4,446 matches
-
Cheie-Pantea (Ovid Densusianu și poezia modernă, 1985), Ioan Vultur, Radu Ciobotea, Liana Ștefan, Alexandru Ruja, Pompiliu Crăciunescu, Livius Ciocârlie (Eminescu și complexul romantismului, 1989), Rodica Bărbat, Felicia Vlad, Janina Flueraș, Ion Iliescu. Studii și articole de teorie literară semnează Ioan Vultur (Scenă lecturii, 1982), Corneliu Nistor, Dumitru Vlăduț, Doina Comloșan, Constantin Chevereșan, Rodica Bărbat, Elenă Ghiță. Sectorul de literatură universală și comparată este reprezentat de Clio Mănescu, Margareta Gyurcsik, Alfred Heinrich, Livius Ciocârlie (Funcțiile descrierii în românul realist francez al secolului
STUDII DE LITERATURA ROMANA SI COMPARATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289995_a_291324]
-
bibliografice: Marian Vasile, „Pe drumuri de bazalt și nisip”, „Scânteia tineretului”, 1976, 8 584; Ion Vasile Șerban, Pe drumurile reportajului (de bazalt și nisip), VR, 1977, 8; Piru, Debuturi, 140-142; Dana Dumitriu, Scutierul fără speranță, RL, 1982, 16; Horia Gane, Vulturul de mare cu bomba în gheare, CNT, 1993, 36; Popa, Ist. lit., II, 1023. M. Vs.
TALPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290041_a_291370]
-
și de organizator social. Transferat în 1938 la Chișinău, la biserica „Sf. Gheorghe”, este numit, de asemenea, profesor de religie la Liceul Militar „Regele Ferdinand” și apărător la Consistoriul Eparhial al Mitropoliei Basarabiei. Începuse să publice versuri din 1922 în „Vulturul Basarabiei”. Mai colaborează la „Raza”, „Basarabia literară”, „Luminătorul”, „Școala basarabeană”, „Viața Basarabiei”. În 1940, nevoit să plece în refugiu, se oprește la Buzău, unde va sluji la biserica „Neguțători”. După un an se întoarce la Chișinău, dar în 1944 ia
SURUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290024_a_291353]
-
de echilibru, o dorință de realizare personală. A aparține grupului valorizat social înseamnă a dobândi o identitate socială pozitivă. A aparține unui grup etichetat negativ semnifică pierderea stimei de sine. Avem un exemplu - subiecții pe care i-au intervievat Smaranda Vultur și colaboratorii săi, foști deportați în Bărăgan, chiar la o jumătate de veac după acest episod adoptă un discurs disculpativ: noi nu am fost exploatatori, se justifică ei, noi ne-am lucrat cu pricepere pământul nostru, n-am exploatat pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
L’identité. L’individu, le groupe, la société, Édition Sciences Humaines, Auxerre. Scott, W.R. (2004), Instituții și organizații, Polirom, Iași. Seca, J.-M. (2001), Les représentations sociales, Armand Colin, Paris. Slama-Cazacu, T. (2000), Stratageme comunicaționale și manipularea, Polirom, Iași. Vultur, S. (1997), Istorie trăită - istorie povestită. Deportarea în Bărăgan, 1951-1956, Amarcord, Timișoara. Zavalloni, M. (1972), „L’identité psychosociale, un concept à la recherche d’une science”, în S. Moscovici (ed.), Introduction à la psychologie sociale, Larousse, Paris. Între descriere și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de literatură. Declarându-se „cronicar” al activității de pe un șantier, naratorul anunță că va înfățișa o faptă de eroism, dar amână mereu începerea istorisirii, introduce preliminarii, digresiuni, intercalează chiar un episod fantastic (ridicarea cuiva în văzduh, legat de piciorul unui vultur uriaș) și își motivează insistent procedările. Epicul se reduce la traversarea de către un muncitor, pe brânci, a unei conducte, pentru introducerea unui cablu de care alții uitaseră. Presupusele mișcări, fizice și sufletești, sunt notate meticulos. Un capitol, fără nici un raport
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
