1,940 matches
-
al III-lea Ghica. Proprietar al moșiei a devenit Dimitrie (Dumitrachi) Bogdan, fiul banului Manolache Bogdan și al Mariei Costaki. Acesta va îndeplini mai multe demnități boierești: logofăt (1791), mare paharnic (1792), mare ban (1795), mare spătar (1796) și mare vornic (1806). Satul Gâdinți a făcut parte până în 1864 din Ținutul Roman. Reforma administrativă din 1864 a dus la înființarea comunei Gâdinți, care a fost subordonată administrativ județului Neamț. Comuna a fost desființată în 1968, satul Gâdinți fiind înglobat în comuna
Biserica Sfântul Dumitru din Gâdinți () [Corola-website/Science/321745_a_323074]
-
a fost desființată în 1968, satul Gâdinți fiind înglobat în comuna Sagna. Abia în aprilie 2004 a fost reînființată comuna Gâdinți, în urma unui referendum. Biserica “Sf. Dumitru” din Gâdinți a fost construită între anii 1806-1812, având drept ctitori pe marele vornic Dimitrie (Emanoil) Bogdan (+1820) și soția sa, Georgeta. Pisania aflată în biserică are următorul text: "„Această Sfântă Biserică este ridicată în anul 1812 de Emanoil și Georgeta Bogdan”". La construirea edificiului a fost folosită piatra adusă din zidurile Cetății Noi
Biserica Sfântul Dumitru din Gâdinți () [Corola-website/Science/321745_a_323074]
-
ce l-ar fi putut costa pe domnitor victoria și chiar viața. Defecțiunea era expresia nemulțumirii unei părți a marii boierimi față de politica lui Ștefan. După bătălie, Ștefan cel Mare a omorât 24 mari boieri trădători printre care și pe vornicul Crasneș, alți 40 boieri de rang inferior fiind trași în țeapă. Ștefan cel Mare l-a trimis pe cumnatul său, pârcălabul Isaia, să taie retragerea regelui, însă acesta a izbutit să scape, sub apărarea comandantului Ștefan Báthory de Ecsed. Armata
Bătălia de la Baia () [Corola-website/Science/320819_a_322148]
-
fost oprită de o blocadă, și a decis să îngroape cele 500 de tunuri și alte comori, pentru a nu putea fi capturate de moldoveni. Potrivit cronicarului polonez Jan Długosz, Matia Corvinul ar fi scăpat de moldoveni din cauza ezitării marelui vornic Crasnăș, comandantul unuia din cele trei corpuri de armată moldovene. Acesta ar fi fost mai apoi executat de Ștefan pentru trădare. Campania regelui Matia Corvinul în Moldova, încheiată cu un eșec, a constituit ultima mare încercare a coroanei ungare de
Bătălia de la Baia () [Corola-website/Science/320819_a_322148]
-
a fost și un talentat scriitor, fiind numit de unii „Creangă al Bucovinei“. Iraclie Golembiovski s-a născut la 9 martie 1823 într-o familie de țărani români. Părinții săi erau pălimarul Atanasie Golembiovski (născut în 1798 la Sucevița, viitor vornic la Sucevița din 1840) și Varvara Crăciun. El și-a spus încă din tinerețe , dar numele și l-a schimbat oficial abia în 1881. Din cauza faptului că pe atunci nu existau școli de stat românești, în 1829 tatăl său l-
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
la Storojineț, la domeniul lui Iancu Flondor. Această familie de boieri moldoveni nu a avut inițial numele Flondor. Toader Albotă, "vel armaș" (mare armaș), poreclit Fliondor, era frate cu Gheorghiță Ciudin, cei doi frați au fost fiii lui Pavel Albotă, vornic de Poartă sub Vasile Lupu. Printr-o hotarnică din 1 august 1720, Pavel Albotă împarte celor 6 urmași ai săi (Gheorghe Ciudin, Toader Flondor, Sultana, Paraschiva, Anița și Alexandra) moșia Cătămăreștilor. Această hotarnică se găsește în "fondul personal Iancu Flondor
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
