2,051 matches
-
67. Așa e și Veniamin Costache. În cazul lui, zelul e "neadormit" de două ori, o dată pentru literatură ("unul din cei mai zeloși și mai neadormiți înaintători ai literaturii române bisericești"68), a doua oară pentru cultivarea națiunii ("neadormitul său zel pentru luminăciunea și cultivăciunea naciunii sale"69). Ceea ce vedem aici e simplitatea și omogenitatea dorinței care orienta viețile scriitorilor. "Dorul", "zelul", "fiebințeala", "aplecarea", "chemarea", "înfocarea" nu desemnează mai multe tipuri de pasiuni, genuri diferite ale vocației care orientează o existență
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai zeloși și mai neadormiți înaintători ai literaturii române bisericești"68), a doua oară pentru cultivarea națiunii ("neadormitul său zel pentru luminăciunea și cultivăciunea naciunii sale"69). Ceea ce vedem aici e simplitatea și omogenitatea dorinței care orienta viețile scriitorilor. "Dorul", "zelul", "fiebințeala", "aplecarea", "chemarea", "înfocarea" nu desemnează mai multe tipuri de pasiuni, genuri diferite ale vocației care orientează o existență. Dorința națională e omogenizantă - iar narațiunile de viață au tendința să înregistreze aplecările spre morală, cunoaștere, literatură sub un unic semn
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să mobilizeze masele și să constituie substanța a numeroase suflete. Biografii folosesc vocația națională ca o entitate imaterială unică, fără diferențe majore de la o personalitate la alta. De aceea, pentru a obține o viață dedicată, e suficient să se menționeze zelul național care animă un autor, fără să se precizeze particularitatea sa. În acest cadru, nu ar avea niciun sens figura unui scriitor care să elaboreze, plecând de la particularitățile propriei vieți sufletești, o versiune singularizată a aspirației naționale. Pentru universul naționalist
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fizice și morale, ci condiția provizorie a istoriei, rapiditatea alterării reperelor sale și a modului în care subiectul o experimentează: Țara mea, Dorul meu, Rumânul, Dorul țării, La fericitul George Lazăr, Răsunet, Cântec ostășesc etc. Evident, conținutul biografiilor organizat în jurul zelului național nu e străin de această articulare evenimențială a operelor. Important e faptul că astfel se fixează condițiile unei experiențe diferite a textului literar. Ochiul e silit să se întoarcă dinspre real, spre mărcile auctorialității. Ceea ce se încurajează aici e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a creat Pumnul. Democratizarea singularizării, pe care manualul o permite malgré soi, se datorează unui simplu efect de "montaj": prin asocierea dintre texte și narațiunile de viață, ceea ce era o masă de vocații nediferențiate a devenit masă de singularități discursive. "Zelul național" a selectat autorii, compoziția dintre viață și text a conferit fiecăruia un timbru personal, o "semnătură". Și totuși, chiar și în aceste condiții, gestul lui Eminescu ne învață ceva despre regimul singularității în cultura română. Maniera nu se fondează
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
celălalt mai curând așa decât altfel. Cu alte cuvinte, privațiunile, suferința și chiar moartea venite peste acești oameni au avut chipul unor oameni în carne și oase, cu nume și prenume, care au fost instrumente de bunăvoie și pline de zel ale regimului comunist. Or, în această perspectivă, am putea ușor conchide că politica de stat a regimului comunist a fost una de tip mafiot, gangsterească. Lenin a definit-o extrem de clar: "care pe care!". Ideologia și idealurile comunismului au fost
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fost în cea mai mare parte români de-ai noștri iar cei ce citesc aceste pagini trebuie să înțeleagă că răul nu a fost vreo calamitate naturală inevitabilă, ci a provenit de la oameni în carne și oase, cu exces de zel, care după ce rupeau în bătaie oasele deținuților sau a celor arestați la anchetă, mergeau acasă și cu aceleași mâini își mângâiau copiii pe creștet sau nevestele pe sâni. S. Ț.: Nu, dar ce, ei spuneau cum îi cheamă? Și apoi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
școlarizați la sovietici, care aplicau ordinele ad literam pentru că au fost trimise de sus așa. De sus se trimiteau ordine severe într-adevăr, însă erau aplicate de români de-ai noștri cu un surplus de cruzime și cu exces de zel, pentru a demonstra superiorilor atașamentul lor față de sistem și regim și față de valoarea comunismului. În sfârșit, am trecut prin chinurile Securității și am fost dus la proces după ce am stat la dispensarul Securității, cu comprese... C. I.: Între momentul arestării
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
