4,017 matches
-
care-l dădea omul fiecărei viețuitoare, acela era numele”<footnote Biblia ( Geneza), 2.19. footnote>. Spre deosebire de restul animalelor care, după cum se pare, se confruntă În viața lor de zi cu zi În raport cu stimulii direcți, empiric sesizabil (iepurele fuge atunci când vede vulpea, sau simte mirosul ei, sau aude un foșnet ce i-ar semnala pericolul), omul se comportă față de vulpe pe baza a ceea ce știe (cunoaște) și Înțelege că poate și trebuie să facă. Vulpea poate deveni obiect al vânătorii doar În raport cu
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
care, după cum se pare, se confruntă În viața lor de zi cu zi În raport cu stimulii direcți, empiric sesizabil (iepurele fuge atunci când vede vulpea, sau simte mirosul ei, sau aude un foșnet ce i-ar semnala pericolul), omul se comportă față de vulpe pe baza a ceea ce știe (cunoaște) și Înțelege că poate și trebuie să facă. Vulpea poate deveni obiect al vânătorii doar În raport cu o serie de prescrieri (norme) legate de perioada vânatului, locul vânatului, dreptul de a vâna și de a
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
direcți, empiric sesizabil (iepurele fuge atunci când vede vulpea, sau simte mirosul ei, sau aude un foșnet ce i-ar semnala pericolul), omul se comportă față de vulpe pe baza a ceea ce știe (cunoaște) și Înțelege că poate și trebuie să facă. Vulpea poate deveni obiect al vânătorii doar În raport cu o serie de prescrieri (norme) legate de perioada vânatului, locul vânatului, dreptul de a vâna și de a avea o armă etc. „Realitatea” În care trăim este sociocultural elaborată. Când vorbim despre „om
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
pescuitul și vânătoarea. VÂNĂTOAREA Practicată de către boieri din plăcere, vânătoarea a constituit pentru țăranii din zonă o sursă de hrană și de materiale pentru îmbrăcăminte. Pădurile din aceste locuri adăposteau un bogat fond cinegetic, format mai ales din mistreți, căprioare, vulpi, lupi și iepuri. În impresiile unui călător străin care vizita aceste meleaguri prin secolul al XVIII-lea, era consemnat: „în râuri și mlaștini și pe câmp se află din belșug păsări de văzut, dar locuitorii nu se îndeletnicesc cu vânătoarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1949, când au fost înlocuite cu Asociația de vânătoare și pescuit sportiv. Vânătoarea tradițională se făcea cu ajutorul capcanelor sau cu șfacul (lațul), folosind momeli pentru ademenirea vânatului. Mistreții se prindeau la țarc, lupii în lupării special amenajate, iar răpitoarele mici (vulpi, dihori, pisici sălbatici) în capcane de tip ladă. Animalele mai mari se prind cu șfacul, iar cu capcanele lucrate de fierari se prindeau dăunătoare mici și mari. Astăzi se vânează organizat, folosindu- se armele de vânătoare și gonacii pentru hăituire
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
observat o preocupare majoră pentru protecția faunei locale, lăsându-se lucrurile să meargă de la sine în acest domeniu. În ultimul timp, fondul cinegetic a scăzut considerabil, în jurul satelor puse în discuție fiind întâlnite tot mai puține animale sălbatice: iepuri, căprioare, vulpi sau lupi și păsări precum fazanul. Iarna, pe vremea când eram copil, se prindeau vrăbii cu covata (alghia), folosind momeală și un bețișor care era manevrat cu o sfoară din casă. CLIMA Clima comunei Oncești este temperat- continentală de nuanță
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aflu că există pe lume oameni pentru care pădurea este o treaptă către Dumnezeu. (inginer silvic Cătălin Iulian Iftimie) FAUNA Speciile faunistice din zona Oncești aparțin pădurii de foioase și sunt reprezentate de mamifere ca: mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreoleos), vulpea (Canis vulpes), lupul (Canis lupus), viezurele (Melis melis), pisica sălbatică (Felix silvestris). Fauna de terasă și de versanți cuprinde animale specifice silvostepei și pădurii de foioase: popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricitus), șoarecele de câmp (Mieratus arvalis), șoarecele de stepă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de apă. Nunta tradițională din satele enumerate cunoștea mai multe momente ce se desfășurau în succesiunea lor firească: luarea mirilor de acasă, gătitul mirilor, gătitul miresei, probele mirelui, masa mică, luarea miresei, danțul, iertăciunea, ruperea și aruncarea colacului, luarea zestrei, vulpea, alaiul cununiei religioase, primirea miresei cu alaiul la casa socrilor mari, dansul și petrecerea nunții, masa de noapte, închinatul găinii, închinatul darurilor de către nuntași, dezgătitul și legatul miresei. Înainte cu câteva zile de a începe nunta, vornicul mergea cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la nași, cărora le duceau daruri, schimbând impresii despre primele zile ale căsătoriei. Acest obicei se mai numea „de cale primară” sau de „calea măgarului”. Viața noii familii își continua mersul ei, mirii având noul statut de tineri căsătoriți. Obiceiul vulpii, constă în obligația mirelui care își ia mireasa din alt sat să plătească feciorilor din satul respectiv o taxă în bani sau câteva vedre de vin drept despăgubire. Obiceiul este vechi și ne amintește de căsătoriile endogame 1 care aveau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Pe Luncă, Pe Zare - indică partea superioară a unei coline. Alte toponime indică o însușire a locului: Sărături, Săcături, Împuțita; altele evocă vegetația: Pădurea lui Florea, La Rădiu, La Tărăbuț, La Gălbigea, La Plop etc. Locurile de prin salcâmerii, unde vulpile și- au săpat galerii, și-au găsit și ele un toponimLa Vulpăria lui Roșu. La Budăi și La Izvoare indică locuri cu surse de apă. Vegetația predominantă dintr-un anumit loc a reprezentat o sursa de inspirație pentru toponime cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
La Fontaine „Musca și căruța poștei” (În franceză, „Le Coche et la Mouche”). (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Plugarul și copiii săi” (În franceză, „Le Laboureur et ses Enfants”). (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Vulpea și strugurii” (În franceză, „Le Renard et les Raisins’’). În română avem expresia „strugurii sunt acri”, preluată ca atare din fabula „Vulpea și strugurii” a scriitorului antic grec Esop, de la care s-a inspirat de altfel și La Fontaine. (n.