zi la fîntînă, înaintea porții curților domnești”.", citat în . Fiul lui Toader, vel medelnicerul Șerban Flondor (1683-1768) (în documente "Fliondor") a primit în 8 ianuarie 1730 de la domnitorul Moldovei Grigorie Ghica Vodă o confirmare în dregătoriile de mare medelnicer și vornic: "„credincios boierul Domniei mele Dumnealui Șarban Flondor, ce l-am făcut medelnicer mare și vornic la Câmpulungu rusesc, cari ni s-au jăluit zicând că porecla lui este Albotă, acu s-au schimbat în Flondor pentru care au arătat dovezi
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
Flondor (1683-1768) (în documente "Fliondor") a primit în 8 ianuarie 1730 de la domnitorul Moldovei Grigorie Ghica Vodă o confirmare în dregătoriile de mare medelnicer și vornic: "„credincios boierul Domniei mele Dumnealui Șarban Flondor, ce l-am făcut medelnicer mare și vornic la Câmpulungu rusesc, cari ni s-au jăluit zicând că porecla lui este Albotă, acu s-au schimbat în Flondor pentru care au arătat dovezi un uric cu velet 7141 Sept 20 dela Moisii Mogilă Vvod”". Hrisovul domnesc dat vornicului
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
vornic la Câmpulungu rusesc, cari ni s-au jăluit zicând că porecla lui este Albotă, acu s-au schimbat în Flondor pentru care au arătat dovezi un uric cu velet 7141 Sept 20 dela Moisii Mogilă Vvod”". Hrisovul domnesc dat vornicului Șerban Flondor în 1730 de către Grigore Ghica menționează: "„(...) Din început, porecla lor a fost Lăpușneanu, după aceea au rămas Albotă de la Pavel vornicul”". Dr. Nicu Cotlarciuc (op.cit.) a susținut următoarele: ""Alexandru Vodă Lăpușneanul (+1568) după istorie, a avut un fiu
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
au arătat dovezi un uric cu velet 7141 Sept 20 dela Moisii Mogilă Vvod”". Hrisovul domnesc dat vornicului Șerban Flondor în 1730 de către Grigore Ghica menționează: "„(...) Din început, porecla lor a fost Lăpușneanu, după aceea au rămas Albotă de la Pavel vornicul”". Dr. Nicu Cotlarciuc (op.cit.) a susținut următoarele: ""Alexandru Vodă Lăpușneanul (+1568) după istorie, a avut un fiu Bogdan, care i-a urmat și în domnie. Acesta însă după o domnie de 4 ani (1568-1572) fu necesitat să părăsească țara și
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
fii Pavăl și .Ioan. Aceștia s-au întors în țara lor, dar se vede din frică sau din alte motive, presupun din motive de oportunitate, nu au mai purtat numele "Lăpușneanu", ci sau numit "Albotă". Pavăl Albotă a ajuns chiar vornic mare"." Descendența Flondorilor din Alexandru Lăpușneanu este totuși incertă. Această opinie este susținută și de Filip-Lucian Iorga ( 2013) care afirmă că..."un document fals a născut istoria conform căreia neamul Flondor-Albotă-Ciudin ar descinde dintr-un cneaz Constantin din Kiev, fiu
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
Iorga ( 2013) care afirmă că..."un document fals a născut istoria conform căreia neamul Flondor-Albotă-Ciudin ar descinde dintr-un cneaz Constantin din Kiev, fiu natural al lui Alexandru Vodă Lăpușneanu. Familia Flondor a deținut timp de patru generații funcția de "vornic" de Câmpulung pe Ceremuș (sau Câmpulung Rusesc), dregătorie cu caracter judecătoresc și administrativ, dependentă de Starostia (primăria) de Cernăuți. Șerban Flondor deținea în 1749 domeniile Putila, Șipotele, jumătate din Câmpulungul Rusesc, Milie, Hlinița Bainu, Melencăuți, Robeliceni, Domușeni și Bivolari. Prin
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