bani de la băncile statului, de la Bancorex mai ales, pe mulți nemai urmărindu-i niciodată deși debitorii au afaceri prospere cărora le schimbă doar numele de la un an la altul, ca să li se piardă urma de către eventualii preceptori cu mai mult zel în profesie. Scuteala de mai sus, care nu-i singura, s-a împletit profesionist cu furtul de bani publici dar mai ales din banii persoanelor particulare, prin diferite sisteme gen Caritas, fondul FNI și până la afacerea cu contabilizarea banilor pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mele sunt adevărurile egalitare proclamate prin convenția Europeană de la 7-19 August 1858 ele trebuie să insufle toate lucrările noastre, a face ca ele să străbată din ce în ce mai mult în cunoștința și deprinderile funcționarilor și a cetățenilor, trebuie să fie obiectul și zelul neadormitelor Domniei-Voastre stăruinți. Așa fiind apoi legalitatea și moralitatea se cuvine să fie sufletul administrației. Din păzirea cu sfințenie a acestor principii mântuitoare și numai din păzirea acestora decurge apoi respectul autorităței, fără de care nu poate fi administrație, fără de care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ministeriului din 30 aprilie 1860, Kogălniceanu era președinte al Ministeriului, Ministru de interne și ad interim la Culte și instrucțiune publică și aice avea director (al) Ministeriului pe dl. Alexandrescu Ureche. Mihail Kogălniceanu venit în capul guvernului striga cu tot zelul seu, cu tot focul seu: Unirea! Scholi și arme! Schoală prin orașe, schoală pentru popor prin toate satele. In 1860, în toată Moldova erau abea șeședeci și șapte de scholi sătești. După uă măsură adoptată în 1859 de Ministeriul instrucției
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de stat a fost următorul: "Împreună cu documentele anexate, mi-a parvenit în mod regulat raportul (della S.V...) în data de 29 iunie, cu privire la presa catolică. Nu am scăpat din vedere să comunic conținutul raportului Sf. Părinte, care, primind cu căldură zelul arătat de S.V. într-o chestiune atât de importantă, s-a declarat foarte bucuros să aloce 50.000 lire anual, pe o perioadă de 3 ani, pentru publicația viitoare"934. Alocarea fondurilor necesare apariției unui cotidian catolic la București a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Vaticanului și cu implicarea directă a nunțiului apostolic de la București. 811 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 19, fascicolo 59, f. 690-710. 812 "Așadar Excelența Voastră va binevoi să-și dea silința cu toată grija și zelul caracteristice, astfel încât, chiar și în această națiune, jurnaliștii și publiciștii catolici să vrea să acorde sprijin și să coopereze la fericita reușită a congresului viitor și să dorească de asemenea, dacă circumstanțele o vor permite, să trimită și un reprezentant
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Părinte și-a manifestat viul interes. Dată fiind necesitatea presei catolice de a se dezvolta continuu, cât și oportunitatea de a coordona variile forțe angajate în această formă de apostolat, rog Excelența Voastră să binevoiască să-și dea silința cu zelul caracteristic, pentru ca jurnaliștii și publiciștii catolici din această dieceză să-și ofere cooperarea spre fericita reușită a congresului viitor și să dorească, de asemenea, dacă este posibil, să-și trimită reprezentanții. În așteptarea unui răspuns binevoitor..." (Ibidem, f. 710). 820
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
că se organiza la Vatican în prezența Papei: Ne cerem scuze Excelenței voastre dacă pe lângă grijile ecleziastice și publicistice (ale căror ecouri onorabile au ajuns recent până aici) îndrăznim să o adăugăm și pe aceasta, dar hărnicia dvs. plină de zel pentru cauza catolică, binecunoscutul dvs atașament față de Sfântul Părinte ne asigură că nu am făcut apel în van la intervenția dvs. energică" (Ibidem). 857 "Se restrânge din ce în ce timpul ce precede deschiderea solemnă a Expoziției presei catolice, ce
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
neglija însă nici o erotică a ospitalității. Dorința în ospitalitate, ne spune și ne demonstrează Alain Montandon, înseamnă dorința de a fi găzduit, dar și dorința de a găzdui și de a dărui, care însă se poate transforma, fără voie, în zel și exces de ospitalitate. Capcanele și dorințele ospitalității sunt multiple, greu de înțeles și gestionat; legile și regulile ospitalității spuse, scrise sau doar subînțelese sunt adesea încălcate; de aceea, ea poate deveni cu ușurință claustrare, prizonierat, conflict insolubil între identitate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pericolele sale și de ostilitățile latente sau explicite. Dorința nimfei Calipso sau ospitalitățile acaparatoare Unul din pericolele ospitalității este excesul, întrecerea oricărei măsuri. Prea multă ospitalitate strică. Exemplele sunt multe, dar fiecare dintre