2,754 matches
-
ostilitatea deghizată; Nu cred în laude amabile, Nici în acte caritabile. Mă îndoiesc, uneori, de prevederile vremii Și, mai adesea, de jurămintele Evei; Nu cred în ofertele electorale, Care-s minciuni și vorbe goale; Nu cred în zodii și în vrăjitoare, Nici în fericirea vieții viitoare. „Aristocratul” Cu maniere studiate Și falsă amabilitate, Cu artificiale zâmbete (Care aduc a rânjete), Îl întâlnești adesea, din păcate, Pentru că nu-i o raritate. Este atent, chiar curtenitor Și își oferă serviciile tuturor. Se laudă
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
Trebuie să ne lăsăm În continuare deoparte dezgustul față de el pentru a obține și de acum Încolo același lucru. Ne-am neglijat Îndatoririle. Alte probleme ne-au răpit prea mult timp. Să ne lăsăm posedați de curve. Să fugim după vrăjitoare. Mulțumire. Control. Trebuie să ne recăpătăm libertatea. Noi trebuie să ne păstrăm stăpânirea de sine. Noi treb0000000000000000000 Nu suferă amânar0000Mănâncă mănâncă mănâncă.00000000000ări numai. Gus a pus dosarul pe biroul mAfară este un mediu ostil. Acoloncercând să arate un pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
e deja Într-o stare avansată de dezintegrare alcoolică. — Mda, mi s-a spus că ai o micuță prietenă acuma, a zis ea, una care nu poasă fugă de tine! Una cun picior de lemn! Tu Îi ignori chicotitul de vrăjitoare și te refugiezi În camera ta. În rest toți joacă același joc. Își spun că ești un pervers. Fiul Bestiei și Handicapata. Rhona nu se fardează niciodată la școală, așa că pare mai mică. În clasa a cincea, nu a șasea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
îndreptar privind practicile magice și vrăjitorești. Divinația a trecut astfel sub incidența acestui stigmat, al negativității și demonicului. Mai târziu, în Franța anului 1682, se publică o ordonanță care arată că poliția și justiția văd în practica prezicătorilor și a vrăjitoarelor un simplu act de șarlatanie și escrocherie ce are ca principal mobil îmbogățirea rapidă, speculând naivitatea și problemele oamenilor. Textul suna în felul următor: "...escrocheria care ruinează familiile și îmbogățește oameni fără scrupule este principalul delict de care magistrații înșiși
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Mediu divinația nu și-a pierdut din importanță, fiind practicată cu mare succes la publicul mai mult sau mai puțin cultivat. Totuși, arareori ea apare aici ca o practică distinctă, separată de magie și vrăjitorie. De regulă, magii, vracii și vrăjitoarele erau și cunoscători ai artei divinatorii. De pildă, înainte de a purcede la un ritual magic anume, se consultau astrele. Din acest motiv vom încerca să nu tratăm fenomenul divinatoriu al Evului Mediu despărțit de contextul în care s-a dezvoltat
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
spații sociale. Putem spune, parafrazându-l pe Francisco Bethencourt, că Europa Evului Mediu (în spațiul germanic, francofon, Europa Meridională, scandinavă, în insulele britanice și partea orientală și cea centrală) era un "univers saturat de magie". În acest context, vânătoarea de vrăjitoare ce avea să cuprindă Europa secolelor XVI-XVIII va avea o poziție destul de blândă față de practicarea divinației. Predicatorii și moraliștii au condamnat-o și au socotit-o o practică obișnuită a magiei. Judecătorii și inchizitorii, puternic influențați de tratatele de demonologie
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
alchimia. Pe de altă parte, termenul în sine a fost preluat și transformat în limbajul curent din necromanție în nigromanție. De această dată, el numea cu totul altceva: magia neagră, magia demonică a Evului Mediu târziu. Acolo unde vânătoarea de vrăjitoare a atins cote maxime (spațiul protestant și lumea germanică), și divinația a beneficiat de un tratament mai dur. De reținut este că principalele capete de acuzare ale vrăjitoarelor erau acele fapte (oculte) care prejudiciau comunitatea (foametea, distrugerea recoltelor, seceta, grindina
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
magia neagră, magia demonică a Evului Mediu târziu. Acolo unde vânătoarea de vrăjitoare a atins cote maxime (spațiul protestant și lumea germanică), și divinația a beneficiat de un tratament mai dur. De reținut este că principalele capete de acuzare ale vrăjitoarelor erau acele fapte (oculte) care prejudiciau comunitatea (foametea, distrugerea recoltelor, seceta, grindina, luarea manei animalelor) și care dovedeau conlucrarea acestora cu Diavolul. Practicile divinatorii reprezentau, așadar, doar preambulul unor practici oculte cu scopuri precise, negative pentru om și societate. Spre deosebire de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care dovedeau conlucrarea acestora cu Diavolul. Practicile divinatorii reprezentau, așadar, doar preambulul unor practici oculte cu scopuri precise, negative pentru om și societate. Spre deosebire de Evul Mediu, perioada Renașterii s-a caracterizat printr-un paradox formidabil: pe de o parte, procesul vrăjitoarelor a atins apogeul în această perioadă, iar pe de altă parte, personalități precum Pico della Mirandola, Marsilio Ficino și alții purtau discuții savante despre magia umanistă. Aceștia subliniau faptul că magia lor este profund deosebită de cea a vulgului, a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