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
și copiii săi” (În franceză, „Le Laboureur et ses Enfants”). (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Vulpea și strugurii” (În franceză, „Le Renard et les Raisins’’). În română avem expresia „strugurii sunt acri”, preluată ca atare din fabula „Vulpea și strugurii” a scriitorului antic grec Esop, de la care s-a inspirat de altfel și La Fontaine. (n. tr.) Citat din fabula „Leul și șoarecele” (În franceză, „Le Lion et le Rat’’) de La Fontaine. (n. tr.) Semnele de Pământ sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
o bucată de brânză, ci chiar porcul de Crăciun. Mai orășeni sunt câinii poeților, în fruntea cărora se găsesc Fox, pomenit de Ion Barbu, și Zdreanță al lui Arghezi. Ambii or fi avut blana stufoasă, iar primul o coadă de vulpe. Zdreanță este un mare hoț de ouă, în timp ce trăsătura principală a lui Fox este ura față de pisici. Grivei vine de la griv (pestriț alb-negru), dar Azor de unde-o veni? Tot Arghezi atribuie câinilor, în Cimitirul Buna-Vestire, capacitatea de a-și recunoaște
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
iubită de Cristian Vasile și inspirându-i acestuia piesa muzicală, un tango foarte cunoscut. Pe Zaraza ar fi chemat-o Zarada, adică Minunata, fiind ea o țigancă prostituată și artistă de circ. Văzându-l și ascultându-l pe Vasile la Vulpea Roșie (unde într-adevăr acesta a cântat), Zaraza se îndrăgostește și îi devine amantă. Supărat de enormul succes al cântecului, Zavaidoc cere unui bandit vestit să-l ucidă pe rival, ceea ce tâlharul refuză din motive estetice: îi plăcea și lui
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
produsă de bacilul antrax. Se manifestată prin abcese care cuprind toate straturile pielii. La om, boala este transmisă de la animale, prin consum de carne etc. Oblojeli cu fiertură de dalac (plantă numită și cuișor, bobiță, mărul lupului, bobița lupului, poama vulpii și răsfug), În lapte dulce, care se aplică pe zona afectată. Oblojeli cu usturoi pisat, iarbă de pușcă și pucioasă, care se pune pe o frunză de viță de vie și se aplică pe rană. Oblojeli cu prăjeli cu burete
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de albine și făină de grâu; cu boboci de nalbă mare fierți În lapte dulce și Îngroșați cu tărâțe de grâu; cu frunze zdrobite de pătlagină, amestecate cu lapte dulce fiert, cu gulii fierte, cu turtițe de cicoare și poama vulpii; cu flori și frunze de păpădie amestecate cu smânână și făină de grâu; cu usturoi copt, pisat și amestecat cu păcură; cu vâzdoage fierte În lapte, amestecate cu ceapă și seu de oaie. Cataplasme cu ceară, făină de grâu și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu fiertură de rostopască, coajă de stejar, rădăcină de untul pământului, vâsc de răchită. Se aplică pe zonele afectate de frig și ger, varză zdrobită amestecată cu seu de lumânare sau cu ulei de in, varză unsă cu untură de vulpe și fasole fiartă făcăluită, fiere de porc și rădăcină de spânz, sare arsă stinsă În apă fierbinte amestecată cu varză acră sau verde. În caz de simplă obrinteală, se folosesc: Legători cu sfeclă rasă și prăjită În untdelemn, cu semințe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
că „începând cu 29 octombrie 1885 înceta în mod irevocabil de a mai participa la conducerea ziarului „Tutova", retrăgându-se cu totul din comitetul de redacție." Referitor la numele colaboratorilor principali ai acestei foi, profesorul Gr. Crețu îi nominalizează: Emil Vulpe (fost primar al Galațiului), T. Riga, T. Canari (tânăr magistrat, în 1907 era mort), C.N. Hamangiu și Eliza T.V. Ioan. Despre trecutul, micile întreruperi, caracterul și răspândirea ziarului Paloda se recomanda cititorilor să vadă Paloda XX l, unde Cațafany spune
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
