5,822 matches
-
care sunt bancnotele de diferite tipuri, economia financiară va susține și va impune un nou model economic, politic și civilizațional. Occidentalismul are la bază economia financiară și lumea banului. De aceea, nu întâmplător, orice criză financiară, din orice perioadă a pus în discuție, în ultimă instanță, însăși acest model de dezvoltare umană. La o analiză mai aprofundată, însă, vom vedea că dezbaterea este falsă. Nimeni anume nu a inventat banii, după cum nimeni anume nu a inventat un anumit tip de organizare umană. Caracterul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a lui Keynes era mult diferită de economia națională a lui Smith. Evident că fără intervenția statului în economie și fără folosința monedei pentru a combate șomajul, răul definitiv se poate instala și însuși bazele sistemului libertăților economice poate fi pus în discuție 930. Statul lui Keynes nu trebuie însă privit ca o contrapondere, ca un posibil adversar al "mâinii invizibile". Statul lui Keynes are sarcina ultimei soluții, a "pompierului de serviciu". El face ceea ce trebuie făcut, după care se retrage în rolul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
etc. Esențialul nu este de a aplica o serie de măsuri, ci de a ști cum să gândim pentru a lua măsurile dorite, aplicabile și benefice. Pornind de la această cerință legată de modul de acțiune în managementul resurselor umane, vom pune în discuție teza modalităților de gândire complementară. De-a lungul istoriei concepțiilor noastre, s-au dezbătut trei perspective particulare (și de aceea complementare) de a elabora teoriile științifice și de a le interpreta. Fiind, prin natura lor, concepute dintr-un punct de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
om construiește noi tipuri de capabilități dezirabile, generează acțiuni susținute de creare a acestora și de reorganizare a organizațiilor, pentru a crea „spațiul social al muncii” în care să se aplice aceste noi capabilități. Chiar termenul de „resursă umană” este pus în discuție pentru a se evita ideea că omul (ca resursă) trebuie „folosit” cât mai intensiv. Omul devine scopul activităților după tezele lui Kant privind cerința că ființele umane „trebuie să nu trateze niciodată persoana lor și, pe cea a tuturor celorlalte
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
spațiul amplu acordat unui ciclu de articole și studii ce pun în valoare civilizația și cultură tradițională: Eugen Todoran (Eminescu, suflet și natura), Ovidiu Drimba (Despre ereziile poeziei noastre). Reține atenția articolul Critici și nuvele consacrate, în care Ovidiu Drimba pune în discuție problemă scriitorului ardelean, afirmând că „nicăieri că aici în Ardeal literatura n-a apărut că o soluție, ca o modalitate existențiala”. Rubrică de informare asupra noilor apariții comentează pe larg cărți de literatură sau de lingvistică (Iosif Pervain, sub pseudonimul
CURŢILE DORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286606_a_287935]
-
lectură conjugată de scrieri literare și de monumente de artă, deopotrivă”, adică o „lectură a formelor simbolice”. În căutarea „ecuației laconice a scriitorului”, C. reia (și interpretează) argumente, referințe, ipoteze odobesciene, dezvoltându-le, confruntându-le cu bibliografia recentă a problemelor puse în discuție, ținta fiind conturarea, interpretarea, explicarea unui ideal de umanitate. SCRIERI: Orizonturile vieții în literatura veche românească (1520-1743), București, 1975; Vasile Alecsandri-prozator (Profilul memorialistului), București, 1977; Odobescu sau Lectura formelor simbolice, București, 1982; Universul literaturii vechi, Cluj-Napoca, 1994. Ediții: Dimitrie Cantemir
CURTICAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286605_a_287934]
-
comportament organizațional, caracterizat prin diminuarea componentei emoționale în favoarea orientării spre ceva concret. Pentru România, discuția despre obiective are o miză de un interes deosebit. Trecerea de la economia planificată de tip centralizat la o economie de piață liberă ar părea că pune în discuție utilitatea obiectivelor ca elemente de ghidare a acțiunii. Planul de stat a însemnat o „țesătură” absurdă de obiective, prin care s-au pus în discuție chiar mecanismele de funcționare ale unei economii moderne, iar rezultatul a fost colapsul întregului sistem
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de la economia planificată de tip centralizat la o economie de piață liberă ar părea că pune în discuție utilitatea obiectivelor ca elemente de ghidare a acțiunii. Planul de stat a însemnat o „țesătură” absurdă de obiective, prin care s-au pus în discuție chiar mecanismele de funcționare ale unei economii moderne, iar rezultatul a fost colapsul întregului sistem. Pe de altă parte, noua economie de piață înseamnă sau a însemnat în ultimul deceniu, un mediu deosebit de turbulent, ceea ce a pus sub semnul întrebării
