3,277 matches
-
zdrobiți-le bine și amestecați-le cu oțet de orez, făcând o pastă pe care o aplicați pe zona respectivă. Ungeți-vă cu pastă de cactus: Ingrediente: cactus proaspăt, praf de orez glutinos. Preparare: îndepărtați acele frunzei de cactus și zdrobiți-o bine. Amestecați-o cu puțin praf de orez glutinos și ungeți cu pasta obținută leziunile. Când pasta se usucă, ungeți-le din nou. Terapie alimentară Dacă aveți o erupție roșie pe piept și durere ca o arsură, amăreală în
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
parcă s-a dezlănțuit iadul; nu știu de unde acumulase atâta ostilitate, dar înnebunise de-a binelea. M-a bătut două ore încontinuu, întâi cu pumnii și picioarele, iar când a obosit, a folosit o coadă de mătură. Practic m-a zdrobit, am stat la reanimare vreo trei săptămâni... Eu îl iubeam, am refuzat să depun plângere, dar soarta lui nu mai depindea de mine... Mi-a spus o vecină că, mult timp după ce leșinasem, el încă mai dădea în mine și
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
simbolizând soarele, luna și pământul, regele dansului a cărui sarabandă frenetică este premergătoare distrugerii universului. Ca stăpân al dansului (Nataraja), Siva era reprezentată pe un piedestal de lotus, înconjurat de un semicerc de flăcări, cu un picior ridicat gata să zdrobească un demon. Mișcarea sa fără încetare simbolizează forța creatoare a naturii, în ritmul dansului său cosmic, creația evoluează, se dezvoltă și se regenerează succesiv.151 Forța regeneratoare a naturii este simbolizată, în cadrul alaiului de Anul Nou, de capră care, prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dimensionate apocaliptic, desacralizând universul: "Îngerii mor,/ și cad pe acoperișuri". Poetul rămâne să tânjească după golul pur al câmpiei veșnice, iar casa pe care o tot invocă este undeva într-un "Eden de piatră", peste acoperișul căruia cad și se zdrobesc îngerii. În volumul "Gloria lacrimii" (1971) continuă să trăiască sentimentul de singurătate, de gol și pustiu: "Deasupra golului mergând/ Fără dorință, fără gând/ Picioarele se-ndeamnă blând". Trist ca un zeu, cu zilele și nopțile prea mici pentru trupul în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
astupa-o". "Elegia e opta Hiperboreeana" urcă în zonele reci, propice creației. Trimiteri se pot face la Eminescu, la poezia lui G. Călinescu și la Camil Petrescu: "Aș vrea să fugim în/ Hiperboreea/ și să te nasc viu,/ urlând, alergând, zdrobită de zimții/ cerului vinețiu". Prin invocație și contextul creat, poemul amintește și de "Riga Crypto și Lapona Enigel" ale lui I. Barbu. Poetul rămâne însă bolnav de cunoaștere, de salt în cunoaștere: "Sunt bolnav nu de cântece,/ ci de ferestre
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu claritate: "Ăsta-i tot teatrul. Cortina, culisele, întâia, a doua și încolo nimic." Cu alte cuvinte, ce vedeam noi, spectatorii, acela era nu doar spectacolul de teatru, dar chiar teatrul din Constanța în care existențe vii irump și se zdrobesc." ...și încolo nimic". Teatrul din teatru l-am priceput întotdeauna fie ca pe o supraexpunere a ideii de eliberare absolută (dar nu înțeleg nimic!), fie ca pe expresia vieții ca simulare și minciună (un truc jalnic). Pe deasupra, am avut mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
spurci cu murdărie de cîne alb. (Gh.F.C.) Boală lumească Cămeșa cu care o femeie a născut se leapădă, ca să nu capete copilul boală lumească. Boalărea Inima din corb, dacă o vei pune în horn să se usuce și o vei zdrobi, și o vei da în mîncare ori băutură unui om, e bună de orice boală și cu deosebire la cei cu boală rea (nevoie). Bob Se crede că cel ce mănîncă bob [un soi de fasole] fără coajă, aceluia i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fi certat pe întreg anul. Cînd vine [cineva] de undeva, ca să nu fie ocărît că a stat mult, zice odată cu închiderea portiței: „închid poarta, să se închidă gura cutăruia.“ Ceasornic Ceasornicul îi un chip de drac; dă-i și l zdrobește. Ceață Cînd se lasă toamna ceață groasă, se coace poama iute. Ceaun Să nu mănînci coajă de pe ceaun, că te usuci ca coaja. Cenușă Cînd dai cenușa afară în zile de sec, vine uliul la găini. în Filipi [14-16 noiembrie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca pe "o creație a industriei grele germane" și ca pe o ultimă manifestare "a unui asalt al capitalismului muribund, acesta din urmă, precum și marea proprietate funciară exploatînd "disperarea maselor pauperizate a micii burghezii și a clasei țărănești, pentru a zdrobi clasa muncitoare și poporul german sub un despotism terorist"29. Există incontestabil o reînnoire în această reflecție, dar analiza sa are totuși o slăbiciune esențială. Ea nu are în vedere ceea ce constituie marea noutate a fascismului și interzice asemănarea acestuia
