3,844 matches
-
în cele din urmă, Stere primise cu jumătate gură: 92 - Bine, tată, să mă mai gândesc și dacă o fi nevoie o s-o pun și pe ea în acte, dar eu ziceam că treaba se face bărbătește: mi-ai dat zestre, eu ridic casă! A mea-i nevasta, a mea-i casa! S-o întrebăm și pe Lina: vrea s-o pun în act, o pun! E zestrea ei! Eu nu-i vreau răul!X)-aia am luat-o, să ne
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
în acte, dar eu ziceam că treaba se face bărbătește: mi-ai dat zestre, eu ridic casă! A mea-i nevasta, a mea-i casa! S-o întrebăm și pe Lina: vrea s-o pun în act, o pun! E zestrea ei! Eu nu-i vreau răul!X)-aia am luat-o, să ne așezăm pe un temei, să nu ne râdă lumea! Eu sânt negustor, știu ce-i banul! Nu-mi bat joc de el. Mi-ai dat ce mi-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Tu nu vrei să fii în acte? Ea începuse să plângă speriată. - Spune, spune! o zgâlțâia și mă-sa de mână. Dacă nu erau vecinii pe aproape, Grigore și Aglaia lui, se omorau. - Hoțule! striga Marin Roșioară. Mi-ai furat zestrea fetii! Las', că te potrivesc eu! Parchetul te mănîncă! Se roșise tot și se repezise cu pumnii încleștați să-l lovească pe ginere. Și lui Stere i se urcase sângele la cap. Aglaia se băgase între ei și le striga
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
înzdrăvenită, golise circiuma, trăsese obloanele la ferestre și acolo potrivise ospățul. Brutarul o pupase la venire, o privise - frumoasă fină își luase, n-avea ce zice! 100 Stere le-a arătat odăile spoite atunci, albe, cu perdele și preșuri, din zestrea nevestei. Meșterii lăudau: - Bună treabă, la mai mult! Să vă dea Dumnezeu noroc! Sosi și preotul, adus de Grigore, tot în trăsură, cu dascălul, cărând cazanul sfințit, de aramă, al bisericii. -Lau poftit la căldură, împreună cu ajutorul lui, de ținea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și de datorii, trăiau ca vai de ei, câte patru într-o odaie, dar erau mulțumiți că nu mai plătesc chirii și că aveau casele lor de pământ, de bălegar, cum erau. Țineau fete de măritat. De unde să le dai zestre, să le trimiți după un bărbat? Unele dintre ele se mai căpătuiau. Când făceau nunți, petreceau câte trei zile, c-așa-i omul sărac: fudul! Nevestele nășteau repede, înainte de termen, și nu le mai cunoșteai. Nici Grigore nu le mai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Bine-i, Paraschive! Să-ți bați copiii... Văduva se ducea să le aștearnă. - Tu să te faci c-"adormi, îi șoptea ăl bătrân lui Paraschiv. Și se strecura după femeie. Ea așternea cearșafurile în odaia musafirilor. Scotea din lăzile de zestre plapuma grea de lână, pernele brodate și două cămăși ale răposatului, albe și țepene. Pica Gheorghe. Înăuntru era răcoare și se auzea greierul casei. Se uita la fotografiile de pe pereți. Întreba: - Asta cine e? Muierea ce să mai zică? - Cuscrul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu ea. - Maică Precistă! se închina femeia. În așternutul răposatului! Și-i mai da sfârcurile și-l aprindea. Spre ziuă o lăsa dezvelită, horăind. Îl scula pe Gheorghe. Se apucau să strângă cămășile, cearșafurile, plapuma și rufele din lada de zestre. Făceau două baloturi, le înnodau bine - văduva, moartă-n somn, nu-i simțea. Prin geamuri cădea lumina zorilor. Se auzeau cocoșii. 157 I Plecau frumușel, deschideau poarta și de aici erau în șosea cât ai clipi din ochi. La capătul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
le marchiz... d-ta renunți la... - Aide, conte! să nu pierdem vorba-n zădar. Ai voit să-ți nefericești copila, și eu nu voi ca bogăția mea să fie cauză la aceasta... Știu că ești sărac, conte... dăruiesc deci drept zestre miresei la care renunț jumătate din averea mea... Puteți chema un notar... Notarul fu adus iute. Marchizul dictă actul de donațiune... Contele-i strânse mâna cu ochii plini de lacrimi... fata și vărul ei îngenunchease-nainte-i sărutîndu-i mînele... el
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
toate formele de Învățământ și le-a limitat drastic accesul la asistența medicală, a obligat comunitățile evreiești și diversele lor organizații să-și constituie atât noi școli, inclusiv de Învățământ superior, cât și noi instituții sanitare. Așa se face că zestrea lor școlară și medicală a crescut simțitor În perioada dictaturii fasciste, care a urmărit, În mod fățiș, ghetoizarea vieții evreiești. Astfel, În 1948 funcționau În administrația comunitară 30 de grădinițe cu 1.097 elevi, 69 de școli primare cu 7
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
