2,204 matches
-
s-a sfătuit, ca să vadă ce-i de făcut ca să scape pe mama lor de spaima în care a băgat-o tata lor. Mai erau apoi și cele șapte găleți de galbeni, pe care erau legați să le dea, și zmeii nu sunt doar oameni, ca să nu se țină de vorbă [...], ci trebuiau să le dea. Orișicât bănet vor fi având însă zmeii în vistieria lor, șapte găleți de galbeni nu sunt nici pentru ei numai iac-așa, o pișcătură, ca să
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lor. Mai erau apoi și cele șapte găleți de galbeni, pe care erau legați să le dea, și zmeii nu sunt doar oameni, ca să nu se țină de vorbă [...], ci trebuiau să le dea. Orișicât bănet vor fi având însă zmeii în vistieria lor, șapte găleți de galbeni nu sunt nici pentru ei numai iac-așa, o pișcătură, ca să zici că nu-ți pasă. După multă cioroboreală s-au înțeles dar între dânșii ca peste noapte, când doarme, să meargă unul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a tras cu urechea, și cuminte, cum se făcuse, a luat troaca de la porci și-a pus-o în locul lui în pat, iară el s-a pitit frumușel sub pat și-a-nceput să sforăie din greu." (Ioan Slavici, Spaima zmeilor) (e) "Mă întreb, spuse el, dacă stelele nu sunt oare luminate pentru ca într-o bună zi fiecare să și-o poată regăsi pe a sa." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Formulați enunțuri în care propozițiile subordonate să fie introduse, pe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
faci un mare serviciu amical... La nevoie se arată amiciția: să vedem cât ne ești de prietin!" (I. L. Caragiale, Bacalaureat) (j) "Tată, îi mai zise fata, cine a făcut aste două lucruri trebuie să aibă și mărul de aur al zmeului; poruncește, rogu-te, argintarului să aducă pe meșterul care le-a făcut." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (k) "Și s-a întâmplat ca un fecior de crai să se rătăcească în pădurea aceea și, dând peste căsuța piticilor, să le
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să o mărite cu tânărul pe care i-l aduseră, să poruncească a-i face și a-i aduce la odoare o furcă cu caierul și fusul cu totul de aur și să toarcă singură, fiindcă așa îi făcuse și zmeul și asta îl plăcea mult." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " În acea noapte începuse a bate un vânt răce, de îngheța limba-n gură și chiar cenușa de sub foc. Îngheață zdravăn și apa din băltoagă, și prinde
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
omul copii, puține mai cere pentru sine, dar nu mai sfârșește cerând câte de toate pentru ei. Miluiește-i, Doamne, stărui iar Petrea, că din plin dai, și orișicât vei fi dând, nu ți se istovesc comorile." (Ioan Slavici, Spaima zmeilor) Propoziția subordonată circumstanțială consecutivă Transcrieți, din textele de mai jos, propozițiile subordonate circumstanțiale consecutive și precizați termenii lor regenți: (a) "Toți erau cu părul, cu barba și mustețile pline de promoroacă, de nu-i cunoșteai, oameni sunt, draci sunt, ori
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Cine bea din apa ei, acela înflorește ca trandafirul și ca viorelele. Să-mi aduci un ulcior din această apă... Lucrul e greu! Ce e drept e drept! Împărăția Zânei Zorilor e păzită de fel de fel de fiare și zmei îngrozitori. Să-ți spun însă ceva și să-ți dau un lucru. După ce vorbi așa, Sfânta Vineri se duse la un scrin ferecat din toate părțile și scoase din el un fluieraș mic micuț. Vezi tu fluierașul ista? grăi către
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Dar nu aveau ce se face de împăratul, ca să nu-i aducă supărare." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (d) "După ce Zâna Zorilor a văzut cum că nu poate afla pe Petru, a chemat la sine pe întreaga țara sa, pe zmei, balauri, năzdrăvani și lei, pe toate zânele, pe toate florile, pe toți supușii i-a chemat la sine. Chiar și Sfântul Soare a trebuit să se coboare de pe cer, să desfrâne caii de la căruță, să-i bage în grajd și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la porunci, ci tristă și mustrată cum era, luă ziua bună de la toți supușii săi, le mulțămi pentru iubire și credință și-i trimise în lume, ca să meargă să facă fiecare după capul și priceperea sa. Numai doi lei, doi zmei, doi balauri și tot atâția năzdrăvani opri la sine, ca să fie cine să-i păzească puntea. Trimise toate zânele în grădină și lăsă, ca să nu intre-n curte până ce nu o vor vedea pe ea senină; lăsă ca florile să
