1,901 matches
-
al Universității de Arte din Tîrgu-Mureș, al Universității de Arte "George Enescu", din Iași, în 2013 și al Universității de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, București, în 2014. A urmat stagii de perfecționare în Italia, Rusia, SUA, Franța. A pus în scenă, în România, peste 100 de spectacole. A realizat numeroase montări radiofonice la Cluj și București, precum și scenografia la cincisprezece dintre spectacolele montate. Printre ele: Noaptea Bufonilor, Steaua fără nume, Nocturnele lu' Leonida, Livada de vișini, Astă seară se joacă fără
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
plătit condiției de emigrant care îmi impunea îndepărtarea de artiștii generației mele, cu excepția lui Andrei Șerban, constant regăsit pe scenele pariziene. Apoi, l-am invitat pe Alexa la Teatrul Odéon pentru a prezenta, imediat după 22 decembrie '89, monologurile shakespeariene puse în scenă cu același actor de neînlocuit, Ștefan Iordache, de care acum era nedisociat. Celălalt "dublu" al sau... Dincolo de spectacol, în acel context exaltat, amprenta momentului e mai puțin o amprentă artistică, cât una biografică. În seara aceea, la Odéon, mi se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
om de teatru, acest "cântec al lebedei" ce a inspirat spectacolul lui Alexa -conform titlului, de altfelcapătă sensul unei concluzii, unei călătorii memoriale, unei expediții autobiografice. E ceea ce cred că motiveza opțiunea lui Alexa, căci el, dincolo de titluri de piese puse în scenă, poate adăuga nume de elevi pe care i-a format. Spectacole și artiști iată moștenirea drumului de la lumina scenei la umbra pedagogiei. Alexa, dincolo de crize și indoilei, dintotdeauna a fost un învingător și observându-l, nu de mult, mergând eroic
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
numărul care cade și creează confuzia, tevatura. Spectacolul lui Alexa Visarion avea ceva visceral și foarte concret ca impact, ca duritate. Senzația că Jupînul știe și are totul sub control era augmentată și prin faptul că, într-un fel, el pune în scenă teribila noapte ca pe un spectacol cu pildă. Aviz celor culpabili. Am recitit piesa de cîteva ori. Am revăzut montarea de alte cîteva ori. Toate șabloanele școlare, și nu doar, cădeau, rînd pe rînd. Alexa mi l-a decodat pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fi tentat să spun că-l înțelege și transpune scenic visceral pe Anton Pavlovici, atât de cehoviene îi sunt montările. Aș putea argumenta cu oricare dintre spectacolele sale dar capul de operă, în acest sens, rămâne acel neuitat Unchiul Vanea pus în scenă la Naționalul clujean în 1973, cu un Astrov (Gheorghe Nuțescu) și o Sonia (Melania Ursu) de zile mari. Era o lectură profundă și atât de exactă a universului marelui dramaturg rus! Alexa Visarion a înțeles ca nimeni altul forța expresivă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de parcurgerea unor etape esențiale, cu consecințe definitorii, arta sa își câștigă de timpuriu un statut singular, în primul rând, prin asumarea unui travaliu existențial și creator de implicare maximă. O etapă e aceea a alegerii textului dorit să se pună în scenă. Acesta e analizat cu detașare, cu apetit pentru speculații, scormonit și întors pe toate fețele, fără să i se ignore nici cea mai colaterală semnificație. Regizorul nu pornește la lucru până nu-și clarifică exact ceea ce vrea să spună în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nu vadă nicio legătură între cauze și efecte, Pasărea dintr-o altă zi a tot fost amânată să-și găsească zborul, ca să nu favorizeze insecuritatea cetățenilor!.. Chiar primarele de pe Someș s-a arătat gata să salveze națiunea română de pericolul pus în scenă de numitul Alexa Visarion!.. Norocul a venit din partea a doi academicieni surzi, Constantin Daicoviciu, mulți ani rectorul Universității Babeș-Bolyai și Octavian Fodor, rectorul Universității de Medicină din Cluj... Aceștia, vechi cunoscători ai geografiei, istoriei, anatomiei, fiziologiei și psihologiei feței nevăzute
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
A, vorbești despre ce ți-am spus eu?! Ce mi-ai spus? Că e un bou! Cine... Dobitocul! Primul-secretar, Duca, care-i iubea pe surzi și mereu, în diverse ocazii, voia să vadă și el cu precizie ce năzuia să pună în scenă Alexa Visarion Fața nevăzută a lunii! a încheiat discuția, dând dreptate surzilor, păsării dintr-o altă zi, lui Alexa Visarion... El, cel mai tare om din județ, nu putea fi înfrânt de niciun orb de pe malurile Someșului! Așa că piesei... Păsării