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
contrario, ca și în scena de uvertură a romanului, distanța pe care Personajul o pune între sine și ceilalți. (Personajul este însă contrazis de propriile afirmații: Credeam că niciodată nu voi mai fi în fața acelei femei, ca s-o pot zdrobi.") Fred Vasilescu apare, cum s-a văzut, și într-o astfel de "scenă". El se arată în roman drept o ființă mai contradictorie, chiar, decît Ladima. Natura lui profund dilematică rămîne una pînă la final, fără ca, în vreun fel, cineva
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ar fi luat-o de la capăt. Cu siguranță rînjea încă atunci cînd a fost prins. Așa fac toți. Nu o sentință la fel de blîndă a căpătat de la tatăl fetei, care l-a așteptat pînă ce acela a rămas singur, ca să-i zdrobească fața cu lovituri de bîtă. De-acuma nu mai are cum comite nimic rău. Lui Cornel i-a plăcut și faptul că, adus în fața unui juriu, tatăl răzbunător a fost achitat. Mai sînt oameni care înțeleg ce înseamnă dreptatea. 13
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
morții spaima de moarte (Duhovnicească), moartea este un joc (De-a v-ați ascuns). II Lirica existențială (16 Psalmi), relația om-divinitate, definirea omului și a divinității. Ipostazele divinității: Dumnezeu este văzut ca spirit justițiar, dar și ca milostiv (Cel ce zdrobește dinții păcătoșilor, Dumnezeu este un pom răsădit lângă izvoarele apelor), deus absconditus (Dumnezeu care se ascunde), Dumnezeu nu poate fi cunoscut de către om, Dumnezeu este numai un gând, o concepție, poetul îndoindu-se de existența Lui, De la credință la tăgadă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
când își roade mustața cu dinții". Nu se dă în lături de la furturi, crime, înșelăciuni și povestește cum a dobândit "plăcerea de a lovi pe omul care te supără". Ca să nu cadă viu în mâinile jandarmului Pintea, s-a sinucis, zdrobindu-și capul de-un stejar, dovadă a orgoliului său nemăsurat și a cruzimii. Ioan Slavici își sancționează personajele care se abat de la principiile fundamentale ale moralei. În final, focul mistuie hanul pentru a purifica locul de rele. Lică Sămădăul este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
zile ale alegerii: „Dar aste două zile cum am trăit eu?... Ce strângere continuă de inimă! Ce frică, ce tortură... Fiecare persoană care-mi iese înainte, fiecare figură pe care o văd, fiecare mișcare ce se face în jurul meu, îmi zdrobește toată puterea... Fănică, ai milă de mine, o zi încă de astfel de chinuri și nu mai pot trăi... înnebunesc...“ (Actul IV, Scena I) Ea trăiește anticipat drama dezonoarei în cazul publicării scrisorii. În comedia lui Caragiale, bărbatul riscă, în
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
partidului, o scrisoare "în numele stîngii muncitorești" împotriva opțiunilor politice ale PCF și ale IC pe care le stigmatizează: Se spune că partidul trebuie să aibă o unitate de fier. În realitate, oricine face dovada unui caracter puternic trebuie să fie zdrobit. (...) Trebuie să te înclini nu în fața ideilor sau a hotărîrilor luate de către organizație, ci în fața oamenilor. Prin acest mijloc, nu cadre solide sînt pregătite, nu o unitate de fier se formează, ci un regiment de melci"6. În decembrie 1924
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
12 februarie, nu vom reține pentru studiul nostru decît cîteva aspecte. Într-o primă etapă, PCF mobilizează, în același timp, împotriva fasciștilor, guvernul (Daladier) și pe socialiști. În fața violenței dezlănțuite pe 6, el cheamă la manifestație pe 9, pentru a zdrobi fascismul, dar și împotriva guvernului care interzice manifestația și o va reprima în mod sîngeros. El se adresează muncitorilor socialiști anunțîndu-și participarea la greva generală hotărîtă fără el de CGT și SFIO pentru ziua de 12. Manifestația din 9 februarie
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
valurile erau la zece metri... Palidă de spaimă, Solange își scoase într-o clipă ciorapii și pantofii și alergă într-o goană nebună pe plajă căutând ajutor. Emanuel zăcea inert în trăsură, întins cu fața în sus, cu tâmplele zvâcninde, zdrobit de emoție, de iritare și de spaimă. Valurile îi foșneau în urechi ca o vijelie ce-i intrase în creieri... în timp ce parcă tot sângele dintr-însul și apa, și oceanul, și aerul ar fi început să fiarbă, să clocotească... Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