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în arena politică, e invers: doi titani loco își lipesc reciproc pe frunte etichetele cele mai derizorii. Doi eroi ai timpului nostru, amândoi cu o mână pe cruce și cu cealaltă pe găleata cu lături. Ca-ntr-un basm cu zmei scăpați pe maidan, Vadim Tudor și Gigi Becali se prind de brăcinar și se înfundă în noroi, întâi până la glezne, apoi până la mijloc și chiar până-n gât. Din această poziție se porcăiesc vitejește. Vadim Tudor: „N-am ce vorbi cu
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
sunt adevărate monumente istorice, mărturii peste timp ale existenței unei civilizații rurale străvechi. Ele nu aparțin numai sferei înalte ale artei, ci sunt în egală măsură comori istorice, asociindu-se cu hora satului străbun românesc, sau cu poveștile populare cu zmei și zâne, cu Ilene Cosânzene și Feți-Frumoși. Ele rimează cu perfecta și armonioasa așezare a comunității libere care a știut să străbată toate intemperiile istoriei prin neîntrecutul său sistem de autoghidare și adaptare ( Mircea Malița ). 9 Ornamentele sugerează armonia și
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
tipuri legendare și imuabile. Îi găsim întotdeauna pe același țăran sărac, pe fiica sălciilor, cumplitul haiduc, împăratul bătrân a cărui prezență este un omagiu adus amintirii lui Traian, frumoasa Ileana, pe Făt-Frumos, fratele tuturor Feților-Frumoși din basme, vrăjitoarea cea rea, zmeul, geniu malefic, Murgilă, Zorilă, Gerilă, a cărui suflare îngheață câmpurile la zece leghe împrejur și care se plânge de frig în fața unui foc mare de douăzeci și patru de stânjeni, Păsărilă, care caută în văzduh ciocârlia ascunsă după lună, Păcală, un soi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
se va vorbi despre el de-a lungul veacurilor. Pielea de măgar este, al noi, tipul acestei familii de povești. Așa cum subterfugiile lui Roman Năzdrăvan sun cam aceleași cu ale lui Petit Poucet al nostru în luptă cu căpcăunul, aici Zmeul. Este slavul Pokatigoroșek, germanul Daumling, englezul Tom Thumb, galezul peredur, italianul Piccolino, Oberon al lui Wieland etc. Iată încă o poveste; o rezum cu părere de rău, căci detaliile sunt fermecătoare. Era odată un argat foarte sărac și foarte frumos
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pe Ștefan Bănulescu, însă așa cum am arătat mai sus a intrat el la mine în casă. Copil fiind, am încercat sățl citesc și țin minte că mța nedumerit nenea ăla care intra în carte după ce trimisese înainteți o roată, precum zmeii din basme buzduganul. Am renunțat și nu lțam reluat decât multă vreme mai târziu. Ștefan Bănulescu mița înrâurit destinul (chiar și în plan personal! - dar astați altă poveste... ). Deși a fost comparat cu zeci de alți scriitori - uneori apropierile vădinduțse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
munți de gunoaie. Mă opresc. Mă așez pe jos și-mi sprijin spatele de zidul cel mare al orașului. E liniște. Bate doar un vânticel. Îmi scot din buzunar carnețelul și creionul. Desenez un copil care ține în mână un zmeu. Zmeul începe să se înalțe încet și iese de pe foaia carnețelului și zboară sus. Sus de tot. Acolo unde vântul e mai puternic. Copilul lungește sfoara pe măsură ce zmeul se apropie de nori. Acum sfoara se termină. Copilul îi dă drumul
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
de gunoaie. Mă opresc. Mă așez pe jos și-mi sprijin spatele de zidul cel mare al orașului. E liniște. Bate doar un vânticel. Îmi scot din buzunar carnețelul și creionul. Desenez un copil care ține în mână un zmeu. Zmeul începe să se înalțe încet și iese de pe foaia carnețelului și zboară sus. Sus de tot. Acolo unde vântul e mai puternic. Copilul lungește sfoara pe măsură ce zmeul se apropie de nori. Acum sfoara se termină. Copilul îi dă drumul. Zmeul
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
buzunar carnețelul și creionul. Desenez un copil care ține în mână un zmeu. Zmeul începe să se înalțe încet și iese de pe foaia carnețelului și zboară sus. Sus de tot. Acolo unde vântul e mai puternic. Copilul lungește sfoara pe măsură ce zmeul se apropie de nori. Acum sfoara se termină. Copilul îi dă drumul. Zmeul nu se mai vede. Copilul pășește ușor pe pagina din stânga a carnețelului, iar eu rup foaia din dreapta și o mototolesc și o arunc spre întinderea nesfârșită de