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fierbinte a posedaților, se ordonează armonios dedesubtul aparenței de haos, sub imperiul câtorva comandamente zămislite din realitatea textului. [...] Expresiv, bogat în sugestii s-a arătat personajul colectiv, a celor 9 zidari. [...] (Mira Iosif) ... S-ar putea spune, de pildă, că punând în scenă Meșterul Manole, regizorul Alexa Visarion și scenograful Vittorio Holtier au săvârșit unele infidelități față de opera lui Blaga. Operațiunea întreprinsă de regizor tocmai în această direcție a fost și aceea de a transforma poezia literară în poezie scenică. [...] Mergând pe această
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
absolvit Institutul de Teatru "magna cum laudae", Alexa Visarion a montat un spectacol Shakespeare, apoi unul Caragiale, pentru ca să se înfățișeze cu un admirabil spectacol scurt, drama Vinovatul (Teatrul "Nottara" din București) a autorului român modern Ion Băieșu. După ea, a pus în scenă Unchiul Vanea de Cehov (la Teatrul Național din Cluj), într-o viziune foarte personală, de tot interesul, demonstrând o atitudine novatoare. Unchiul Vanea al lui Alexa Visarion este un spectacol de excepție, care marchează un moment decisiv în tradiția românească
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
se înfățișează ca rod al gândirii artistice mature, capabile să descifreze și să exprime scenic sensuri profunde, stări de spirit, gânduri sfredelitoare, mergând dincolo de litera textului, provocând atitudinea activă, reacția meditativă a spectatorului. Regizorul nu s-a mulțumit doar să "pună în scenă" piesa lui Buchner. El a construit spectacolul restructurând textul, adăugând replici și personaje inspirate din biografia autorului, din alte scrieri ale acestuia, creând o serie de scene noi, operație legitimă față de un text neterminat de autor și perfect legitimă artistic
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
noblețe în felul în care omenirea înțelege să înfrunte acest destin și să i se împotrivească, asumându-și-l totodată. Acest spirit combativ s-a concretizat cu o mare frumusețe în modul în care Alexa Visarion a "citit" și a pus în scenă uciderea lui Clarence. În clipa în care blândul și îngăduitorul Clarence îi descoperă pe ucigașii veniți să-l omoare în turn, își da firește seama că este pierdut, însă nu este dispus să cedeze fără luptă și scena în care
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a pus-o în scenă în 1972 și 1974, iar în 1991 a și ecranizat-o), am avut revelația: limbajul său filmic se forjează pe limbajul teatral specific dramei analitice. Ștefan Iordache Ștefan și Carmen Galin Maria Ca și Năpasta (pusă în scenă și ecranizată de Alexa Visarion în 1982), piesa Vinovatul are acel format al retrospecției analitice, al întoarcerii de la efecte către cauze (ceea ce pare o deconstrucție, fiind de fapt o reconstrucție analitică). Rezultatul minunat al acestei katabaze este personajul, care se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
se modelează și se joacă etern universalitatea semnificațiilor și valorilor. Alexa Visarion s-a impus rapid în lumea teatrului și filmului românesc și a cucerit real și profund, o notorietate internațională, traversând oceanele și continentele, cu stilul lui de a pune în scenă, de a lucra cu actorii, de a preda teatru și de a înțelege marea dramaturgie universală, căreia i l-a impus definitiv pe Caragiale, alături de Shakespeare și de Cehov. Volumul de față este și povestea vocației acestui itinerar artistic. Cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
progress. Alexa Visarion opune expresivitatea artificiului în artă: Expresivitatea artei este o condiție a valorii ei iar artificilalul nu este niciodată expresiv Pentru regizorul și scenaristul Alexa Visarion, relația dintre creația poetică și interpretare, între poezie, jocul actorului și spectacolul pus în scenă este mai strânsă decât ne putem imagina, și mai presus de știintă. Aici Alexa Visarion pare să-și aducă aminte de Paul Valery, care opunea vorbirea zilnică și discursul științific, dominate de trecător și indicativul referențial, cuvântului poetic care se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ca regizor sau scenarist cu capcana mimesis-ului ne trimite frecvent la estetica muzicală din care mimesis-ul este alungat mai mult decât în orice artă. [...] Alexa Visarion ne sugerează un model al regizorului ca profesor de poezie, o formă de teatru pus în scenă prin semne, care ascultă de ideea că ceea ce întrezărim este mult mai bogat decât ceea ce vedem sau suntem împinși să vedem. Structura pasională, obsesivă, dinamică, dăruita cu un talent de regizor și de dascăl strălucit,verificat din Romania până în America
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ideea că ceea ce întrezărim este mult mai bogat decât ceea ce vedem sau suntem împinși să vedem. Structura pasională, obsesivă, dinamică, dăruita cu un talent de regizor și de dascăl strălucit,verificat din Romania până în America, regizor care a câștigat pariul, punând în scenă dramaturgi aflați aparent la poluri opuse, Cehov și Caragiale, Shakespeare și Blaga, Buchner și Pirandello, Alexa Visarion [...] este asemeni versului din Mnemosyne, scris de Holderlin: Suntem un semn fără tălmăcire". Când oamenii se încredințează de această stare a condiției umane
