1,923 matches
-
lucrat și unii pictori locali ca „Nicolae (zugravul cel bătrân), Ștefan Zugravul și alții. Pictorii au luat ca model pictura bisericii de la Sfinții Trei Ierarhi, unde ultimii doi se presupune că au lucrat ca ucenici”<footnote Ibidem, p. 426 footnote>. Zugravii în trecut „erau și cărturari prin însăși obiectul preocupărilor lor. Gheorghe zugravul într-un act se intitulează istoriografos - cunoscător al erminiei - știința reprezentării corpului omenesc, al prezentării anumitor persoane în legătură cu rolul pe care l-au avut sau li sa atribuit
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și alții. Pictorii au luat ca model pictura bisericii de la Sfinții Trei Ierarhi, unde ultimii doi se presupune că au lucrat ca ucenici”<footnote Ibidem, p. 426 footnote>. Zugravii în trecut „erau și cărturari prin însăși obiectul preocupărilor lor. Gheorghe zugravul într-un act se intitulează istoriografos - cunoscător al erminiei - știința reprezentării corpului omenesc, al prezentării anumitor persoane în legătură cu rolul pe care l-au avut sau li sa atribuit în Vechiul sau Noul Testament, ca și în tradiția creștină, cunoscător al meșteșugului
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Domnului este pictată îmbrăcată în haină roșie, așezată pe o laviță cu pruncul Iisus în brațe, în dreapta este Iosif cu aureolă și apoi un mag în genunchi; Întoarcerea magilor în Babilon. La ultima scenă se vede o intervenție din partea unui zugrav care nu a reușit să-i redea frumusețea de altădată. Starea ei este mediocră. Primele 12 scene reprezintă partea istorică a acatistului, după care urmează partea mistică, pe al doilea arc, tot de la nord spre sud. În succesiunea lor cele
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
6 la dreapta și 6 la stânga absidei. Mântuitorul poartă veșmânt arhieresc: stihar, sacos, omofor. În dreapta este împărtășirea cu Trupul Domnului, iar în stânga cu Sângele Domnului. Apostolii înaintează spre Iisus Hristos cu mâinile întinse în gest de rugăciune. Se vede tendința zugravului de a individualiza figurile: unii gesticulează, se uită înapoi etc.; ultimul din partea stângă, Iuda, refuză să se împărtășească și pleacă. Nu ne este redată Cina cea de Taină și Spălarea picioarelor, așa cum găsim aceste scene în bisericile mai vechi. Pe
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
orientale. Icoanele au fost desprinse din pictura murală bizantină a bisericilor și au fost așezate în reședințele domnești și episcopale și în casele oamenilor. În Moldova, încă din timpul lui Petru Mușat și Alexandru cel Bun au existat în mănăstiri zugravi de icoane, caligrafi și miniaturiști ale căror lucrări au ajuns în parte până în zilele noastre. În urma restaurărilor icoanele care au făcut parte din primul iconostas (catapeteasmă) au ajuns în muzeu, iar în noua tâmplă s-au pus icoane noi. Prin
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
noi puțină carte. C ă ce școli erau pe vremea aia?...De dimineață până în noapte muncea și ne îngrijea s‐ avem de toate. Surorile începeau să coasă și ele. Un frate mai mare intrase ucenic la un unchi al mamei, zugrav de biserici... Se vede că era în neamul nostru, că mult îmi mai plăceau și mie icoanele când eram mic. Pentru m ine, sfinții erau vii: stam cu sfială înaintea lor, și eram încre dințat că și ei se uită
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
-o și fără o vorbă am recitit corespondența noastră, datată cu 50 de ani în urmă. În clipa aceea am văzut proiectată în cerul nopții imaginea mea, scriind cu amicul meu, Gustav, la masa unei cârciumi de cartier, printre căruțași, zugravi, ratați cu toții, nedefiniți nici de ochii noștri în fumul țigărilor, atât de gros încât puteai să rezemi bicicleta de el. Luminați de un bec murdar, eu îi scriam lui Gustav, el îmi răspundea damnați înainte de a fi nimicuri, înainte de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
tabloul cu natura cosmetizată văzută în perspectivă din gospodăria familiei Palade. Specialist, de fapt, în a picta nevăzutul, Hugo se chinuia acum să reproducă tipar după tipar, fără a-i permite imaginației autodepășirea. Dar își făcea meseria și atât, de zugrav asemenea înaintașului său, Luchian, pentru a satisface gustul urât, doar ochi bine pictați și o Any mulatră cu mâini de ouvrier și pe deasupra foarte alintată. Uneori, ațipea și după minutele de toropeală, vioi, picta ceartă, deși îndrăgostiții se sărutau lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