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Zmeul începe să se înalțe încet și iese de pe foaia carnețelului și zboară sus. Sus de tot. Acolo unde vântul e mai puternic. Copilul lungește sfoara pe măsură ce zmeul se apropie de nori. Acum sfoara se termină. Copilul îi dă drumul. Zmeul nu se mai vede. Copilul pășește ușor pe pagina din stânga a carnețelului, iar eu rup foaia din dreapta și o mototolesc și o arunc spre întinderea nesfârșită de gunoaie. Fabulă Ne plimbam prin pădure când, deodată, l-am văzut pe Dumnezeu
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
literare: 1. împăratul fără urmași; 2. dorința (ne)împlinită; 3. probele (ne)depășite; 4. dorul de părinți; 5. reîntoarcerea la condiția umană. Personajele: - unele reprezintă binele (forțele binelui: voinicul, Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, Sf. Vineri, etc.); altele simbolizează răul (forțele răului: zmeul, scorpiile, baba cea rea, Muma Pădurii, balaurul, etc.); de regulă ele sunt fantoșe abstracte, niște idei în conflict; ele nu evoluează psihologic; nu (des)cresc sufletește; cele mai multe au de regulă forțe supranaturale; sunt exemplare (în bine sau în rău; mai
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
sale aspiră la un deznodământ fericit; nu aspiră decât să reintre cât mai repede în rândul lumii; vrea „să fie fericit până la sfârșitul zilelor sale” - vrea ceva modest: o soție, mulți copii, bogăția și pacea ideală a căminului; - personajul negativ (zmeul, omul pocit, etc.) - este totalmente opusul voinicului; are totul urât (și fizicul și sufletul); este dizgrațios; Alte (câteva) locuri comune, stereotepii:acestea (stereotipiile) au: 1. o anumită forță emoțională; 2. o funcție mnemotehnică; 3. dau oarecare expreivitate; - limbajul fără interpret
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
subordonarea elementelor fantastice față de această funcție. Este inutil să recunoaștem că majoritatea elevilor noștri se identifică, într-o modalitate sau alta, cu eroii literari. Astfel, băieții se identifică cu feții-frumoși sau cu prinți pe cai năzdrăvani care se luptă cu zmeii ori balaurii terifianți și salvează prințese, iar fetițele se identifică cu prințesele îndelung urgisite, dar în final salvate și luate în căsătorie de prinții salvatori. De asemenea, se știe că elevii nu se consideră la fel de obraznici ca Ionel ori Goe
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
desfăcându-se ca al unei oi tăiate. O durere imposibil de suportat mă smulse din mine însumi cu vene cu tot și cu sânge cu tot. Mă ducea undeva în văzduh și eu nu mă puteam împotrivi. Tremuram ca un zmeu de hârtie legat de o ață slabă de pieptu-mi desfăcut. «E sufletul - am gândit - există!» Se înălța încet. Simțeam că nu mai am putere să-l mai țin, că încă puțin și-l voi scăpa.” (idem) Norul de durere care
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
al cărei paratext îl reprezintă un descântec de dragoste (o variantă a lui, în care șarpele este asociat mitologiei focului găsim în cartea Elenei Niculiță-Voronca167), povestește despre o fată care se îndrăgostește nu de feciorul de împărat, ci de fiul zmeului Parcă nu mai e om, ci zeu, fiul zmeului din povești"168); sugestia o găsim și în profesia lui Andronic - aviator, "aluzie la aripile pe care le are un balaur: târâtoare care zboară"169. Șarpele-balaur din descântec are, în mitologia
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o variantă a lui, în care șarpele este asociat mitologiei focului găsim în cartea Elenei Niculiță-Voronca167), povestește despre o fată care se îndrăgostește nu de feciorul de împărat, ci de fiul zmeului Parcă nu mai e om, ci zeu, fiul zmeului din povești"168); sugestia o găsim și în profesia lui Andronic - aviator, "aluzie la aripile pe care le are un balaur: târâtoare care zboară"169. Șarpele-balaur din descântec are, în mitologia românească, semnificația zburătorului, spirit al iubirii interzise; formele pe
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ministrului. Westler se oferă să vină cu mine la Gotland și să stea câteva zile la biroul administrației locale. Nu ține: nu putem să le lăsăm pe fete de capul lor. Dau o fugă până la NK1 să-i iau un zmeu lui Petter. În cele din urmă găsesc o chestie ca un cârnat care se umflă. Mănuși pentru Malin. Nu mai apuc să ajung și la magazinul Nordquist. Coincidență ciudată pe aeroport. Aceeași stewardesă care s-a ocupat de hippie-ul cu
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]