3,039 matches
-
sărmanii din aval. Proștii au reușit să pună inconștiența în ofensivă. Prostul are permanent satisfacții totale. Este o adevărată artă să poți ierta fără să fii luat drept idiot. Imbecilii nu se apropie de oamenii superiori decât pentru a-i zugrăvi cu noroi. Imbecilul știe că nu este considerat viu, dacă nu batjocorește cadavre. Preluat de mass-media, golul își amplifică teribil rezonanța. Imbecilul este convins că inteligența l-ar incomoda cumplit. Proștii sunt vremelnici, prostia - nu. Principalul izvor al răutății este
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Trepădușii știu că de la înaltele mese rămân întotdeauna lături consistente. Lingușirea este o admirație băloasă. Câinele se gudură pe lângă stăpân și latră la străin. Există femei care procedează invers. Peste tot în lume lingușirea este subvenționată. Stă la îndemâna oricui să zugrăvească cu noroi o valoare. Ne mâncăm cu atâta poftă unii pe alții, de parcă am fi din turtă dulce. Doamne, de ce ne - ai lăsat pe mână semenilor ? Niciodată semenii nu te scuipă dezinteresat. Brațul analfabetului călău izbește din porunca unei foarte
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
valoare. Ne mâncăm cu atâta poftă unii pe alții, de parcă am fi din turtă dulce. Doamne, de ce ne - ai lăsat pe mână semenilor ? Niciodată semenii nu te scuipă dezinteresat. Brațul analfabetului călău izbește din porunca unei foarte rafinate semnături. Imbecilul zugrăvește cu noroi tot ce nu poate demola. Răutatea țâșnește din noi, precum noroiul strâns în pumn. Din păcate, răutatea este și viguroasă și longevivă. Orice băț visează să fie avansat între spițele unei roți. Ne urmăresc tot mai multe priviri
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
le pun pe măsuța de corespondență de la Casa de cultură a Municipiului Iași. Iată textul: Vecinul de peste drum, 10 octombrie, 2005 STIMATE DOMNULE NICHITA, Am continuat lectura „Mașei...”, această țărancă de rangul I, cu o gândire efervescentă, neobosită în a zugrăvi o lume a ei, dispărută probabil astăzi, în parte și astfel spiritualitatea bogată a unui anumit timp se recuperează, nu se pierde, așa cum Sadoveanu a descris în opera sa o lume aproape dispărută, la vremea lui, ce a rămas în
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93033]
-
Noi iștia di la Ieși!” Tare mă tem, vere, că avea dreptate meșterul portretist în vorbe. Dacă te încondeia el, apoi din două-trei fraze te vedeai în carne și oase... Nu-ți lipseau nici chiar gândurile... Ascultă numai cum îl zugrăvește pe un „Viețist”: „Octav Botez, cu înfățișare de mușchetar burghezit după douăzeci de ani (dulci), cu lavalieră moale, cu galoși în loc de pinteni și cortel (permanent) în loc de spadă, trăia într-un fel de extaz, ca adolescenții înamorați. Intra grăbit, saluta, se
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
picturii: „S-a ridicat din temeliile pămîntului dumnezeescul și preacinstitul acesta templu al sfîntului și slăvitului mare martir George purtătorul de biruință, prin ajutorul bănesc și cheltuiala prea evseviosului și prea strălucitului domnitor Domnul Io Vasilie Voievod. Apoi s-a zugrăvit de prea evseviosul și prea strălucitul fiul seu Domnul Io Ștefan Voievod, domnitor a toată Moldovlahia, pentru mîntuirea sufletelor lor... În anul de la crearea lumei 7169, iar de la iconomia întrupărei 1660, indicționul 13, luna noiembrie 20” . Dar... Nici nu speram
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
obicei, nu s-au spetit muncind ca să întrețină mănăstirea așa cum au primit-o, ci au lăsat-o, ba s-au străduit s-o aducă în paragină. Ascultă ce a consemnat Episcopul Melchisedec când a vizitat mănăstirea: „Biserica de la Chlincea este zugrăvită, dar zugrăveala în multe locuri este stricată... curtea este împrejmuită cu zid de piatră înalt de 2 stînjeni. Clopotnița în stare bună. Deasupra porței sînt cîteva chilii ruinate. În niște case proaste din curtea bisericii șade preotul. Afară de case mai
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
căci un picior din hieroglif merge tocmai de 6 ori în corp. Dacă voiau a desemna un părete cu figuri se făceau linii, apoi linii din sus în jos, cu puncte roșii, se desemnau proporțiunile. Berl. Museum Grabkammer. Figura se zugrăvește mai întîi cu roșu, apoi c-o linie foarte sigură, neagră, apoi venea maestrul și se lucrau în bas-relief. Aceste proporțiuni rămaseră neschimbate în vremea întregului imperiu vechi, abia sub din[astia a] 6[-a] se împărțeau aceste părți în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
