19,560 matches
-
pridvor prevăzut cu două ferestre (la nord și la sud) peste care s-a înălțat o clopotniță la care se ajunge prin urcarea unor trepte aflate în zid. Adaosurile făcute atunci nu au respectat stilul monumentului; clopotnița este construită după arhitectura rusească, având turla în formă de bulb. În ""Monografia satului Dolheștii Mari"", învățătorul Petru Sandovici precizează că ""fără actualul turn, biserica apărea ca o bazilică romană de tip creștin, cu un exterior plin de simplitate, care n-ar trăda nicidecum
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
inițial aspectul unei bazilici romane de tip creștin (cu pronaos, naos și altar). Edificiul are formă dreptunghiulară, de tip sală, cu absida altarului pentagonală atât la exterior, cât și în interior. Această formă neobișnuită a altarului este o trăsătură a arhitecturii gotice, în disonanță cu bisericile construite după tradiția bizantină în care laturile poligonului erau vizibile doar în exterior, iar absidele erau semicirculare în interior. Lăcașul de cult este luminat de opt ferestre: Cele două ferestre din pereții pronaosului au chenare
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
se întretaie; el se termină la capete cu câte o palmetă, care imită un decor străvechi, întâlnit la bisericile din Asia Mică și din Armenia. Inginerul Gheorghe Balș, renumit istoric de artă, îl consideră singurul exemplar de sculptură armenească în arhitectura bisericească din secolele XIV-XVI. Arhimandritul dr. Zareh Baronian îl consideră opera unui pietrar armean rătăcit printre pietrarii poloni, germani sau sași care lucrau la ridicarea bisericilor ctitorite de voievozii și boierii moldoveni. Fereastra din peretele nordic al naosului și corespondenta
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
Satului „Dimitrie Gusti”. Biserica a fost transferată în muzeu prin 1958, ca urmare a începerii lucrărilor la barajul hidroenergetic de la Bicaz. Biserica din Răpciuni face parte din cele 4 biserici de lemn aflate la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Arhitectura se încadrează în stilul vechilor biserici moldovenești din lemn. Pictura din interiorul bisericii se înscrie în canonul erminiilor bizantine. Construcția are mai multe inscripții în grafie slavonă, slavo-română sau română care se adaugă celor slavonești de la iconografie. A existat și
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
culturale a edificiului la care au fost adăugate eforturile restaurării, au alcătuit lucrarea intitulată "Biserica salvată din lac. Povestea bisericii de lemn din Răpciuni, Neamț", care a apărut în condiții grafice deosebite. Cartea este structurată pe cinci capitole: „Prezentarea teritoriului”, „Arhitectura bisericii”, „Asemănări cu alte biserici”, „Programul iconografic” și „Restaurarea bisericii”. La acestea se adaugă un bogat material grafic și ilustrativ. Materialul din care a fost construită biserica este lemnul, sub formă de bârne cioplite pe patru fețe, încheiate la colțuri
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
a folosit în principal lemnul de stejar, dar și cel de brad. S-au utilizat arbori seculari, dată fiind mărimea deosebită a bârnelor cioplite în patru fețe. Stilul arhitectonic al acestui monument se evidențiază prin câteva elemente care amintesc de arhitectura medievală moldovenească, cristalizată sub domnia lui Ștefan cel Mare. Sunt transpuse în lemn de frasin și brad, cu multă pricepere și talent, planul triconc (cruce bizantină) și boltirile de peste naos și pronaos, cu cupole sprijinite pe arce dublou cu pandantivi
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
la anul 1865” sau „când au venit lăcustele la anul 1867”. Există și inscripții dăltuite în grinzile pridvorului care conțin data construirii bisericii (1773). Prin parcurgerea sectorului muzeal dedicat zonei Moldovei se poate înțelege felul în care s-a dezvoltat arhitectura vernaculară, se poate urmări evoluția complexă a modului de viață oglindit în felul în care oamenii construiau, își împodobeau casa sau biserica. De la folosirea materialelor de construcție pe care le oferea mediul înconjurător (îndeosebi lemn și piatră), la tehnici de
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
ordinul Sfântul Gheorghe au posedat o mănăstire la Ocna Sibiului. Din ruinele acestei mănăstiri s-a construit, între anii 1240-1280, actuala biserică reformată, situată în centrul localității, înzestrată cu zid de cetate. Construită în stil romanic, îmbunătățită cu elemente de arhitectură gotică, biserica adăpostește un complex de tunele și un cavou. Piesele de valoare istorică din interior sunt: -strana preotului și coronamentul amvonului din anul 1515 -cocoșul deasupra acoperișului cu semilună, din secolul al XVI-lea -strana curatorului din anul 1767
Biserica reformată din Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/320863_a_322192]
-
