3,815 matches
-
Firea unor personaje e foarte asemănătoare cu aceea a bătrânilor și a copiilor lui Brătescu-Voinești. Moș Nicula e un fel de Pană Trăznea Sfântul crescător de animale. Curtea lui e o „lume” a celor ce nu cuvântă, cu o faună vrednică de Gârleanu, întrucâtva și de D. Anghel (Curtea lui Nicula). O copilă nefericită, chioară și slută, nu trăiește decât pentru a îngriji un biet pui de bibilică. Tatăl îl sacrifică și i-l dă să îl mănânce, iar fata moare
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
și corect”, să caute „a ridica nivelul cititorului celui mai modest, nicidecum a se coborî la ceea ce se pretinde că acesta cere”, G. Călinescu promite: „Ne vom strădui să facem pe cât ne va sta în putință un ziar de informație vrednic de stima cititorilor”. Acest deziderat va fi însă împlinit doar în parte, întrucât, apărută în răstimpul ce a urmat lui august 1944, publicația va avea o vădită tentă prosovietică și prosocialistă, fiind printre primele care lasă să se întrezărească semnele
TRIBUNA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]
-
lui Iosif Vulcan”, devenit și proprietar. Alături de „Tutti frutti”, U. este una din primele publicații satirice din Transilvania. Programul se conturează în poeziile În loc de prevorbire și Programa mea, în care Iosif Vulcan își propune să-i combată pe toți cei „vrednici de satiră”, ca și șarlatania, bigotismul, ciocoismul și alte asemenea tare. Vulcan rămâne cel mai fervent susținător al gazetei, aproape în fiecare număr publicând câte o poezie. În paginile U. au apărut versuri semnate de moldoveanul Gh. Tăutu, de ardelenii
UMORISTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290338_a_291667]
-
Padova, Napoli, Arezzo, Perugia, Verona, Palermo, Catania, Siracuza ș.a., dar nu ezită să semnaleze și realități consternante sau aspecte violent contradictorii. Călătorul laudă și critică, fără trac, destăinuie satisfacții și dezamăgiri, entuziasme și revolte, se interesează de felurite comportamente umane, vrednice de admirație sau detestabile. Oricine citește La nord de noi înșine, de pildă, obține și cunoștințe noi referitoare la lumea rusă, baltică, scandinavă și nord-vest-europeană, se edifică temeinic asupra peisajului finlandez, lapon, norvegian, suedez, asupra tipurilor umane de acolo, asupra
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
menține aproape tot timpul un rest de impermeabilitate semantică. În măsura în care în conținutul unui poem se mai poate citi o artă poetică, atunci A treia scrisoare. Balada lui Menestrel, care bătu pân’acolo drum de multe vieți, ci n’a fost vrednic să treacă de poartă și să aducă solia ar putea fi una a falsei fandări în semnificație a textului: „Era un castel înecat în verdeață,/ pe porțile negre sculptat un dragon/ părând că de întotdeauna veghează/ să nu intre lume
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
din Transilvania (Cartea neagră de la Budapesta), pref. Teodor Maghiar, Oradea, 2000. Repere bibliografice: Ionuț Niculescu, „Eminescu, student la Viena”, TTR, 1975, 3; Cocora, Privitor, II, 194-195; Ionuț Niculescu, „Iancu, Domnul moților”, TTR, 1978, 10; Miron Blaga, „În panteonul celor mai vrednici bărbați ai neamului”, F, 1983, 19; Traian Ștef, Iosif Vulcan, „Publicistica”, ATN, 1985, 9; Costin Tuchilă, Portretul unui umanist, LCF, 1986, 51; Nae Antonescu, „Publiciști precursori ai Marii Uniri”, F, 1989, 1; Aurel Turcuș, În slujba idealului național, O, 1989
VASILESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
datorită circulației orale a multora din versurile lui. Din acest „Anacreon românesc” Heliade cita, în introducerea gramaticii de la 1828, Primăvara Amorului, iar Vasilie Popp, în prefața la Psaltirea lui Ion Prale, vorbea „de mulțime și felurimi de poeme ale sale vrednice de a vedea lumina”. La acea dată V. era considerat sufletul vieții literare din epocă. Un volum, Poezii alese, îi apare în 1830. Când în 1833 se întemeiază Societatea Filarmonică, propunându-și înființarea unui teatru național, el colaborează cu Heliade
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
revelând veșnicia: „Când învăluit de Adevăr/ Va străluci ca soare,/Pe Dumnezeu în sine va simți!/ Și lutul său, ușor/ Va ști să-l poarte;/ Va fi în viață viu/ De moarte nu s-o teme!” V., care se știe vrednic de a-și purta neamul spre bine, îl vede pe poet ca pe un taumaturg: „Eu cuget am de înger;/ Și îngeri se vor simte/ Când vindecare vor afla/Acei atinși de mine”. „Moralnic lucrător”, el opune imaginii decăderii statului
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