VULTURUL, publicație apărută la București, săptămânal, de la 27 noiembrie 1905 la 15 noiembrie 1911 și de la 11 ianuarie la 20 noiembrie 1915, cu subtitlul „Foaie pentru educația națională a poporului român”. Comitetul de redacție e format din Cristu S. Negoescu (președinte
VULTURUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290672_a_292001]
-
utilizate ca mărturii, pentru bunul motiv că au fost, în cele mai multe cazuri, atât de bine disimulate sub diferite camuflaje (subl. ns.), încât au scăpat cu desăvârșire specialiștilor. Exemplul cel mai însemnat și mai frapant, de asemenea „necunoscută”, e cel al vulturului bicefal (subl. ns.). Acest ilustru însemn a fost unanim socotit - și din păcate mai este încă - drept străin heraldicii românești, în care n-ar fi făcut până târziu, decât apariții sporadice. De aceea și cazurile cunoscute au fost studiate fiecare
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
heraldicii românești, în care n-ar fi făcut până târziu, decât apariții sporadice. De aceea și cazurile cunoscute au fost studiate fiecare în parte, atribuindu-li-se de fiecare dată o origine și un specific străine istoriei românești. În realitate, vulturul bicefal este neîncetat prezent - și la loc de cinste - în heraldica noastră, unde are o evoluție internă dintre cele mai interesante, din veacul la XIV-lea și până la 1821 (subl. ns.). Arborat mai întâi deschis de domnii noștri, formele lui
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și până la 1821 (subl. ns.). Arborat mai întâi deschis de domnii noștri, formele lui „explicite” vor fi mai târziu dublate cu altele, cum am spus, ascunse, și unele și altele stabilind însă o lungă continuitate conștientă, grea de sensuri, a vulturului bicefal în heraldica românească.” Iată, așadar, o sublimă tehnică de ascundere a informației prezentă de secole în heraldica românească prin apariții deosebit de interesante pe o mare varietate de obiecte sau în iconografia vremurilor. Aceasta este o probă vădită de steganografie
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de un astfel de tratament. 7. Vizite ale locului de muncă. Perspectiva de jos este cu totul diferit văzută de cei de sus, de aceea, ei trebuie să coboare la nivelul locurilor de execuție din ateliere. Se spune că și vulturul, dacă este privit de sus este greu de observat, dar de jos, pe fondul cerului, silueta sa este foarte clară. 8. Te faci că-i plătești, se fac că muncesc și că sunt corecți. Încrederea personalului poate fi câștigată prin
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
acestui spațiu în România. O primă lucrare, Antologie de poezie romanșă (1980), este realizată împreună cu profesorul american Augustin Maissen. Au urmat mai multe transpuneri: Toni Halter, Călărețul de la Greina, Gion de Crap Sais, Misterul din Palasecca, Gion Deplazes, Destine, Bârlogul vulturilor și Teribil de suspect, Iso Camartin, Reflecții de la Sils-Maria ș.a. La acestea se adaugă o antologie de proză romanșă, Omul de la fereastră (1992). Pe de altă parte, a tălmăcit, în antologia Das Spiel von Leben und Tod... (2002), piese de
POPESCU-MARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288950_a_290279]
-
introd. trad., București, 1980 (în colaborare cu Augustin Maissen); Toni Halter, Călărețul de la Greina, București, 1991; Omul de la fereastră. Proză romanșă, introd. trad., București, 1992; Gion de Crap Sais, Misterul din Palasecca, București, 1995; Gion Deplazes, Destine, București, 1995, Bârlogul vulturilor. Teribil de suspect, București, 1998; Georg Simmel, Cultura filosofică, București, 1998 (în colaborare cu Nicolae Stoian); Iso Camartin, Reflecții de la Sils-Maria, București, 1999; Das Spiel von Leben und Tod ..., Zürich, 2002 (în colaborare cu Beat A. Föllmi); Françoise Choquard, Iarna