opun articolului 8 de la San-Ștefano, Rusia va ocupa România și va dezarma armata română. Mihail Kogălniceanu cu voia lui Carol îi telegrafiază: „ Rog răspundeți principelui Gorceakov că o armată care a luptat la Plevna sub ochii împăratului, va putea fi zdrobită, dar nu se va lăsa niciodată dezarmată.”. În finalul lucrării autorul semnalează că dintre cârmuitorii acelor vremi, trei bărbați care au lucrat mână în mână, se așează în jurul lui Carol: Mihail Kogălniceanu, I.C. Brătianu și C.A. Rosetti. Mihail Kogălniceanu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
din Caucaz. La 19/31 iulie 1877 Marele Duce Nicolae Nicolae adresa lui Carol I cunoscuta telegramă : „ Prințului Carol I al României în locul unde se află Cartierul general român. Turcii, adunând cele mai mari mase de trupe la Plevna , ne zdrobesc. Rog să faci fusiune și demonstrațiune și, dacă se poate să treci Dunărea cu armata după cum dorești, între Jiu și Corabia. Demonstrațiunea aceasta este neapărat necesară pentru înlesnirea mișcărilor mele - Nicolae”. Deși nu exista o convenție militară între cele două
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
opun articolului 8 de la San-Ștefano, Rusia va ocupa România și va dezarma armata română. Mihail Kogălniceanu cu voia lui Carol îi telegrafiază: „ Rog răspundeți principelui Gorceakov că o armată care a luptat la Plevna sub ochii împăratului, va putea fi zdrobită, dar nu se va lăsa niciodată dezarmată.”. În finalul lucrării autorul semnalează că dintre cârmuitorii acelor vremi, trei bărbați care au lucrat mână în mână, se așează în jurul lui Carol: Mihail Kogălniceanu, I.C. Brătianu și C.A. Rosetti. Mihail Kogălniceanu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
din Caucaz. La 19/31 iulie 1877 Marele Duce Nicolae Nicolae adresa lui Carol I cunoscuta telegramă : „ Prințului Carol I al României în locul unde se află Cartierul general român. Turcii, adunând cele mai mari mase de trupe la Plevna , ne zdrobesc. Rog să faci fusiune și demonstrațiune și, dacă se poate să treci Dunărea cu armata după cum dorești, între Jiu și Corabia. Demonstrațiunea aceasta este neapărat necesară pentru înlesnirea mișcărilor mele - Nicolae”. Deși nu exista o convenție militară între cele două
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
demnitate administrativă în regat? Invocarea modelului german ar avea acoperire?709. de la sfârșitul secolului al X-lea centrul de gravitate politică al Germaniei a fost deplasat spre Est și spre celelalte margini ale Imperiului, în special după ce ungurii au fost zdrobiți de Otto I cel Mare în bătălia de la Lech (955). Transformările preconizate de suveran privesc și "marca răsăriteană" (Ostmark). Expansiunea spre Est, așezarea în aceste teritori sau cucerirea acestora 710, începută sub Carolingieni, continua sub împărații saxoni și franconieni. De la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
că unii veriști, chiar Giovanni Verga, au beneficiat de înrâurirea lui Leopardi, a cărui viziune cu privire la natură că mama vitregă are un corespondent în natură ostilă verghiană.53 În românul Familia Malavoglia progresul este asemuit cu un mecanism care îi zdrobește și îi macină pe cei slabi, opinie care amintește de scepticismul recanatezului cu privire la cuceririle modernității și de disprețul sau față de ideea de destin glorios al omenirii, împinse înainte de progres.54 Fără a detalia aici argumentele lui Mazzamuto, trebuie subliniat faptul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Sicilia: desișul meu este Sicilia declară poetul, evocând Infinitul leopardian: Dintotdeauna mi-a fost dragă această / colina însingurata și desișul ( Infinitul). Declarația lui Quasimodo continuă astfel: un desiș ce închide străvechi civilizații și necropole și cariere de piatră și telamoni zdrobiți în iarbă, și mine de sare și sulf și femei ce își plâng de veacuri fiii uciși și manii înfrânate sau dezlănțuite, fugari de dragoste sau de justiție. Insula, spațiu intim al primilor ani de viață, exercita o fascinație constantă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de alegere. Acest protagonist se opune, în cazul tragediei clasice, destinului, după modelul lui Oedip al lui Sofocle, sperînd că "destinul rău"/fatum malus nu constituie decît o eroare transcendentală, ce ar putea fi cumva corijată. Personajul va eșua lamentabil, zdrobit de caracterul implacabil al sorții, caracter nelipsit de o ironie cinică. Tot el (protagonistul în cauză) nu reușește, în spațiul tragic neoclasic (cu precădere francez: literatura lui Racine și Corneille), să-și gestioneze opozițiile radicale ale propriei personalități (de tipul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]