viciul prețiozității, precum și o falsificare a stării reale a structurii" a scris H. H. Statham, în timp ce Frank Brangwyn a declarat că „o structură mai absurdă decât Tower Bridge nu a fost niciodată aruncată peste un râu strategic”. Istoricul specialist în arhitectură Dan Cruickshank a ales podul și alte trei construcții pentru serialul documentar realizat de BBC în 2002, "Britain's Best Buildings". Tower Bridge este încă o trecere importantă și aglomerată peste Tamisa: în fiecare zi trec peste pod peste 40
Tower Bridge () [Corola-website/Science/320874_a_322203]
-
SA. Tot complexul, care constituie Centrala Tejo, reprezintă o veche Centrală Termoelectrică, care furniza energie electrică în Lisabona și în împrejurimile ei. Aceasta este o clădire unică în peisajul arhitectural din Lisabona, și unul dintre cele mai bune exemple de arhitectură industrială din prima jumătate a secolului XX în Portugalia. Centrala Tejo a fost construită între anii 1908 și 1951, cunoscând în toată această perioadă diferite stadii de expansiune. Structura sa, urmărește tipul de arhitectură occidentală de fier cu căptușeală din
Muzeul Electricității (Lisabona) () [Corola-website/Science/320886_a_322215]
-
dintre cele mai bune exemple de arhitectură industrială din prima jumătate a secolului XX în Portugalia. Centrala Tejo a fost construită între anii 1908 și 1951, cunoscând în toată această perioadă diferite stadii de expansiune. Structura sa, urmărește tipul de arhitectură occidentală de fier cu căptușeală din căramidă, care stabilește și decorează fațada în stiluri artistice, de la arta noua, în cele mai vechi corpuri ale lor (clădirea de joasă presiune), până la clasicism mai contemporan (clădirea de înaltă presiune). Odată cu extinderea centralei
Muzeul Electricității (Lisabona) () [Corola-website/Science/320886_a_322215]
-
-șef, ingineri tehnici, fochistul-sef,vice-fochistul,fochiști și muncitori (care scoteau cenușa), toți având condiții de lucru dure, mai ales cei din urmă. Așa cum am menționat mai sus, Centrala Tejo are o enormă valoare patrimonială, nu numai în aspecte de arhitectură sau arheologie, dar deasemenea, istoric, social, antropologic și economic. Patrimoniul Centralei, lăsat de-a lungul timpului fără activitate,este de netăgăduit. A fost o mare centrală a Lisabonei și a Portugaliei până la mijlocul secolului XX. Raza de acțiune a ajuns
Centrala Tejo () [Corola-website/Science/320909_a_322238]
-
Spania, Polonia, Ucraina, India, România, Iran, Turcia, Statele Unite ale Americii și Canada. Este o afacere de familie lansată în 1964 de doi frați: Egidio și Giorgio Maschio. Grupul are peste 2000 de angajați și produce echipamente agricole pentru arat, semănat, arhitectură peisageră, producție de furaje și recoltare și prelucrare a fânului. Gama de produse include cultivatoare, grape rotative puternice, semănători de precizie, semănători de cereale, echipamente combinate cultivator-semănătoare, mașini de tuns iarba, mașini de erbicidat, mașini de prelucrare a fânului și
Maschio Gaspardo () [Corola-website/Science/320921_a_322250]
-
În cadrul unui sistem de calcul memoria ocupă un loc important reprezentând „depozitul de informații” (date și program) al acestuia. Există două arhitecturi consacrate în ceea ce privește organizarea sistemului de memorie: von Neumann și Harvard. În cazul arhitecturii von Neumann memoria este văzută ca un tot unitar în care se află atât programele cât și datele. În cazul arhitecturii Harvard memoria este împărțită în două
Memoria sistemelor de calcul () [Corola-website/Science/320927_a_322256]
-
În cadrul unui sistem de calcul memoria ocupă un loc important reprezentând „depozitul de informații” (date și program) al acestuia. Există două arhitecturi consacrate în ceea ce privește organizarea sistemului de memorie: von Neumann și Harvard. În cazul arhitecturii von Neumann memoria este văzută ca un tot unitar în care se află atât programele cât și datele. În cazul arhitecturii Harvard memoria este împărțită în două părți distincte, memorie program și memorie de date. Sistemele de calcul de uz
Memoria sistemelor de calcul () [Corola-website/Science/320927_a_322256]
-
și program) al acestuia. Există două arhitecturi consacrate în ceea ce privește organizarea sistemului de memorie: von Neumann și Harvard. În cazul arhitecturii von Neumann memoria este văzută ca un tot unitar în care se află atât programele cât și datele. În cazul arhitecturii Harvard memoria este împărțită în două părți distincte, memorie program și memorie de date. Sistemele de calcul de uz general actuale (sistemele desktop, serverele etc.) au o organizare de von Neumann în timp ce sistemele dedicate de tip embedded au o organizare
Memoria sistemelor de calcul () [Corola-website/Science/320927_a_322256]
-