oarecare logofăt Anghel Tufă, scria următoarele pe filele unui manuscris: "1831, au urmat boala holera morbos, care au urmat în toată lumea, și au murit aproape de o a zăcea parte din norod, țiind numai de la martie până la săptembrie"; un Ilie Rula, zugrav, amintea și el, tot într-un manuscris: "Să să știe de când au fost molima holerii l(eat) 1831, iulie 10". Un anume Ivan dădea mai multe amănunte în însemnarea sa de pe un vechi manuscris: Iar la leat 1831, vara pre
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
mai izbutea să găsească oameni destul de dornici de aventură ca să aibă încredere în el. Apoi a căpătat din întâmplare un angajament pentru traducerea reclamelor de leacuri băbești care erau trimise medicilor din Anglia. În cursul unei greve fusese angajat ca zugrav. Între timp, nu încetase nici o clipă să se ocupe de arta lui; dar, plictisindu-se curând de atelierele comune, nu măi lucra decât singur. Niciodată nu fusese atât de sărac încât să nu-și poată cumpăra pânze și vopsele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
pervazului... Sfinte Sisoe, casa era în renovare! Ușa întredeschisă către coridorul de unde venea lumina era tapetată toată cu ziare vechi. Camera pe care o avea în fața ochilor era golită de mobilă și o scară dublă, pătată cu var, rămăsese de la zugravi în mijlocul camerei. Ziare vechi fuseseră întinse și pe jos, peste parchet... Era oare cineva acasă?... Sigur că da, altfel lumina pe coridor n-ar fi fost aprinsă. Marilena și Melisa trebuie că se aflau pe undeva prin apropiere, poate chiar
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
cu atenție pe Dave 2 și în al patrulea îi întorcea spatele lui Dan. Carol cea din beznă, spectrul, personajul ex machina zâmbi și trecu mai departe. De asemenea, devenea din ce în ce mai agresivă. Odată, când trecea pe Fortune Green Road, un zugrav își lăsase bidineaua deoparte și îi complimentase silueta zveltă - asta ca să mă exprim ceremonios -, iar ea se întorsese la el și îi strigase „Băga-te-aș undeva!“, după care se îndepărtase fericită. Dan nu observase schimbarea, poate și pentru că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
cădere a noastră. Îi „curg” lacrimi alături de noi și se bucură cu noi. Chiar dacă dăinuie de peste patru secole, frumusețea icoanei Maicii Domnului “Cipriota” este dată nu neapărat de aspectul material ce o împodobește sau de meșteșugul plin de duh al zugravului ce a pictat-o, ci mai ales de starea ce inundă sufletele în acele clipe sfinte în care cele două lumi, puse față în față, uită de spațiu și de timp. Icoana Maicii Domnului „Cipriota” din biserica mare a Mănăstirii
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
114} 2259 viorie 2276B sfărimicios 2284 luminos [VERBE] 2254 probez tem 2257 discrie * 2259 semna 2260 inibridi * 2267 a urni 2269 a se obrinti 2276B îmblă 2278 Prinde 2289 P Protestez [MIXTE] 2254 zălog, praznic, atlaz, orz, iezer 2259 adorez zugrav 2261 subțietate subțietăți cusur * subțire 2269 pupăză teafăr bucate măsoriște * Râmnic (de la Ramnus) 2291 a întruluca (tărlă-turlă) 114 {EminescuOpXV 115-136} {EminescuOpXV 137} ARTE. ARTA LITERARĂ. PROZODIE ARTE. ARTA LITERARĂ ["ARTA: UN ACT DE VOLIȚIUNE... "] 2275B Arta: un act de volițiune
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cu cele mai simple legi ale judecății omenești, numai acele legi nu trebuie puse în joc goale și fără nici un cuprins, ci totdeauna aplicate asupra unor icoane văzute ochilor. Tot așa-i dacă se comandă mașinistului să facă icoane și zugravului să facă mașine. ["STUDIUL LIMBEI ROMÎNE"] 2254 Despre studiul limbei române în școalele noastre. [DASCĂLI BUNI ȘI DASCĂLI RĂI] 2270 Ce am zice despre un dascăl care, departe de-a pune pe elevii lui să cugete singuri și să rezolve
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
într-o manieră mult mai modernă - pre-ionesciană - textul piesei, amalgamînd „printr-o fatalitate tragicomică” cronologia, introducînd un prolog („Înaintea Cortinei”) menit să „actualizeze în manieră grotesc-ironică tot ce va urma, eternizînd întîmplările înfățișate și imprimînd autosacramentalului valorea de parabolă”. Un zugrav evreu, sclav în Babilon, vorbește despre exploatarea capitalistă, personajele alegorice (Rațiunea, Spiritul, Nebunia) îi citează pe Aristot, Averoes și Cusanus, rimele fiecărui vers final sînt parodiate buf de spiritele răului, mulțimea e figurată de pitici și marionete, se fac aluzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și firesc, asociat. Numele Kermeur și Bréhat erau alăturate pe fațadă. Așa cum ar fi trebuit să fie În registrul primăriei, gîndi În fugă Marie, Înainte să pătrundă plină de hotărîre În hangar, urmată de Morineau. Vreo cincisprezece meșteri - tîmplari, dulgheri, zugravi - trebăluiau În liniște În jurul ambarcațiunilor aflate În hala de construcție. Christian le propusese să-și ia o zi liberă, dar ei refuzaseră, ziceau că, dîndu-și osteneală, vor simți mai puțin tristețea... Cu toții ținuseră mult la Gildas. Marie tocmai trecea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