divinatoriu. 3. Divinația oferea modalități de rezolvare a problemelor într-o epocă în care serviciile medicale erau foarte greu de plătit. Pentru o problemă de sănătate, era mult mai ușor și ieftin să apelezi la un vraci sau la o vrăjitoare, care, deseori, recurgeau în prealabil la divinație pentru a afla remediul potrivit. 4. În mediile cultivate, practicarea și cercetarea divinației și a magiei erau expresia unei eterne căutări umane, a cunoașterii și desăvârșirii intelectuale. Astfel de demersuri de pe poziții științifice
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
satisfacerii unei curiozități simple, umane în fața sacrului"47. Lumea sătească mai păstrează și azi ceva din vechile sensuri și semnificații ale acestor practici. Însuși mentalul tradițional privind (ne)acceptarea sa pare să mai supraviețuiască aici. În spațiul rural, vrăjitorul sau vrăjitoarea sunt persoane de care trebuie să te ferești pentru că ele lucrează cu lucruri ascunse, cu diavolii și spiridușii etc. De regulă, aceste categorii sunt și cunoscătoare ale practicilor divinatorii. Ele pot fi făcute răspunzătoare de nenorocirile unora, dar tot ele
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cu lucruri ascunse, cu diavolii și spiridușii etc. De regulă, aceste categorii sunt și cunoscătoare ale practicilor divinatorii. Ele pot fi făcute răspunzătoare de nenorocirile unora, dar tot ele pot veni în ajutorul celor năpăstuiți (dezleagă farmecele). Și răzbunarea împotriva vrăjitoarelor capătă în mediul rural forme mai violente. "La Moha, în 1826, la Castillon, în 1843, la Aubel, în 1835, sătenii se hotărâseră să-și ardă vrăjitoarele"48. Explicația acestor manifestări extreme se leagă de universul în care trăiau aceste persoane
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dar tot ele pot veni în ajutorul celor năpăstuiți (dezleagă farmecele). Și răzbunarea împotriva vrăjitoarelor capătă în mediul rural forme mai violente. "La Moha, în 1826, la Castillon, în 1843, la Aubel, în 1835, sătenii se hotărâseră să-și ardă vrăjitoarele"48. Explicația acestor manifestări extreme se leagă de universul în care trăiau aceste persoane. Faptul că multă vreme cultivarea pământului și creșterea animalelor era principala și deseori singura lor sursă de existență face ca orice dereglare, nefuncționare sau anomalie ce
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și deseori singura lor sursă de existență face ca orice dereglare, nefuncționare sau anomalie ce intervine în activitatea lor să fie percepută ca o intervenție străină. Această ordine a lucrurilor și a vieții nu poate fi perturbată decât de o vrăjitoare, singura capabilă să manipuleze anumite forțe. De exemplu, luarea manei la vaci era o practică întâlnită pe tot cuprinsul Europei. Cauzele care au fost contabilizate de antropologi și sociologi pot fi dintre cele mai diverse: invidie, răzbunare, gelozie, orgoliu nemăsurat
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
1844-1819) etc. Demne de menționat în acest context sunt și povestirile fraților Grimm, Walter Scott, Victor Hugo sau compozițiile muzicale ale lui Mayerbeer (Robert și Diavolul, 1831), Berlioz (Simfonia Fantastică, 1830), Paganini (Le Streghe, 1813); Eugène Delacroix pictează scene cu vrăjitoare, Wagner va pune pe note Inelul Nibelungilor, iar Michelet va scrie în 1862 La Sorcière. Șirul acestor exemple ar putea continua până în zilele noastre, când motive și secvențe ale gândirii magice sunt exploatate în producții științifico-fantastice, artistice sau literare. Acum
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
divinația este considerată ca fiind mai curând un act inocent și justificat. "Îmi place să ajut oamenii" mărturisește R. din Botoșani, 50 ani. Aceasta, numai dacă ea este văzută ca un corpus de tehnici precise și nu este practicată de vrăjitoare sau în combinație cu vrăjitoria. Astfel, deși divinația s-ar subsuma magiei într-un înțeles mai amplu, nu este absolut obligatoriu ca o persoană care o practică să fie și magician. O serie de mărturii ale subiecților intervievați confirmă tocmai
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
practică divinatorie cercetată de noi și care are legătură cu această profesie este turnatul cositorului. Aceasta presupune interpretarea formelor pe care le ia cositorul (topit și descântat) și apoi turnat în apă sfințită. Mai mult, o mare parte dintre ustensilele vrăjitoarelor folosite în descântece și farmece sunt confecționate din metal (cuțit, potcoavă, clește, vătrai etc.), în urma unui ritual precis. 9.1.3. Croitorul Acesta este cel care vine în contact cu trupul. El vede și cunoaște ceea ce se ascunde în spatele aparențelor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