împărțită în două părți distincte, memorie program și memorie de date. Sistemele de calcul de uz general actuale (sistemele desktop, serverele etc.) au o organizare de von Neumann în timp ce sistemele dedicate de tip embedded au o organizare de tip Harvard. Arhitectura von Neumann este specifică sistemelor de calcul de uz general datorită flexibilității care o oferă permițând utilizarea memoriei în funcție de scopul sau de funcționalitatea dorită la un moment de timp dat. Sistemele embedded având o funcționalitate fixă și fiind supuse unor
Memoria sistemelor de calcul () [Corola-website/Science/320927_a_322256]
-
scopul sau de funcționalitatea dorită la un moment de timp dat. Sistemele embedded având o funcționalitate fixă și fiind supuse unor restricții în ceea ce privește modul de funcționare (consum redus, cost redus, un număr mic de circuite componente) exploatează mult mai bine arhitectura Harvard. Sistemul de memorie constă din mai multe subsisteme, cu capacități diferite și timpi de acces diferiți. Datele și programele sunt mutate dinamic dintr-o zonă de memorie în alta. Fluxul este controlat de către programator, de sistemul de operare, de
Memoria sistemelor de calcul () [Corola-website/Science/320927_a_322256]
-
de păstrare a datelor și în absența alimentării cu energie electrică. Memoriile care nu sunt capabile să rețină date în absența alimentării cu energie electrică se numesc volatile, termenul opus fiind de non-volatile. Funcționarea unui sistem de calcul cu o arhitectură ierarhizată a sistemului de memorie se bazează pe ideea de păstrare a informațiilor într-un mediu de stocare de mare capacitate (memorie secundară), cu un timp de acces mare dar cu proprietăți non-volatile. În momentul utilizării informațiilor de către UCP acestea
Memoria sistemelor de calcul () [Corola-website/Science/320927_a_322256]
-
Atmel oferă o gamă largă de microcontrollere bazate pe arhitectura 8051 cu o densitate de cod variind de la 2K bytes la 128K bytes. Linia de produse include microcontrollere pe 8 biți bazate pe nucleul AT89LP cât și pe standardul MCS-51® în variantele cu 14/16/20/28 pini, toate fabricate
Microcontrollerul AT89C51IC2 () [Corola-website/Science/320968_a_322297]
-
de microcontrolere, iar un Mercedes din clasa S utiliza 63 de microcontrolere. Practic, deși am prezentat ca exemple concrete numai sisteme robotice și mecatronice, este foarte greu de găsit un domeniu de aplicații în care să nu se utilizeze microcontrolerele. Arhitectura unității centrale de calcul (CPU) este unul din elementele cele mai importante care trebuie avut în vedere în analiza oricărui sistem de calcul. Principalele concepte luate în considerare și întâlnite aici sunt următoarele: La această arhitectură există spații de memorie
Microcontroler () [Corola-website/Science/320971_a_322300]
-
nu se utilizeze microcontrolerele. Arhitectura unității centrale de calcul (CPU) este unul din elementele cele mai importante care trebuie avut în vedere în analiza oricărui sistem de calcul. Principalele concepte luate în considerare și întâlnite aici sunt următoarele: La această arhitectură există spații de memorie separate pentru program și date. În consecință ar trebui să existe și magistrale separate (de adrese și date) pentru codul instrucțiunilor și respectiv pentru date. Aproape toate microcontrolerele au la baza realizării CPU conceptul CISC (Complex
Microcontroler () [Corola-website/Science/320971_a_322300]
-
dezvoltare și producție pe scară mică/medie sau mask-ROM pentru producția de masă. A doua generație de microcontrolere de 8 biți a firmei Intel care, deși apărută acum 20 de ani, încă ocupă un segment semnificativ de piață. Cu o arhitectură destul de ciudată, este suficient de puternic și ușor de programat (odată învățat!). Arhitectura sa are spații de memorie separate pentru program și date. Poate adresa 64KBytes memorie de program, din care primii 4 (8..32)KBytes locali (ROM). Poate adresa
Microcontroler () [Corola-website/Science/320971_a_322300]
-
A doua generație de microcontrolere de 8 biți a firmei Intel care, deși apărută acum 20 de ani, încă ocupă un segment semnificativ de piață. Cu o arhitectură destul de ciudată, este suficient de puternic și ușor de programat (odată învățat!). Arhitectura sa are spații de memorie separate pentru program și date. Poate adresa 64KBytes memorie de program, din care primii 4 (8..32)KBytes locali (ROM). Poate adresa 64KBytes memorie de date externă, adresabilă doar indirect. Are 128 (256) octeți de
Microcontroler () [Corola-website/Science/320971_a_322300]
-
generic 80151. Actualmente există zeci de variante produse de diverși fabricanți (Philips, Infineon, Atmel, Dallas, Temic, etc.) precum și cantități impresionante de soft comercial sau din categoria freeware/shareware. Au apărut și dezvoltări ale acestei familii în sensul trecerii la o arhitectură similară (în mare), dar pe organizată pe 16 biți, cu performanțe îmbunătățite ca viteză de prelucrare: familia XA51 eXtended Arhitecture de la Philips și familia 80C251 (Intel). Din păcate aceste noi variante nu s-au bucurat nici pe departe de succesul
Microcontroler () [Corola-website/Science/320971_a_322300]