prea mult de la el. Îi plăcea mai cu seamă tovărășia unui băiat ce-l servea într-un bufet de gară, unde mergea adesea. Acesta îl întrebase o dată "ce făcea în viața de toate zilele". - Sunt pictor, răspunsese Jonas. - Pictor sau zugrav? - Nu, pictor. - Atunci e greu, spusese celălalt. Și nu mai discutaseră despre asta niciodată. Da, era greu, dar Jonas avea s-o scoată la capăt de îndată ce va ști cum să-și organizeze lucrul. Umblând și bând pe unde nimerea, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
fel de casă izolată, undeva pe un câmp. Clădirea nouă, abia terminată, fără nici o mobilă, cu pereții albi, goi, cu pete de var încă pe geamuri și pe jos. Mai multe camere și în fiecare cameră câte un bărbat. Zidari? Zugravi? Ucigași travestiți? Tăceau și tăcerea lor avea ceva amenințător. Cuprins de presimțiri rele, am început să mă retrag spre ieșire, fără să mă grăbesc, ca să nu-mi trădez panica. Și eram gata să reușesc când unul dintre acei indivizi spelbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Prietena mea, dacă ar fi fost acolo, ar fi avut mână liberă de la mine să se îndrăgostească de Raicopol. "E un om sincer" i-am șoptit unui tip din apropiere, cu o scară, cu o pompă și-o salopetă de zugrav, iar ăla s-a uitat la mine cu o scârbă inimaginabilă... - Lasă gargara, măi, idiotule. Rade, mai bine, ce s-a-ntîmplat! - Cum ce? Omul tavanelor a prins să mă fixeze cu o scârbă indescriptibilă, n-auzi?... Iar între timp, măi, copii
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cafea. Povestirea ta, în principiu, este bună. Povestirea ta curge fluent. Dar din povestirea ta lipsește ceva. În vagonul acela nu erau și femei? - Este chiar direcția către care m-am și răsucit să privesc... Imediat ce m-am săturat de zugrav și de scară... Răsucire acompaniată cu înjurături. Am pornit să le consolez pe foarte viitoarele mame, câte se nimeriseră singure prin apropiere. Se nimerise numai una. Mirela. Cu care am schimbat impresii, numere de telefon. Și, întrucît în vagon tocmai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
e aici!" De la lucru mic ies banii! Ascultă ce zic oamenii, pe urmă bagi capital în fleacurile astea și să-mi spui mie cuțu dacă nu ți-o place. - Știu, jupîne, știu... 86 - Păi dacă știi, de ce nu chemi, mă, zugravul să-ți scrie pe ușă: Bun, curat si ieftin? Cumpără-ți un cântar, fii cinstit, că omul la asta se uită, cum îi pui punga mpalanță! La preț arde-l, că nu știe. Tu iei zahărul cu zece lei, i-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Ilie Arghir, de vindea harnașamente de cai, pinteni pentru ofițeri, zăbale, cuie de cizmărie, toval, pingele, tocuri de cauciuc, petlite și alte nimicuri. Deasupra ușii largi și înalte a prăvăliei lui noi spânzurase o firmă de patru metri lățime. Un zugrav îndemînatic scrisese pe ea: "La șaua lui Traian", magazin de mărunțișuri și pielărie. Peste drum se țineau șelarii, pălărierii și croitorii. Dorobanțul, pe numele său adevărat Gheorghe Herghelegiu, ținea asortiment de dame, aranjat mirese, voaluri și centuri, jartiere de elastic
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Mai mare dragul să stai pe capră, să dai bice calului, cu căruța plină. Numai când se topeau zăpezile începea balamucul. Domnul Bică adăpostea sania și scotea droașca de tablă, cu arcuri vechi de otel. O vopsea bine, punea un zugrav să-i scrie numele cu literele cele mai mari, ungea osiile roților și striga la el: - Gata, puturosule? Treci de încarcă pîinea! Mielu aducea iapa din grajd, că o iapă avea domnul Bică, mică și îndesată, ținută bine cu nutreț
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o vreme nu-și mai vede de casă. Parcă-l mănâncă ceva... Ghicitoarea își căută cărțile, le risipi pe pat, suflă .deasupra lor și spuse pe șoptite, amestecîndu-le: 4- Douăzeci și patru de frați, Așa bine să dați, '-* Cum v-a zugrăvit zugravul. Dac-o fi bine, de bine să iasă, Dac-o fi rău, de rău să iasă, Dacă craiul de tobă cu dama de verde, Au cu gândul, au cu trupul, Cade la așternut pe drum de seară, Cu dar de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]