la Partidul Comunist. De altfel, În ședința secretariatului C.C. al P.C.R. din 6 septembrie 1948, același xe "Vasilichi"Vasilichi arăta că „s-a hotărât desființarea școlilor evreiești, căci existența lor Însemna menținerea ghetoului...” 2. În 1949, a venit rândul confiscării zestrei sanitare și sociale a comunităților evreiești. Printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri, s-a decis trecerea instituțiilor sociale În proprietatea Ministerului Muncii și Prevederilor Sociale, iar a celor medicale În proprietatea Ministerului Sănătății. În acel moment, structura comunitară avea
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
imediat după preluarea puterii a avut o strategie de „comunizare” a lumii evreiești, Își va schimba această politică. O serie de realități, dar mai ales marele val de emigrare au convins repede regimul că evreii În totalitatea lor reprezintă o „zestre negativă” În strategia sa generală, un balast care Îl deranjează, drept care Încercarea de a face din această populație un pion al luptei pentru socialism era fără speranță. Deși „zestre negativă”, evreii puteau totuși să-i fie de folos cu ceva
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
au convins repede regimul că evreii În totalitatea lor reprezintă o „zestre negativă” În strategia sa generală, un balast care Îl deranjează, drept care Încercarea de a face din această populație un pion al luptei pentru socialism era fără speranță. Deși „zestre negativă”, evreii puteau totuși să-i fie de folos cu ceva regimului: să-i Îmbunătățească imaginea, să-i acorde credibilitate, să-i confere o anume „normalitate”, iar „cosmetizarea” imaginii putea fi făcută cu mai multă ușurință având În fruntea acestei
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
a două grupuri - intern și extern - din conducerea Partidului, ci de o unică politică, cu o fațetă „publică” propagandistică și o alta ascunsă, dar efectivă 1. Era clar că, În strategia de perspectivă a regimului comunist, populația evreiască era o „zestre negativă” și micșorarea ei era un obiectiv ascuns al acestuia. Aici, comuniștii se Înscriu pe un plan de continuitate cu strategia clasei politice românești În Întreaga perioadă modernă. Numai că apartenența, declarată zgomotos, a comuniștilor la un internaționalism mai mult
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
al sistemului național de companii se impune ca ponderea energiei informaționale să depășească 97% din total. Fără a avea semnificația unor niveluri de încredere ca în statistica clasică, creșterea gradului de acoperire a ponderii energiei informaționale din total îmbogățește semnificativ „zestrea informațională” disponibilă. 3.5. Analiza pe decile a repartițiilor cifrei de afaceri pe piețe clasificate (N ≥ 30) Rezultatul obținut în subcapitolul 3.3, referitor la media numărului de companii-noduri 80 cuprinsă între 10,23% și 11,35%, ne-a condus
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
limba engleză, datorită caracterului său sintetic. Atunci când se referă la dreptul comunitar, termenul acquis, desemnează totalitatea regulilor aplicabile Comunităților Europene/Uniunii Europene, precum și drepturile și principiile care decurg din aceste reguli. Sintagma "acquis communautaire" poate fi tradusă în românește prin "zestre comunitară" sau "patrimoniu comunitar". Întrucât termenul a intrat deja, ca atare, în limba română, fiind preluat nu numai în vorbirea curentă sau în lucrări de specialitate, ci și în documente oficiale (Programul Național de Aderare la Uniunea Europeană, Programul legislativ al
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
aceeași rată de economisire (investiție), randamentul marginal al capitalului este în descreștere, așa încât țările sărace, cu o înzestrare mai mică pe cap de locuitor, înregistrează o rată de creștere a randamentelor capitalului mai mare decât țările bogate, care au o zestre de capital fizic pe cap de locuitor mai mare. De aici s-a tras concluzia potrivit căreia țările sărace au posibilitatea ajungerii din urmă a țărilor bogate în ceea ce privește venitul pe locuitor. (Solow Robert M., 1956, „A Contribution to the Theory
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
perspectivă ortodoxă, numai absorbind discernământul critic al tradiției apostolice putem avea un acces la Scripturi. Numai cunoscând efortul grădinarului în livadă, de primăvara până toamna, târziu, vom putea aprecia valoarea roadelor muncii sale. Fiecare creștin botezat a fost împroprietărit din zestrea „Vistierului bunătăților” cu darurile discernământului. Rămâne ca el să le pună în lucrare atunci când deschide Scripturile în căutarea lui Hristos. Formarea canonului biblic a avut loc înăuntrul Bisericii, în absența unor structuri formale de decizie. Este remarcabil faptul că Biserica
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