licențiată în litere. Semnau în revistă: preot A.C. Cosma (În alte vremi), Gheorghe Dorneanu (Leroi-Ler), Gh. Just Filipescu (Cuget în zig-zag), preot Const. P. Beldie (Intelectualii și biserica), Gif (Contribuția femeilor la sarcinile impuse de vremuri), G. Nedelea (Cele două vulpi... - traducere). În revista cu numărul 1, din ianuarie 1942, soldatul Th. Călin Delapraja dintr-un regiment de cavalerie semna și expedia poezia “Scrisoare de pe front”, apărută în revistă; îl reîntâlnim și în alte numere: în numărul 4 din aprilie 1942
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
reproduc pe cale ereditară. Aceste considerente calitative se pare că au fost observate de multă vreme. Astfel, Pindar (c.518c.438 Î.H.) În una din odele sale „triumfale” scria: „...firea din naștere nu poate Să și-o schimbe nici roșcata vulpe Nici leul cu răget puternic” (Olimpica, XI) Ca urmare acestor corelații făcute de marii oameni de știință din trecut Între ereditatea biologică și calitatea de Încorporare și prelucrare a informațiilor externe de către individul uman, au fost făcute diferite recomandări privind
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Îl sărbătorim într-un soi de falsă umanitate, ca și când toți îl iubim la fel și pentru aceleași motive. Îl sărbătoresc mai ales cei pe care el i-a detestat: răii și famenii, panglicarii în ale țării, cei cu evlavie de vulpe, fonfii și flecarii. Îl sărbătorim toți, cu un zel idolatru, ne oblojim mizeriile lângă templul lui și îi stricăm liniștea cu festivitățile noastre dulcege. Nu ne mai este rușine de Eminescu! Iar nerușinarea aceasta nu se va vindeca decât după ce
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
pentru clasa a IV-a secundară, Editura Librăriei Socec, București, 1936. Trofin, Sorina, Vrancea. Oameni și locuri. Manual opțional pentru clasa a III-a, Editura Terra, Focșani, 2001. Tzvetkov, Djoro, Istoria na Bulgaria (1878-1998) za 6 klas, Tilia, Sofia, 1999. Vulpe, Alexandru (coord.), Păun, Radu G., Băjenaru, Radu, Grosu, Ioan, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, București, 2000. Literatură parașcolară sau de popularizare Almaș, Dumitru, Vestea cea mare. Povestea republicii noastre, Editura Tineretului, București, 1967. Idem, Drum
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
31 Văcărescu, Theodora-Eliza, 81, 272 Veyne, Paul, 84, 96, 105, 111 Vianu, Alexandru, 85 Vlad, Constantin, 71 Vlad, Laurențiu, 92, 112 Vlad, Steluța, 52 Vladislav Vlaicu, 102 Vlahuță, Alexandru, 53 Voltaire, 13 Vraciu, Marina, 233 Vrâncioaia, 45, 47, 52, 80 Vulpe, Alexandru, 58, 135, 228, 241 W White, Hayden, 109 Wingfield, Nancy M., 187 Wurmbrand, Richard, 36 Wyner, Nancy B., 23 X Xenopol, A. D., 163, 170 Y Yerushalmi, Yosef Hayim, 14, 16 Young, James, 17 Z Zabarovschi, Virgil, 193 Zadik, Iacob
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Hunedoara, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul". Vezi http://curriculum 2009.edu.ro/Ciclul gimnazial/ (accesat la data de 19.03.2010), secțiunea "Om și societate", documentul Programe de istorie pentru clasele V-VIII, București, 2009, p. 17. 96 Alexandru Vulpe (coord.), Radu G. Păun, Radu Băjenaru, Ioan Grosu, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, București, 2000, p. 54. 97"Rezistența opusă de domnitor a determinat Poarta să prefere această soluție și a asigurat Moldovei un prestigiu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Liviu Burlec, Liviu Lazăr, Bogdan Teodorescu, Istoria românilor. Manual pentru clasa a IV-a, Editura ALL, București, 1997, p. 80. 62 Ibidem, p. 81. 63 Cu o singură excepție, dată de un titlu mai reținut: "Unirea din 1918". Vezi Al. Vulpe (coord.), Radu G. Păun, Radu Băjenaru, Ioan Grosu, Istoria românilor. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, București, 2000, p. 104. 64 Ibidem. 65 Ibidem. 66 Intervenția din Basarabia ar fi avut loc pentru "a proteja viața și bunurile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]