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Jucătorul de table) sau perspectiva apocaliptică a sfârșitului lumii moderne, paralizată de dezvoltarea vertiginoasă și sufocantă a tehnicii (Adio, Julieta, adio). Interesate de alterarea valorilor prin stereotipii și formalizare, piesele, cu accente onirice, pline de umor, dar și de anxietate, pun în discuție prin experimentare parodică diferite formule dramatice moderne, de la teatrul absurdului la cel parabolic, de la teatrul de idei la cel cu substrat mitic. Romanul Carnaval la Constanța (1978), ce împrumută cadrul și tehnica literaturii polițiste, are o miză estetică solidă: crima
COJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286323_a_287652]
-
o convorbire din faza bătrâneții. C. are, la debutul editorial, douăzeci și trei de ani și stilul său este deja format. Cărțile ulterioare nu vor modifica prea mult nici stilul, nici temele. După această carte provocatoare, în care totul este pus în discuție și, de regulă, negat în chip radical, urmează o alta, nu mai senină, dar cu o negație mai apropiată de meditația melancolică, o negație mai stinsă, mai obosită (Cartea amăgirilor, 1936). Următoarea, Schimbarea la față a României (1936), este din
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
-și mărturisi frica de moarte [...] este o prefăcută seninătate în considerațiile lor asupra morții.” Cartea - în fapt un monolog - cuprinde 41 de fragmente care, în esență, întorc pe dos toate ideile primite, valorile acceptate. De la existență la religie, totul este pus în discuție. O propoziție, aleasă la întâmplare: „Faptul că exist eu dovedește că lumea n-are nici un sens”. Iată o idee care-l plasează în sensul filosofiei existențialiste europene. „Trăirismul” tinerilor din anii ’30 reprezintă, în fapt, o formă a existențialismului european
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
succesive [...] Oscilația între fenomen și concept (salutară în menținerea contactului cu realitatea operei pe care abordarea conceptuală astfel înțeleasă încearcă să nu o devitalizeze) relativizează perspectivele supuse unui control reciproc și dă teoreticianului un aer de prudent scepticism. Modelele conceptuale puse în discuție sunt astfel examinate precaut, cu încântare în fața ipotezei prin care spiritul își subordonează „haosul manifestărilor empirice”, dar și cu rezerve în fața gradului de adecvare a conceptului la fenomen. În subtextul Regulei jocului cititorul simte un alt joc - acela dintre realitate
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
I. Buzdugan, O. Crușevan, Al. Negură, Sergiu Matei Nica, Ioachim Fuiagă, Al. Bardier. La capitolul proză, B. s-a bucurat de colaborările lui Al. Lascarov-Moldovanu, Mircea Streinul, Lotis Dolenga, D. Munteanu-Râmnic, Sergiu Matei Nica, N. Dunăreanu. Probleme de literatură erau puse în discuție de I. Ionașcu (noile orientări din literatura basarabeană, situația scriitorilor din Transnistria și direcția ortodoxistă), Sergiu Grosu, Nicolae V. Coban, Al. Vicol (în Panait Cerna și Basarabia), M. Vrânceanu (în Eminescu și rușii), Nicolae V. Coban (în Cincinat Pavelescu și
BASARABIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285663_a_286992]
-
regională, creditul agricol, aranjamentele de marketing etc.). Aceleași politici pot fi aplicate cu precizie științifică pe baza noilor instrumente analitice (de exemplu, politica industrială, politica comercială strategică etc.). Câțiva autori au sesizat de la bun început aspectele critice ale Economiei dezvoltării, punând în discuție pretențiile de „știință a progresului țărilor înapoiate” și relevanța proiectelor de „inginerie socială”. Paradoxal, unul din acești autori realiști a fost John Kenneth Galbraith. Economistul american vorbea de trei tipuri de dezvoltare economică, mai mult sau mai puțin în vogă
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
erotică”) s-au suprapus într-o formă spectaculoasă. Scoaterea centurii de castitate și legarea monstrului Tarasque sunt gesturi a căror semnificație simbolică nu este decât foarte vag mascată. Sf. Martha își dăruiește propria virginitate balaurului, în vederea „legării” magico-erotice a acestuia. Punând în discuție posibilitatea supraviețuirii în forme folclorice a tradiției arhaice referitoare la preoții-anahoreți daco-geto-misieni, merită să comentez unele mărturii istorice și arheologice care fie au fost neglijate de cercetători, fie au fost abordate din alte perspective decât cea a studiului de față
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și menirea balaurului), ci doar la dirijarea ei. Astfel, prezența lui în «mitologia» furtunii pare a fi una strict etiologică” (4, p. 135). Nu cred că problema se poate pune nici într-un fel, nici în celălalt. Este ca și cum am pune în discuție, de pildă, cine este mai important, Vtra, balaurul vedic ce zăgăzuiește apele cerești, sau Indra, zeul care îl învinge și eliberează apele. La fel de importanți și de indispensabili, balaurul și solomonarul sunt doi termeni ai unei ecuații mitice arhetipale (chiar dacă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Consiliul de Coroană. Deocamdată nu numai propria lui securitate, care depindea de quinți, era periclitată de o atitudine prea autoritară. Până și situația politică era încurcată. Quinții erau membri de drept ai Consiliului de Coroană și, dacă s-ar fi pus în discuție actul prin care ei își cedau voturile împăratului, atunci poziția lui de conducător al universului cunoscut ar fi fost mai mult decât precară. Nu era momentul să se angajeze într-o asemenea luptă politică. Și, subliminal, simțea că nici nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
