul construiește Marea Cronică, mai mult sau mai puțin fictivă, nu doar a unei epoci, ci a unei întregi istorii, dorind să înfățișeze documente umane și să
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
despre sine însuși la senectute și pe care voia să o impună în ochii posterității. E partea onorabilă a operei sale, cea mai rezistentă estetic. Sunt și aici evidente mari pete de coroziune a pânzei epice, de corupție ideologică a viziunii și de afectare profundă a moralității creatorului subjugat de vremi. Petru Dumitriu merită cunoscut și dincolo de onorabilitatea sa, dincolo de o selectivitate care menajează. De aceea ar fi necesară o ediție integrală Petru Dumitriu, cu toate scăderile și cedările prozatorului puse
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
că tocmai acest amestec paradoxal de empatie, de detașare ironică și de voluptate a observației și a enunțului sau, într-un cuvînt, această scufundare inocentă în- tr-un real ce pendulează incontinent între substanță și fantasmă, transformă observația lui Capșa în viziune, iar textului denotativ îi deconspiră structuri poematice. Puse cap la cap, aceste povești camuflate cu trenuri absurde, cu oameni mărunți, cu întîmplări periferice sau cu impostori drapați în costume istorice sînt tocmai bune ca leacuri împotriva resemnării și ca început
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
dezvăluie ca o continuă oscilație între ordine și disoluție, între imaginea unei lumi reduse pînă la detaliul ei constitutiv și rigoarea absolută pe care o salvează memoria unui antropocentrism structural, chiar dacă uneori esențializat, alteori aluziv sau numai difuz. Oximoronică în viziune și în limbaj, fundamentată riguros pe contrarii multiple, masculină și feminină în egală măsură, pictura lui Dumitru Ivan este un adevărat sistem vizual în care lumea sensibilă și proiectul existențial se afirmă și se susțin cu aceeași îndreptățire. Cu îndreptățirea
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]