cu Nastasia Arap.. În cartea de hotărnicie a moșiei Lucovița din 20 iulie 1760 figurează un Șerban Flondor, medelnicer, care primește 6 jirebii, pe care le împarte fiilor săi Ioniță și Toader.. Ioan Flondor (n. 1710 - d. 26 martie 1784), vornic de Câmpulung Rusesc, este considerat strămoșul tuturor Flondorenilor din Bucovina deoarece, prin trei fii ai săi (Gheorghe, Constantin și Dimitrie), se continuă descendența familiei Flondor. Ceilalți doi fii, Vasile și Ion, nu au avut urmași. Surorile lor au fost: Elisabeta
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
cimitir. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Prima atestare a satului Fedeleșeni datează din anul 1491 când se afla în stăpânirea urmașilor lui Bratu viteazul. În preajma anului 1617, marele vornic Nestor Ureche (ctitorul Mănăstirii Secu și tatăl cronicarului Grigore Ureche) stăpânea jumătate de sat. a fost construită în anul 1747 ca biserică a Schitului Fedeleșeni. La data de 12 septembrie 1747, vornicul de poartă Nicolae Pilat închină schitul ca metoh
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
urmașilor lui Bratu viteazul. În preajma anului 1617, marele vornic Nestor Ureche (ctitorul Mănăstirii Secu și tatăl cronicarului Grigore Ureche) stăpânea jumătate de sat. a fost construită în anul 1747 ca biserică a Schitului Fedeleșeni. La data de 12 septembrie 1747, vornicul de poartă Nicolae Pilat închină schitul ca metoh al Episcopiei de Roman. În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori, dar și-a păstrat proporțiile inițiale și arhitectura exterioară. Biserica dispune de o catapeteasmă cu icoane pictate
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
în anul 1890, "„pe locul unde se află acum biserica Sfântului Ierarch Nicolai, era înainte o biserică de lemn numită și «biserica domnească», probabil de aceeea, că era zidită de Domnul Moldovei Ioan Calimah și de tatăl său, Toader Calmășul, vornic al Câmpulungului. Biserica aceasta să fi fost zidită la anul 1698, deci pe un timp, când Domnul Moldovei, Ioan Teodor Calimah, care a domnit de la 1758-1761, a fost încă de tot tânăr, ba chiar un copil, așa că zidirea bisericii celei
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
timp, când Domnul Moldovei, Ioan Teodor Calimah, care a domnit de la 1758-1761, a fost încă de tot tânăr, ba chiar un copil, așa că zidirea bisericii celei vechi de lemn este a se atribui mai mult tatălui lui Ioan Calimah, adică vornicului Toader, care nu se chiema Calimah, ci Calmășul.”" Este greu de precizat dacă anul construirii vechii biserici de lemn este 1698, pentru că domnitorul Ioan Teodor Callimachi a domnit în perioada 1758-1761. Oricare ar fi anul construcției, este cert că tatăl
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
vechii biserici de lemn este 1698, pentru că domnitorul Ioan Teodor Callimachi a domnit în perioada 1758-1761. Oricare ar fi anul construcției, este cert că tatăl viitorului domnitor, Toader Călmașul (sau Calmășul după alte surse), a fost unul dintre cei doi vornici ai Câmpulungului. Numele său este menționat într-un zapis din 17 ianuarie 7237 (1729). Fiind legat de locul unde probabil a copilărit, domnitorul Ioan Teodor Callimachi a acordat privilegii și scutiri de dări câmpulungenilor. Vechea biserică de lemn avea dimensiuni
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
Capela "Sf. Teodor Sicheotul" (Capela Callimachi) din Stâncești este o capelă ortodoxă ctitorită în anul 1837 de vornicul Alexandru Callimachi în satul Stâncești din comuna Mihai Eminescu (județul Botoșani). Inițial a îndeplinit rolul de capelă privată a familiei princiare Callimachi. Ea se află pe un loc mai ridicat din partea de nord a satului Stâncești. Capela "Sf. Teodor" - Calimachi