l simțim, deși omul care caută adevărul îl sesizează. 3) Fiecare om este propriul său judecător, aducător de fericire sau de nenorocire, singur își determină viața, răsplătirea sau pedepsirea propriei sale persoane”. Pe de altă parte, am fost nevoiți să punem în discuție încă o relație: aceea dintre corp - în sensul curent al termenului - și suflet. Deși unii autori, precum T. X. Thuan caută argumente pentru excluderea unei baze comune în tratarea acestei relații, poate din rațiuni de orgoliu uman: “Corpul și sufletul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
nivelul statului? Dacă răspundem cumva afirmativ acestei interogații, ce ar putea statul să facă, în mod legitim, pentru a promova acel tip de comunitate? Dar nu ar coincide aceasta cu o restrângere a practicilor comunităților de la nivel sub-statal? Este astfel pusă în discuție legitimitatea construirii de către stat a unui tip de comunitate politică, desemnând aici nu un tip anume de comunitate, ci comunitatea la nivelul statului. Și dacă procesul este valabil la nivel național, la nivel internațional s-ar putea face același lucru
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
numit "scandalul telefonului", ca urmarea a amintitului episod al avertismentului prezidențial transmis premierului Tăriceanu prin intermediul ex-consilierei sale, Elena Udrea 168. În condițiile în care raporturile dintre "parteneri" se deterioraseră într-atât încât liberalii, prin vocea lui Ludovic Orban, ajunseseră să pună în discuție chiar susținerea lui Traian Băsescu pentru viitoarele alegeri prezidențiale, a fost nevoie, pentru a readuce pacea în Alianță, de organizarea unei întâlniri speciale a conducerii Alianței, spre sfârșitul lunii noiembrie. Participanții la întâlnirea amintită printre care Emil Boc și Vasile
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
demisia, liderul deputaților democrați, Cristian Rădulescu, punea sub semnul întrebării nominalizarea liberalului Bogdan Olteanu: "A fost o înțelegere făcută în urmă cu șase luni, când discutam despre schimbarea celor doi președinți pesediști ai Parlamentului. Acum situația este diferită, dearece se pune în discuție doar șefia unei singure Camere. Deci trebuie să discutăm în cadrul Alianței cui îi va reveni acest post" (cf. Gândul, 16 martie 2006). Totuși, conform protocolului Alianței, funcția de președinte al Camerei revenea liberalilor, astfel că, practic, nu mai era nimic
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
reciproc sau exercitarea, prin efectele unei dominații politice ori economice, unei semnificative penetrații culturale) (Bucur, 2006: 11-12) Capitolul de față își propune să răspundă la un set de întrebări care, implicit, sunt și obiective ale cercetării de față -, corespunzător problematicii puse în discuție, și plasată în contextul ruralului românesc: * Care sunt elementele culturale pe care cele două comunități rurale studiate le promovează pentru a-și afirma identitatea colectivă, etnică și culturală (în cazul în care există)? * Care sunt strategiile identitare 33 utilizate cu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fapt se face trecerea de la măsurarea efectivă la un model matematic de predicție care ia în calcul evoluția unor scenarii, prin măsurători efectuate la diferite momente și un indice de probabilitate. Dar aceste modele, pe lângă alte probleme, ar trebui să pună în discuție fidelitatea măsurării. Testele folosite pentru selecția personalului în diferite domenii sunt, prin natura lor, corelate cu validitatea predictivă. De exemplu, un test folosit pentru alegerea viitorilor polițiști este valid dacă există o legătură între rezultatele sarcinilor proprii muncii de polițist
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nu va plăti mai mult pentru un activ, sau pentru un grup de active, decât costul pentru achiziționarea de pe piață a unui substitut, la fel de util. Valoarea - de la economic la social O altă problematică pe care o considerăm importantă a fi pusă în discuție este legătura dintre conceptul de valoare din punct de vedere economic Și conceptul de valoare din punct de vedere social. Chiar dacă această abordare a existat încă din cele mai vechi timpuri (a se vedea punctul de vedere al lui Platon
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
determinat social al rezultatelor școlare și pare în mai mare măsură tributară unei ideologii menite să mascheze contribuția școlii la reproducerea inegalităților sociale. Tratarea meritului ca „efort + inteligență”, deși aparent mai democratică, are, dincolo de avertismentele lui Young, criticii săi, care pun în discuție mai ales caracterul genetic determinat al rezultatelor la testele de inteligență și neutralitatea culturală a acestora. Sociologii marxiști Bowles și Gintis (1976) susțin, de pildă, că ideologia inteligenței nu este decât o altă mască sub care se ascund mecanismele de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]