Dumnezeu Alice scrie în jurnal: „Nu te văd hitlerist, Doamne”. Este dezgustată și de „burghezia criminală”; pierderea Transilvaniei, asasinarea lui N. Iorga sunt pentru ea mari drame naționale, pe care le percepe ca atare. „Doamne - se roagă ea - fă-ne vrednici și putincioși.” Nu are deloc încredere în oamenii politici ai momentului, toată speranța ei este în clasa țărănească, în Biserică și în boierimea de țară (aceea pe care miza și Mihai Eminescu ). „Mi-a fost dor de țărani azi, toată
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
cel mai raționalist, clasicismul, ce reprezenta, potrivit antinomiei utilizate, „omul vechi”. Eseistul respinge dogmatismul clasic, stilul vorbit, pe înțelesul tuturor, claritatea, ideea de perfecțiune, didacticismul, caracterul vetust al genurilor strict delimitate. Pentru el, Malherbe, Vaugelas, Boileau au avut rolul de „vrednici jandarmi literari”. Clasicii francezi și mai ales urmașii lor (Ernest Renan, André Maurois) au parte de adevărate (nu întru totul îndreptățite) execuții literare. Totuși, interpretul nu poate să nu recunoască anumite merite clasicismului, în a cărui tradiție „de îndărătnică prelucrare
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
ARTA ANTROPOMORFĂ FEMININĂ ÎN PREISTORIA SPAȚIULUI CARPATO-NISTREAN „ Dr. Ilie Borziac este, fără îndoială, un om vrednic...”. Așa începeam, cu doi ani în urmă, Omagiul adus unui mare specialist al arheologiei paleoliticului european<footnote V. Chirica, Prof. univ. dr. habil. Ilie Borziac la 60 de ani, în ArhMol., XXXII, 2009 (2010), p. 410-411. footnote>. Acum, trebuie să
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
mare specialist al arheologiei paleoliticului european<footnote V. Chirica, Prof. univ. dr. habil. Ilie Borziac la 60 de ani, în ArhMol., XXXII, 2009 (2010), p. 410-411. footnote>. Acum, trebuie să spunem că Dr. habilitat Ilie Borziac a fost un om vrednic, pentru că la data de 19 martie 2010, prietenul și colegul nostru a trecut la cele veșnice, înveșnicind omul pe care l-a studiat de a lungul întregii sale vieți, poate nedrept de scurtă. A fost un om al pământului, al
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
Și stropii de sânge picurați din coroană” (Iisus din copilărie). În esență, prin tot ce e durabil în opera sa, V. se impune ca poet al naturii în înțeles larg. Din Poeme cu îngeri, Destin, Urcuș, Întrezăriri se detașează pasteluri vrednice de a figura în cea mai exigentă antologie a genului. Modul poetic evoluează spre diafan și muzical. Începând de la Poeme cu îngeri, contururile priveliștilor tind să devină lichide, masivitatea cedează supleței, sculpturalul face loc picturalului. Poetul preferă acum linia zveltă
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
în povestirile al căror epos se făurește în climatul primitivității, în păduri, în munți, în medii pastorale, mănăstirești, în ambianțe tribale. Trei narațiuni cu călugări incită și creează suspans prin comportamentele brave ale protagoniștilor; a patra construiește un spectacol bahico-pantagruelic vrednic de Mihail Sadoveanu și de Calistrat Hogaș. Un călugăr în veșnică luptă cu diavolii pe care îi izgonește bătând într-un lighean de aramă și trăgând focuri de pistol, înverșunat în a-și educa permanent puterea de abstinență, ține în
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
naționale, costumele populare au Încântat din plin mulțimile Întrunite În grădinile publice ale orașelor Împodobite cu steaguri, lampioane, arcuri de triumf, candele și făclii . Elogiile nu au Întârziat să apară și ele au fost inspirat sintetizate În afirmațiile vremii: „Sunt vrednice de toată lauda asemenea serbări și ar trebui repetate În toată țara” sau „Fiecare a plecat de la serbare, cu o frumoasă impresie și o puternică amintire, pe care o vor păstra mult. Ideea d-lui Haret a fost admirabilă” . Și
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
adaptează instinctiv textul exigențelor reprezentării scenice. Privitor la critica teatrală, S. subliniază că un comentariu trebuie să fie cât mai puțin împovărat de subiectivism, de arbitrar, spre a putea releva cât mai plauzibil „universul valoric propus de regizor”. Actul critic vrednic de interes nu poate fi decât „precumpănitor științific”, obiectiv, excluzând „poziția favorizantă fie față de text, fie față de alte componente ale spectacolului”. În concordanță cu aceste principii sunt analizate spectacole atât cu piese românești, contemporane și clasice, aparținând lui Titus Popovici
STRIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289982_a_291311]
-
sub chipurile zugrăvite cu roșu, însemnînd viață, ale cerbului din pădure, ale păsării de pe cer și ale peștelui din apă, alături de desenul palmei lui, ca semn al puterii ce avea, a furat pe peretele afumat marginile palmei Ucenicului său cel vrednic, și isteț, cu degetele rășchirate. Marginile au fost însemnate cu negru de fum, răzuit de pe pereți, iar mijlocul a fost umplut cu ocrul, din cel mai greu de aflat. Și așa l-a legat de șirul Moșilor ce urmăriseră, viață