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
După Moscova, aș dori foarte mult să fac un film de desene animate cu Noaptea... Apoi un film după Cănuță om sucit. Și unul după Conu' Leonida... De ce nu și O făclie de Paști? Nu glumiți! Dorința mea este să pun în scenă toate piesele lui Caragiale. Să realizez o Integrală Caragiale! Acest lucru ar fi foarte important atât pentru mine cât și pentru actorii cu care aș lucra aceste spectacole. Ele ar reprezenta vocea unei generații... Nu-i mult prea temerară dorința
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sau o promisiune festivă. Să nu-l folosim, să-l lăsăm liber. Să nu-l ucidem. Profesia de regizor? O mare șansă de a te implica în viata din jurul tău. "Alexa Visarion a venit la Milwakee de la București și a pus în scenă Richard al III-lea. În seara premierei m-am aflat printre spectatori și timp de trei ore de concentrare m-am simțit încleștat împreună cu Shakespeare și cu Alexa Visarion în drama esențială a dăinuirii umane, a faptului de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
acum. Nu mai am inocența atât de necesară acestui text. Eu fac spectacolele dinlăuntrul meu. Eroii lor seamănă cu mine, dar ei nu sunt eu... Curând după absolvire, Gheorghe Harag te-a invitat la teatrul din Târgu Mureș, unde ai pus în scenă Procurorul de Djagarov. Critica și publicul l-au calificat drept un spectacol-eveniment. Ce semnificație a avut pentru tine acest succes? Erau acolo Dan Micu și alți colegi de-ai noștri. Atmosfera era bună, chiar foarte bună, teatrul era o lume
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
omul ce a fost cândva liber. Frumusețea, adevărul și iubirea sunt umane, iar umanul este întotdeauna actual. Care e raportul optim între literatura dramatică și proiecția ei scenică? Există piese scrise doar pentru a fi citite, care nu pot fi puse în scenă? Pot spune multe lucruri legate de întrebarea dumneavoastră... Nu știu dacă răspunsurile mele înseamnă ceva... Teatrul este întâlnirea dintre public și actori, dăruită de dramaturg și inițiată de regizor, prin expresie scenică. Există piese de teatru care suportă doar spectacolul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cu reproduceri după pictura mea cu "Zburători", atunci inima-mi s-a muiat și mai tare, îndemnîndu-mă să pun imediat mîna pe... creion și să scriu, cu o plăcere absolut nouă, despre necunoscutul încă Irinescu. Dacă ar fi să-i pun în scenă teatrală cartea, absurdul (urmuzian) m-ar îndemna să am în vederea scenariului chiar și antologia de versuri din prima jumătate a volumului, de un insolit aproape țicnit, dacă n-ar ieși "Fabricată în atelierele Irinescu", așa cum singur își pune firmă propriului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
suportul pe care se poate încărca "pasta" unui tablou. Ea integrează în substanța imaginarului idei și concepte singulare, care devin într-o perioadă ulterioară, prin intervenția imaginației, componente ale structurilor simbolice (sacre sau profane: spre exemplu, ideea de construcție religioasă, pusă în scenă de un domnitor - al cărui gest edilitar a fost memorat datorită repetării lui -, ajunge în timp o componentă a mitului fondatorului de civilizație creștină și a planului simbolic de guvernare "delegată" de către divinitatea însăși - cazul lui Constantin I sau al
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
viața marinarilor de cursă lungă, dramaturgia lui are ca loc de acțiune satul oltenesc. E un teatru „bazat pe structurile farsei și ale snoavei” (Marian Popa), un teatru cvasipopular, fără pretenții. Punctul forte constă în autenticitatea limbajului personajelor. Comedia Îndrăzneala, pusă în scenă de Mihai Dimiu la Teatrul Regional București, înfățișează, ca și alte piese, conflictul dintre tineretul unui sat, entuziast, deschis la noutățile tehnicii în agricultură, și generația vârstnică, mai conservatoare. Comicul este încă dirijat de convențiile teatrului proletcultist, iar tipologiile, în ciuda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
apar mostre de umor oltenesc, unele amintind izbitor de replici moromețiene. În Cain și Abel, jucată în 1967, apoi în 1972 cu titlul Moștenitorul păcălit, biblicul litigiu fratern este transferat în Oltenia postbelică. Comedia Cu oltencele nu-i de glumit (pusă în scenă în 1972) demontează mecanismul psihologic rural aflat în fața conflictului între sexe. Alegerea unei tinere femei ca primar declanșează printre bărbați și femei opinii contradictorii cu privire la viitorul comunei. Tensiunea se transferă chiar și în familie, bărbatul primăriței devenind reticent și suspicios
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]