ele demonstrează că excesul de ospitalitate, un zel excesiv sunt prejudiciabile. Nu e inocent faptul că poetul își începe povestirea în mijlocul aventurilor lui Ulise, ceea ce permite nu numai retrospectiva cronologică și o construcție narativă abilă, dar și evocarea șederii nefericite a eroului la nimfa Calipso. În timp ce ceilalți eroi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pâine, mâncăruri gustoase, li se dă partea cea mai bună (bucăți fripte din carne de vită grasă). Și totuși chiar de la plecare se pare că ospitalitatea constituie obiectul unei fracturi prin faptul că și aici ea este excesivă. Prea mult zel pentru un oaspete astfel acaparat, prea multă posesivitate față de el, îl plasează pe Telemah în aceeași situație în care se găsea Ulise, și devin astfel obstacole în calea întoarcerii. Ulise este reținut de Lotofagi, de Sirene, de mâncare, de cântece
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
încât de cum ridicai capul din pat începea să mârâie și să se repeadă să muște pe primul care ar fi vrut să iasă din pat. Și bieții oamenii rămâneau înspăimântați și înciudați, iar așa ceva trebuie neapărat evitat. Acest fel de zel care socotește că prin astfel de lucruri forțate dă o idee despre generozitatea sa se înșeală amarnic, fiindcă el produce un efect cu totul opus și casa cu pricina e privită ca o temniță îngrozitoare din care ești fericit să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ea, orice primire făcută străinilor, face să crească valoarea națiunii în care există această pornire și să o deosebească de cele în care străinul este neglijat". Rousseau observă atunci că "trebuie să adăugăm că mulțimea străinilor care micșorează aproape întotdeauna zelul ospitalității nu l-a scăzut pe al francezilor la care vedem mai mulți străini decât oriunde în lume"282. Dar acest zel face pereche cu ușurătatea, cu un caracter efemer care-i distrug soliditatea, fundamentul și interesul. " Totul la ei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care străinul este neglijat". Rousseau observă atunci că "trebuie să adăugăm că mulțimea străinilor care micșorează aproape întotdeauna zelul ospitalității nu l-a scăzut pe al francezilor la care vedem mai mulți străini decât oriunde în lume"282. Dar acest zel face pereche cu ușurătatea, cu un caracter efemer care-i distrug soliditatea, fundamentul și interesul. " Totul la ei este opera momentului". Ceea ce înseamnă că ospitalitatea cea mai răspândită în societatea actuală nu se bazează decât pe vorbe și pe clipă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
călătoriei sale prin munți, cu acest amestec uimitor de natură sălbatică și natură cultivată, după ce s-a bucurat de frumusețea peisajelor, de puritatea aerului, de seninătatea și farmecul unei naturi primitoare, de calmul locurilor, evocă omenia dezinteresată a locuitorilor și "zelul lor ospitalier arătat tuturor străinilor pe care întâmplarea sau curiozitatea i-a adus până la ei". Când ajunge seara într-un cătun, este surprins să vadă că "toată lumea se înghesuia să mă invite acasă la el, și cel pe care l-
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
America s-a scris destul de mult comparativ cu alte subiecte. Mai în toate cazurile - observa cu îndreptățire cercetătorul citat - autorii erau vizitatori grăbiți și superficiali ai noului continent, a cărui civilizație nu o cunoșteau. Mai în toate cazurile se substituiau zel și fraze goale patriotice studiului științific al grupului nostru românesc din America. S-a arătat pe de altă parte foarte multă solicitudine sentimentală din țară, dar nici o măsură practică de ordin obiectiv și pozitiv nu s-a luat. [...] Cert este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
față de „Marele Frate”, dar era și în interesul lui să evite/ânăbușe orice acțiune de protest în care vedea o subminare a regimului. Așa s-a întâmplat cu manifestațiile studențești de la Timișoara, Cluj și București. Hrușciov avea să aprecieze ulterior zelul liderului de la București. în mai 1958, sovieticii au anunțat că își retrag trupele din România, ceea ce s-a și întâmplat până la 25 iulie același an. Deși decizia a aparținut sovieticilor, chiar dacă au existat și propuneri românești, retragerea trupelor Armatei Roșii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Antonescu, Mihai" a subliniat chiar În scris că istoria a acordat națiunii române o ocazie unică de a curăța țara de străini - ocazie care nu se va repeta niciodată. Dacă nu ar fi intervenit germanii, care au frânat excesul de zel al lui Antonescu XE "Antonescu, Ion" din motive de planificare și de respectare a unui program de activitate, „Planul mare” ar fi fost aplicat deja În anul 1941 (vezi infra). Prima măsură din acest plan a fost ordinul dat de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]