limba sa maternă bijuteriile teologiei maximiene sau de a scrie, Andrew Louth a vrut să scrie pe adresa primului său „cămin” o „carte de despărțire”. Numai astfel se poate exprima dinamica unei așezări căutătoare, niciodată resemnată. Senin în asumarea bogatei zestre a modernității, „acasă” atât la izvoarele înțelepciunii patristice, cât și în fața lumii filozofilor europeni, profesorul Louth caută pretutindeni martori ai adevărului. „Încercând toate, ținând ce este bun” (1Tes. 5,21), el își asumă tot ceea ce este de asumat din identitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
20 de ani am putea avea nevoie de o capacitate de resurse naturale echivalente celei a 2,75 planete pentru ca omenirea să supraviețuiască. Nevoia de resurse naturale s-a dublat în ultimii 50 de ani, iar omenirea consumă deja din zestrea generațiilor umane viitoare; - dintre acumulările entropice cu potențialul cel mai periculos pentru sănătatea oamenilor este creșterea concentrației de CO2 în atmosferă, cauzată de activitățile umane. Acesta a crescut de 11 ori față de anul 1961, generând efectul de seră, cu toate
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
steril și un iaz de decantare în care s-au depus 214,9 milioane de tone de șlam. Haldele de steril conțin 256 mil. mc rocă, acoperind o suprafață de 177 hectare de teren. La închiderea investiției, va rezulta o zestre a platformei industriale de 2,75 mil. mc apă reziduală, care va fi depozitată în concavitatea unei cariere pe termen nelimitat. În compoziția ei sunt identificați 66 de compuși, mulți dintre ei cu potențial poluant. Numărul mare de substanțe reziduale
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
semn contrar acumulărilor entropice și a primit denumirea de antientropie sau negentropie - activitate menită să reducă manifestarea procesului entropic, măsurată în acumulări entropice. Ar mai trebui adăugat, la încheierea acestor scurte considerații asupra antientropiei proceselor tehnologice moderne, că existența unei zestre de informații și cunoștințe care exced funcționarea normală, curentă, a unității industriale permite acesteia să aibă organizat și funcțional un sistem de control al funcționării unității, bazat nu pe bucle de reglaj tip feedback, ci pe bucle de reglaj tip
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
cu suportul ei, resursele naturale. Acest viitor N. Georgescu-Roegen îl vedea bazat în principal pe fluxul de energie solară<footnote Georgescu-Roegen, N. (1979), Legea entropiei și procesul economic, Editura Politică, București. footnote>, dar până atunci se va recurge încă la zestrea terestră de materii prime, care trebuie să fie bine chivernisite. A chivernisi, în accepția autorului, însemna, înainte de toate: - interzicerea tuturor instrumentelor de război, iar cu forțele de producție astfel eliberate țările dezvoltate pot ajuta țările subdezvoltate în evoluția lor economică
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
apar obiective strategice care pot duce la conturarea paradigmei de interes național ca, de exemplu: - punerea în valoare a resurselor naturale, dar avându-se în vedere și dreptul generațiilor viitoare de locuitori la accesul la aceste resurse; - folosirea, îngrijirea, amplificarea zestrei tehnico-materiale, culturale, spirituale, realizate de societate în cursul istoriei; - funcționarea normală a sistemului financiar pentru asigurarea continuității proceselor de producție, consumului, economisirii, investițiilor; gestiunea corectă a finanțelor țării; - consolidarea continuă a economiei țării, într-o structură sustenabilă, modernă; - gestiunea relațiilor
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
pare cea mai acceptabilă, deoarece asociază strategia cu voința guvernului de a o pune în practică. Uniunea Europeană consideră că o strategie devine acceptabilă pentru valorificarea resurselor naturale dacă poate fi interpretată în termeni de sustenabilitate - menținerea serviciilor (funcțiilor) și a zestrei capitalului natural. Dezvoltarea durabilă nu trebuie să ducă la deteriorarea capitalului natural. În cazul resurselor minerale, al căror stoc se epuizează în timp, trebuie acceptată o creștere a prețului acestora, concomitentă cu raritatea resursei, iar apelarea la un criteriu moral
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
indicatori (și preocupări ale oamenilor) trebuie să fie conservarea, extinderea, dacă este posibil, a acestor resurse, dar și consumarea lor judicioasă. Aici, judicioasă poate însemna rațional economic, fiziologic, ecologic, ca acoperire a nevoilor fundamentale ale oamenilor, dar și grijă pentru zestrea de resurse destinată generației/generațiilor viitoare. Dar economia, civilizația umană nu evoluează întotdeauna în limitele „raționalului entropic” după cum pot argumenta următoarele exemple: - parte din pădurile Amazonului sunt defrișate pentru a se cultiva soia, produs exportat în Europa ca furaj pentru
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]