POPESCU-MARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288950_a_290279]
-
laude superficiale. Doar primul său comentator a sesizat „sporul de energie artistică” pe care P. îl obține „prin atitudinea neobișnuită” în modul de a privi lucrurile, printr-o „inspirație neobișnuit de fecundă” (Dem. I. Theodorescu). O dramă istorică în versuri, Vulturul (scrisă împreună cu Scarlat Froda și publicată în periodice), care elogiază figura și faptele lui Mihai Viteazul, a fost jucată în 1917 la Teatrul Național din Iași, cu C. Nottara în rolul principal. După ce a tradus biografia Cicerone de Lamartine (1941
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
texte ca acestea, al căror centru dramatic e plasat într-un spațiu de regulă închis, antologiile de teatru ale lui P. conțin și piese cu subiecte desprinse din actualitatea social-politică, precum Balconul sau Clătite cu urdă și mărar, Hoțul de vulturi și, mai cu seamă, Studiu osteologic asupra unui schelet de cal dintr-un mormânt avar din Transilvania. Prima „expune” o aniversare în timpul căreia se mănâncă niște „clătite cu urdă și mărar” și denunță, prin tânărul Adrian Ionescu (în final și
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
și denunță, prin tânărul Adrian Ionescu (în final și prin rememorări ale tatălui său), degenerarea politico-morală a unui șef de șantier și a tuturor „revoluționarilor sătui”, prin care au luat naștere „aristocrația proletară” și „ciocoismul socialist”. Personajul din Hoțul de vulturi e un Prometeu caricatural: director al șantierului unei hidrocentrale, exaltat, romantic, naiv, luat peste picior de muncitori, înșelat de soție, neînfrânt totuși, în stare să-și suporte drama, hotărât să muncească în continuare și după dezmeticire, după smulgerea brutală din
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Topîrceanu, Gala Galaction, N.D. Cocea, Al. Davila, N. Davidescu, Mihail Săulescu, Mihail Cruceanu, A. Orna-Galați, Ion Dragu, Petre Locusteanu. Se fac traduceri din Boccaccio, Racine, Goethe, Schiller, Cehov, Pușkin, Shelley, Coleridge, Zola, Mallarmé, Ibsen. Tudor Arghezi traduce poezia Iubire de vulturi de Walt Whitman și piesa Cafeneaua cea mică de Tristan Bernard, N.D. Cocea transpune romanul Thaïs de Anatole France și fragmente din romanul Maria-Clara (Marie-Claire) de Margueritte Audoux. În paginile revistei se inițiază ancheta Curentele noastre literare, replică la o
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
adolescent, București, 1967; Clasa în care nu se întâmplă nimic, București, 1968; La revedere, Făt-Frumos, București, 1969; Ah, acești adolescenți!, București, 1970; Dincolo de joc, București, 1972; Anotimpul dragostei, București, 1973; Împărăția de zahăr, București, 1974; Enigma florii albe, București, 1975; Vulturi pe arborele de foc. Călătorii geografice în Nigeria, București, 1978; Rondul de flori, București, 1979; Șopârla electronică, București, 1982; Copilul invizibil, București, 1983; Fratele meu, curajul, București, 1985; Gustul mărului de aur, București, 1987; Cei mai buni prieteni, București, 1989
RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289146_a_290475]
-
cărți pentru adolescenți, „Revista de bibliografie”, 1967, 8; Gh. Atanasiu, „Planetă de adolescent”, GL, 1967, 11; Eugenia Anton, „Planetă de adolescent”, VR, 1969, 3; Mircea Iorgulescu, „Ah, acești adolescenți!”, RL, 1970, 41; Popa, Dicț. lit. (1977), 467-468; Artur Silvestri, Compendiu. „Vulturi pe arborele de foc”, LCF, 1979, 11; Mircea Șerbănescu, „Rondul de flori”, O, 1980, 32; George Chirilă, „Rondul de flori”, CNT, 1980, 44; Hristu Cândroveanu, „Șopârla electronică”, CNT, 1982, 41; Constantin Paiu, Un basm modern. Cine oare-i Făt-Frumos?, RL
RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289146_a_290475]
-
București, 1946; Realismul în literatură, București, 1948; Studii și eseuri, București, 1950; Pentru fericirea poporului (în colaborare cu Aurel Baranga), București, 1951; ed. (Anii negri), București, 1958; Prin Republica Sovietică Socialistă Belorusă. Din țara constructorilor comunismului, București, 1953; Prin țara vulturilor. Note de drum, București, 1957; În lumea contrastelor. Jurnal de călătorie în America de Sud, București, 1958; Estetica în școlile de învățământ superior din RPR, Moscova, 1963; Conștiințe curate, București, 1972; Scurtcircuit, București, 1983. Repere bibliografice: Aurel Baranga, Realism în artă, „Revista
MORARU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
și pythagorei: Philolaos, București, 2001. Repere bibliografice: Mihai Zamfir, Apolinic și dionisiac în exegeza clasicistă, RL, 1982, 2; Dan C. Mihăilescu, „Anatomia suferinței”, T, 1982, 1; Alexandru Niculescu, Reetimologizarea, RL, 1982, 8; Paul Dugneanu, „Anatomia suferinței”, LCF, 1982, 9; Smaranda Vultur, Discursul suferinței și retorica lui, F, 1982, 6; Andrei Ionescu, Râvnita suferință a cunoașterii de sine, VR, 1982, 11; Adrian Marino, Exerciții de lectură: Mihail Nasta, TR, 1983, 14; Ștefan Borbély, Erudiție și tinerețe, VTRA, 1983, 10; Dicț. scriit. rom
NASTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288354_a_289683]
-
și cu preluarea aceleiași teze politice antimahomedane. La M. sibilele - care vor pătrunde și în programele iconografice românești în a doua jumătate a secolului al XVII-lea - sunt douăsprezece, ca în tradiția occidentală. În cartea lui, sibila Eritreea prezice că vulturul bicefal din nord (emblemă a țarilor ruși) va învinge, protejat de semnul crucii, împărăția musulmană. Baroc este și enciclopedismul lui M., așezat și la temelia reorganizării, în 1703, a școlii din Moscova, în a cărei programă s-au introdus științele
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
contemporană. A sfârșit într-o tragedie de tip antic sofoclean. Un sfârșit tragic, cu torturi fizice și morale, timp de șase ani neîntrerupți, în hrube sordide. Îmi amintește de Prometeu înlănțuit pe crestele munților Caucaz, cu ficatul devorat de ciocul vulturilor.” Alți ipochimeni nu sunt însă iertați de acest mandarin rural, mândru de noblețea lui și inclement cu ceea ce el consideră a fi prostituatele istoriei. Vorbă grea, judecată aspră, melancolia s-a transformat, brusc, într-o stare de spirit iacobină. S-
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
253. Alterescu Rebeca și Marica Rozental, 6 apartamente, București, str. Ronta 24. 254. Anastasiu Ștefan, 4 apartamente, București, str. Trinității 35. 255. Alexiu Mircea, 4 apartamente, București, str. Spaniolă 5 bis. 256. Adam Gh. și Florica, 7 apartamente, București, str. Vulturi 13, 11. 257. Andrei G. N., 19 apartamente, București, str. Vasile Lascăr 125, 127, 129. 258. Atanasiu Chiriachita, 6 apartamente, București, str. Av. Radu Beler 14. 259. Apostolide V. și Elenă, 5 apartamente, București, Într. Gr. Alexandrescu 8, 6, Bd.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Stelea Spătaru 10. 570. Benga Toma, 5 apartamente, București, Calea Moșilor 286. 571. Bârsan Ioan, 7 apartamente, București, str. Costache Negri 28. 572. Buhlev Rytta Panaitescu, 3 apartamente, București, Calea Griviței 13. 573. Babalicescu Grigore și Ristea, 8 apartamente, București, str. Vulturilor 127 și 129. 574. Bălan Jacues, 6 apartamente, București, str. Matei Basarab 2, 2A. 575. Berman Filip, 3 apartamente, București, str. Mihai Bravu 232. 576. Botvinic Iosif și Botvinic Mihail., 4 apartamente, București, Splaiul Unirii 69. 577. Bilec Teodor, 12
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]