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Apei care Curge se aduc tot felul de lucruri minunate, precum piatra topită pentru făcut cele mai tăioase unelte de piatră lustruită pentru vopsit vasele de lut ars și pentru presărat peste morți la înmormîntări ori pentru cinstirea celor mai vrednici, și chiar carapacea țestoaselor galbene, bună de leacuri, tocmai de la o Apă Mare aflată la o depărtare nemaipomenită. Sunt oameni vrednici și isteți, oamenii micilor și rarelor sătucuri din aceste locuri, cu o viață înlesnită. Au ieșit din bordeiele săpate
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
lustruită pentru vopsit vasele de lut ars și pentru presărat peste morți la înmormîntări ori pentru cinstirea celor mai vrednici, și chiar carapacea țestoaselor galbene, bună de leacuri, tocmai de la o Apă Mare aflată la o depărtare nemaipomenită. Sunt oameni vrednici și isteți, oamenii micilor și rarelor sătucuri din aceste locuri, cu o viață înlesnită. Au ieșit din bordeiele săpate în pământ și au învățat să-și facă din chirpici case acoperite cu paie sau cu trestie, cu tindă către miazăzi
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
oamenii lui și pentru asta caută să-și facă treaba ce i-a fost dată cât mai bine și cu folos pentru toți. *** În casa mare a Mumelor Ocrotitoare, în care încape tot satul, Vraciul a primit de la cele mai vrednice femei daruri: semințe, lapte și pâine pe care le-a împărțit la fiecare din chipurile de lut ars ale Mumelor. A început cu Muma Ploii, care poartă pe poalele fustei dungile lăsate de picăturile de apă care cad din cer
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pe pământ în fața judecătorului? Șarpele se descolăci și se dete jos pe pământ, de unde spuse că el se ține de învoiala care pentru el e sfântă.Văzîndu-l jos, împăratul zise: Copilul care n-are milă de părinții lui nu este vrednic să vadă lumina soarelui! Pe el băieți! Și se repeziră toți cu bâte și-l striviră cât ai zice mei. Judecata unui copil îl scăpase pe bătrân de necazul ce căzuse pe dânsul. 1. Scrie ordinea în care s-au
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
s-a născut teoria științifică a dezvoltării și/sau optimizării curriculumului. Note și referințe bibliograficetc "Note și referințe bibliografice" 1. Titlurile complete sunt: Fama fraternitatis sau O dezvăluire a prea-nobilului Ordin al Crucii cu Trandafiri; și Confessio fraternitatis sau Mărturisirea vrednicei de laudă Fraternități a prea-cinstitului Ordin al Rozicrucienilor către toți învățații Europei. Pentru detalii despre aceste manifeste și traducerea lor integrală, vezi Frances A. Yates, The Rosicrucian Enlightenment, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1972 (trad. rom.: Iluminismul Rozicrucian, traducere de P.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
use a diagram to summarize one’ interpretation of T.S. Eliot’s The Waste Land, besides being almost certainly inadequate, is to suggest that a poem can profitable be treated like the cross-section of a motor-bike engine 47. Ironiile lui Barrow, vrednice de pana unui Mark Twain, nu s-au limitat la „mecanicismul” și „inginerismul” dezvoltării curriculumului american. El a atacat în termeni voltairieni întreaga „religie raționalistă și eficientistă” la care aderaseră designerii de curricula moderne. Ținta principală a fost „Raționalul lui
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu limitele „satului global”. Spațiul și timpul gândirii postmoderne s-au relativizat, pierzând certitudinile conferite de reperele gândirii moderne. De aceea este greu de anticipat unde și când își va fixa noul mod de a gândi temeiuri pentru o organizare vrednică, aptă să-i liniștească stenochoria sălbatică de astăzi într-un cânt de mare frumusețe. Deocamdată, se zidește Turnul Babel într-o hărmălaie greu de înțeles și de suportat. Dar ea țintește cerul și întâlnirea cu zeii care diriguiesc soarta oamenilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la „meditația transcendentală”, condamnată de forurile de partid sub cuvânt că ar fi o formă de acțiune antistatală. E suspendat și din funcția de secretar al Secției de critică a Uniunii Artiștilor Plastici și i se ridică dreptul de semnătură. Vrednică de semnalat e solidaritatea colegilor de breaslă, care au refuzat să scrie un text nou pentru albumul I. Popescu-Negreni, ce fusese elaborat de P., dar nu mai putea să apară sub numele lui după măsurile luate împotriva autorului. După doi
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]