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
loc mai ridicat din partea de nord a satului Stâncești. Capela "Sf. Teodor" - Calimachi din Stâncești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015 la numărul 242, având codul de clasificare . În anul 1729, Teodor Călmașul, vornic de Câmpulung, a cumpărat moșia de la Stâncești de la Dumitrache Stroici pentru suma de 150 de lei. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, Maria Callimachi, văduva banului Dimitrie (Dumitrașcu) Callimachi (1705-1758), a început construirea conacului din Stâncești, care a fost finalizat
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
casele dintâiu au fost făcute cu osteneala și cheltuiala mea, iar pe urmă le-au făcut Ianachi, cu cheltuiala și osteneala sa"". Tot ea a construit în anul 1777 și biserica din lemn a satului, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului". Vornicul Alexandru Callimachi (1781-1837), fiul lui Ioan Callimachi și al Ruxandrei Catargi, a moștenit moșia. El a îndeplinit funcțiile de căminar (1803), apoi vornic de Botoșani (1809), agă (1813), postelnic (1816-1817) și vornic al Țării de Sus (1820, 1827, 1834). El
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
ea a construit în anul 1777 și biserica din lemn a satului, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului". Vornicul Alexandru Callimachi (1781-1837), fiul lui Ioan Callimachi și al Ruxandrei Catargi, a moștenit moșia. El a îndeplinit funcțiile de căminar (1803), apoi vornic de Botoșani (1809), agă (1813), postelnic (1816-1817) și vornic al Țării de Sus (1820, 1827, 1834). El s-a căsătorit în 1801 cu Elena Conachi, fiica vornicului Gavril Conachi, cu care a avut doi copii: Xenofon (1801-1820) și Ruxandra (1808
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
lemn a satului, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului". Vornicul Alexandru Callimachi (1781-1837), fiul lui Ioan Callimachi și al Ruxandrei Catargi, a moștenit moșia. El a îndeplinit funcțiile de căminar (1803), apoi vornic de Botoșani (1809), agă (1813), postelnic (1816-1817) și vornic al Țării de Sus (1820, 1827, 1834). El s-a căsătorit în 1801 cu Elena Conachi, fiica vornicului Gavril Conachi, cu care a avut doi copii: Xenofon (1801-1820) și Ruxandra (1808 - 1 mai 1892). După moartea prematură a soției, vornicul
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
Ruxandrei Catargi, a moștenit moșia. El a îndeplinit funcțiile de căminar (1803), apoi vornic de Botoșani (1809), agă (1813), postelnic (1816-1817) și vornic al Țării de Sus (1820, 1827, 1834). El s-a căsătorit în 1801 cu Elena Conachi, fiica vornicului Gavril Conachi, cu care a avut doi copii: Xenofon (1801-1820) și Ruxandra (1808 - 1 mai 1892). După moartea prematură a soției, vornicul Alecu Callimachi s-a recăsătorit în 1834 cu Maria Cuza (?-1843), sora tatălui lui Alexandru Ioan Cuza, cu
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
vornic al Țării de Sus (1820, 1827, 1834). El s-a căsătorit în 1801 cu Elena Conachi, fiica vornicului Gavril Conachi, cu care a avut doi copii: Xenofon (1801-1820) și Ruxandra (1808 - 1 mai 1892). După moartea prematură a soției, vornicul Alecu Callimachi s-a recăsătorit în 1834 cu Maria Cuza (?-1843), sora tatălui lui Alexandru Ioan Cuza, cu care va mai avea doi copii: Teodor (1836-1894) și Smaranda Emma (1838-1933). Vornicul Alexandru (Alecu) Callimachi a apelat la arhitecți italieni pentru
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]