fiindcă descoperirile cele nouă au nevoie de termini noi carii n-au fost cunoscuți vechimei, în știință ni-i iertat de-a întrebuința termini tehnici, fiindcă cu agiutorul acestora se însemnează pre scurt aceea ce altmintrelea ar trebui să se zugrăvească cu multe cuvinte. Cuprinsul acelor semne, cu cari prin învoirea oamenilor sunt legate înfățoșările noastre și prin cari putem noi altora împărtăși cugetele noastre se numește limbă. Acea limbă cu care ne-am pomenit și prin care am câștigat cea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ca și firească, și aceasta este pricina pentru ce ni vine mai îndămînă a cugeta și a ne împărtăși cugetele noastre în limba maternă decât în orice străină limbă, pentru că cugetând în limba noastră, ca și de sine ni se zugrăvesc dinaintea minții înfățoșările cele legate cu terminii acestei limbi, și oricând înfățoșări și idei necunoscute voim să le cunoaștem, numai prin limba noastră putem să le cunoaștem. Limbi străine așijderea numai prin mijlocirea ei suntem în stare de a le
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
blajine în păduricea plină de alburii păcate! Kilometrul opt Spaima țopăind ca o lăcustă te înconjoară și nu ghicești de unde se va ivi Drumul de la oraș urca șerpuind monoton spre munte; prin sate, vegetația era întreruptă de casele dintre livezi, zugrăvite în culori deschise și înecate în verdele pastelat al grădinilor. De obicei, pe acolo mașinile treceau rar însă șoseaua degaja o lumină diurnă, un farmec neștiut care-o captiva. Terminase lecția și trebuia să aștepte cursa navetei obișnuite... inspira aerul
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
lemn domnea nestingherită. Dar tranziția, nesfârșită, a dat viață La o păsărească limbă de piață. Reuniunea epigramiștilor Când adunarea lor începe, Sunt gata toți să se înțepe. Primul iese, totdeauna, la atac, Cel ce mai are, încă, ac. Statuie Portretul zugrăvit din imagini și cuvinte, E ca o statuie pentru eternă aducere aminte. Monumentul ridicat din bronz sau din granit, E mai vulnerabil, poate fi strivit. Fatalitate Celor ce au venit pe lume cu noroc, Toate merg din plin, și la
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
data asta stăteam la parter - erau la fel de meschine. Mai mult: exista o singură sobă de teracotă pentru amândouă camerele, încastrată în peretele dintre ele. Am trăit și acolo doi ani. Am văzut doi țăcăniți de zugravi tineri, veniți să ne zugrăvească apartamentul, mergând pe scările lor ca pe catalige. Unul s-a prăbușit peste mine, aproape strivindu-mă. Au făcut apoi modele cu rolul: brăduți și floricele cafenii pe tencuiala galbenă. Mi se păreau minunate. îmi plăcea și cum mirosea vopseaua
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
dintr-o tabără. Ai mei jucau zilnic remi sau tabinet. Am avut radio cu clape și ochi magic, și televizor rusesc "Rubin 102". Apoi un televizor alb-negru românesc, apoi unul color, în camera surorii mele era cel mai bine. Erau zugrăviți acolo, tot cu rolul, palmieri roșcați. Ne jucam ore-n șir. Ascultam la radio melodia "Nu mai fi rea, Sanda", despre un puști ce visează să devină arhitect, și construiam și noi castele și cetăți din jocul "Arco". Era o
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
prea bine că n-am trăit, niciodată, nici o viață anterioară. Colea,-n tină De vreo cincisprezece ani locuiesc în Colentina, pe strada Nada Florilor. E o stradă în formă de "L" care străbate un soi de ghetou muncitoresc: blocuri identice, zugrăvite în verde închis, cenușiu și ocru, așezate doar la o palmă unele de altele, atât cât să lase loc, între ele, unor înguste zone de parcare. O mișună de pisici de toate culorile se strecoară printre mașini, bătătoare și pubele
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
o dimineață, mergând ca de obicei prin nisipuri, Iahuben putu zări nu numai deșertul gol din jur, ci și altceva, departe, în zarea de la miazăzi. Se uită mai bine și văzu că erau niște munți goi de piatră care se zugrăveau pe zare strălucind în lumina timpurie a dimineții. Acolo unde s-au oprit când s-a revărsat căldura erau câteva tufe necunoscute și ierburi aproape uscate, iar printre ele un izvor de apă abia izbutind să se prelingă prin nisip
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de sub tălpi. Și căzu în nesimțire... ... Nu știa cât zăcuse acolo, în grâu, lângă turnul străin. Când se trezi, zăcea tot cum căzuse, pe spate, cu fața în sus. Era noapte. Nu se zărea nimic, decât stelele. Turnul abia se zugrăvea în noapte... sau nici nu era? Nici o lumină, cât de slabă, nu răzbătea din el. Poate că ochii lui vedeau o nălucă, așijderi numeroaselor năluci de oaze și orașe din miezul deșertului cu nisipuri fierbinți, unde niciodată nu era însă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