suportă încă unele nuanțări și clarificări, în privința distribuției pe sexe lucrurile sunt clare: femeia deține recordul absolut în practicarea divinației și a vrăjitoriei. Drept argument ne stau mărturiile lăsate peste timp de ceea ce a reprezentat în Evul Mediu "vânătoarea de vrăjitoare". Documente judiciare, arhive și scrieri personale ale celor ce au trăit în miezul evenimentelor exprimă cu claritate un fapt: urmașa Evei a fost făcută răspunzătoare de toate relele Evului Mediu. Sub chip de vrăjitoare, descântătoare, vraci sau ghicitoare, ea putea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
reprezentat în Evul Mediu "vânătoarea de vrăjitoare". Documente judiciare, arhive și scrieri personale ale celor ce au trăit în miezul evenimentelor exprimă cu claritate un fapt: urmașa Evei a fost făcută răspunzătoare de toate relele Evului Mediu. Sub chip de vrăjitoare, descântătoare, vraci sau ghicitoare, ea putea influența realitatea. Spre deosebire de femeie, bărbatul este valorizat în mentalul colectiv mai mult ca magician. Or, această îndeletnicire nu exclude arta divinatorie. În plus, ea nu comportă o conotație peiorativă, asemenea vrăjitoriei. Să fie oare
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
rabinice se spune că menstruația se datorește raporturilor Evei cu șarpele în Paradis"212. Relația femeie lună se consumă nu numai sub raport erotic, ci îmbracă o multitudine de alte forme și semnificații. "O legendă bretonă ne asigură că părul vrăjitoarelor se transformă în șerpi (R. Briffault, II, p. 662). O femeie oarecare nu are, așadar, această putere, ci numai aceea care stă sub influența lunii, care participă la magia "transformării". Un mare număr de documente etnografice confirmă că, adesea, vrăjitoria
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mai fals! Ceea ce am prezentat aici sunt doar o serie de secvențe și evaluări mai frecvente în Evul Mediu, dar și în plină modernitate. Aceasta nu exclude alte opinii și abordări. Michelet, de pildă, cu celebra sa lucrare La Sorcière (Vrăjitoarea), 1862, va pune într-o cu totul altă lumină vrăjitoria și fenomenul divinației. El va recupera imaginea femeii al cărei suflet a căzut pradă diavolului. Personajul principal al cărții, femeia-vrăjitoare, va pune în umbră celelalte personaje: judecătorul sau diavolul. Lucrarea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
suflet a căzut pradă diavolului. Personajul principal al cărții, femeia-vrăjitoare, va pune în umbră celelalte personaje: judecătorul sau diavolul. Lucrarea a aprins spiritele vremii și a fost socotită de mulți prima carte feministă a vremii. Astăzi situația s-a schimbat. "Vrăjitoarea lui Michelet nu mai este figura emblematică prin care mișcările feministe, mai ales cele germane, italiene și franceze ar revendica dreptul femeii de "a spune da pentru sine și nu pentru lume așa cum era și cum este și cum n-
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
exigențe și tabuuri (așa cum au mărturisit unele interlocutoare) care cu greu ar putea fi respectate de către o persoană cu un statut social obișnuit. De altfel, acest fapt a fost și încă mai este cunoscut în spațiile tradiționale, unde prezicătoarea și vrăjitoarea aveau obligația de a respecta anumite zile prin post, rugăciune, curățenie trupească etc. Atunci trebuiau să-și procure plantele de vrajă (de exemplu, mătrăguna) după un ritual precis etc. În plus, nereușita unor practici de acest gen ar putea atrage
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fi și o forță malefică, a tenebrelor, ascunsă în adâncuri. "Mircea Eliade notează caracterul ambivalent al focului: el e fie de origine divină, fie demoniacă (deoarece după anumite credințe arhaice, el ia naștere în mod magic în organul genital al vrăjitoarelor)"243. Or, vrăjitoarele, așa cum sunt ele percepute la nivelului mentalului colectiv tradițional, sunt cele care lucrează cu forțele întunericului, cu diavolul. Utilizarea focului în practicile divinatorii poate construi în jurul acestui fapt o anume aură de mister care să inspire teamă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
forță malefică, a tenebrelor, ascunsă în adâncuri. "Mircea Eliade notează caracterul ambivalent al focului: el e fie de origine divină, fie demoniacă (deoarece după anumite credințe arhaice, el ia naștere în mod magic în organul genital al vrăjitoarelor)"243. Or, vrăjitoarele, așa cum sunt ele percepute la nivelului mentalului colectiv tradițional, sunt cele care lucrează cu forțele întunericului, cu diavolul. Utilizarea focului în practicile divinatorii poate construi în jurul acestui fapt o anume aură de mister care să inspire teamă și respect. Astăzi
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]