privilegiat în societate. Chiar și gesturile sale cele mai oculte (practicarea magiei divinatorii, de exemplu) stau sub semnul cunoașterii. În consecință, pentru el regulile sociale vor fi mult mai blânde și mai îngăduitoare. Această interpretare suspectă de unele influențe feministe zugrăvește o societate a bărbaților în care femeile sunt ostracizate, stigmatizate și condamnate definitiv. Supoziția noastră este că această reprezentare duală a fenomenului divinatoriu a fost alimentată de străvechi credințe precreștine (de pildă, miturile și legendele referitoare la relațiile dintre femeie
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
încă din martie 1989, autorul vorbea despre "revoluția iminentă și despre inevitabila vărsare de sânge" (Ibidem, p. 59). Afirmația se repetă și în "Lumea liberă" din 9 dec. 1989. Ceea ce ni se pare însă de extremă actualitate este viitorul României zugrăvit în unsprezece puncte. Problematica prezentată de discipolul lui Eliade de la Chicago s-a dovedit a fi una reală. În parte, ea a primit unele răspunsuri și rezolvări în timp. O altă parte se mai află încă pe agenda de zi
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
să fie înșelați, din moment ce retorica, acel uimitor instrument al erorii și amăgirii, are profesorii săi, este obiect care se predă în public și a avut întotdeauna o reputație răsunătoare; ... oamenilor le place să fie înșelați. Plăcerile aduse de înșelăciune sînt zugrăvite în cuvintele personajului lui Robert Browning (1981:839) Dl. Sludge, "medium" ... există o adevărată dragoste pentru minciună, Pe care mincinoșii o află așteptîndu-le minciunile, Ca mîna care-și dorește o mănușă, sau cerul gurii care tînjește după gustul zahărului. Locke
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
defăimarea decît minciuna, însă pot apărea și acuzații de nesinceritate, mai ales atunci cînd adevărul este arma de apărare. Astfel, într-un proces recent din Australia, s-a susținut că un personaj odios dintr-un roman a fost fără îndoială zugrăvit cu intenția de a-l reprezenta pe reclamant, și că autorul a atribuit în mod înșelător acestui personaj acțiuni negative pe care reclamantul nu le întreprinsese. Sutherland (1978) discută despre unele din problemele care apar din cauza vulnerabilității romancierilor față de acuzațiile
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
unde este posibil, pare să se caracterizeze prin cooperare și armonizarea intereselor. Pe de altă parte, avem perspectiva pragmatică exprimată în proverbul Rundi: "Omul care nu minte nu-și poate hrăni copiii" (Albert 1972:90). Eu propun un model intermediar, zugrăvind comentariul lui Simmel cu privire la diversitatea "structurilor sociologice", după cum le numește el. Unele instituții sociale, însă nu toate, pot funcționa corespunzător numai dacă frecvența minciunilor este minimă, însă nu complet inexistentă. În privința relațiilor care necesită prezența unei încrederi maxime ar trebui
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
simetrie inversă În ton cu semnificația anotimpului: creionul se ascute cînd irumpe viața vegetală și se rupe cînd natura se ofilește. Odată cu toamna, creionul, simbol al vegetației veștejite, se epuizează, ostenește, se anemiază și și pierde puterea de a mai zugrăvi. Se molipsește și el de boala lumii. Maria Tirenescu reia ideea, dar imaginile ei implică o meditație mai profundă. Scena este aceea a unui sfîrșit anunțat, iar creionul fără vîrf are implicații mult mai serioase și mai directe În sfera
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pic rușinat de dintele lipsă În fața impecabilei lui danturi. Șevalet uitat șevalet uitatumbra unui nor peste schița soarelui Manuela Dragomirescu Sintagma șevalet uitat evocă, fără doar și poate, acel obiect folosit de pictor ca suport pentru pînza pe care o zugrăvește, aflat În locul unde pictorul s-a așezat pentru a surprinde lumina aparte a unui peisaj la o anumită oră a zilei. Sau pentru a face portretul unei persoane așezată undeva În fața sa. Cel mai slab Înțeles al lui uitat este
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
să evoce o scenă și să simbolizeaze prin intermediul ei stări de conștiință și emoții, comentariul poate spune de la bun Început unde bate autorul. Un joc frumos de cuvinte ne Îndreptățește să spunem că tema poemului este pînza uitării. Portretul este zugrăvit pe o pînză, de unde și denumirea prin metonimie a tabloului drept pînză. Simbolic, portretul tatei este și el o țesătură de reprezentări, imagini mentale brodate pe o canava de emoții. Este vorba, și Într-un caz, și În altul, de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]