22,601 matches
-
executor sunt exceptate de la încuviințare, fiind executate în baza încheierii inițiale de încuviințare sunt neconstituționale, deoarece permit extinderea efectelor hotărârii de încuviințare a executării silite și asupra actelor viitoare ale executorilor judecătorești, inexistente la momentul pronunțării încheierii de încuviințare, ceea ce contravine ideii de justiție. Potrivit art. 638 din Codul de procedură civilă, caracterul de titlu executoriu al unei încheieri sau al unui proces-verbal întocmit de executorul judecătoresc trebuie să fie expres prevăzut în lege. Astfel, spre exemplu, sunt titluri executorii: încheierile
DECIZIE nr. 171 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 638 alin. (1), art. 642, art. 650, art. 665 alin. (3) şi alin. (4) teza a treia şi art. 669 alin. (4) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261723_a_263052]
-
alin. 7 din Codul de procedură penală din 1968, limitând probele noi ce pot fi administrate în această fază a urmăririi penale, în care instanța competentă judecă plângerea împotriva rezoluției sau a ordonanței procurorului de netrimitere în judecată, la înscrisuri, contravin normelor constituționale de la art. 21 și art. 24. Judecătoria Tecuci apreciază că dispozițiile art. 250, art. 253, art. 257 și art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală din 1968 sunt constituționale. Se face trimitere la Decizia Curții
DECIZIE nr. 164 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250, art. 253, art. 257 şi art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală din 1968. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261775_a_263104]
-
fapt juridic, nu și aplicarea unor legi diferite cu privire la instituții juridice diferite (fapte juridice diferite), dar în mod unitar cu privire la condițiile de existență ale unei instituții și efectele acelei instituții. Aplicarea legii penale mai favorabile în cadrul fiecărei instituții autonome nu contravine principiului legalității, nu este creată o lex tertia. Lex tertia apare atunci când sunt preluate condițiile de existență ale unei instituții dintr-o lege, iar efectele aceleiași instituții sunt preluate dintr-o altă lege, respectiv atunci când sunt combinate dispoziții de favoare
DECIZIE nr. 265 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261783_a_263112]
-
aceleiași instituții sunt preluate dintr-o altă lege, respectiv atunci când sunt combinate dispoziții de favoare din legi diferite în cadrul aceleiași instituții juridice. 5. În continuare, reprezentantul Ministerului Public arată că aplicarea legii penale mai favorabile raportată la instituții autonome nu contravine conceptului de lege penală. Codul prevede în art. 173 că prin lege penală se înțelege orice dispoziție cu caracter penal cuprinsă în legi organice, ordonanțe de urgență sau alte acte normative care la data adoptării lor aveau putere de lege
DECIZIE nr. 265 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261783_a_263112]
-
nr. 67 din 31 ianuarie 2013 - referitoare la prescripția specială, Decizia nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2011 - referitoare la acordul de recunoaștere a vinovăției) nu contravine argumentelor de mai sus, deoarece, în acele decizii, norma mai favorabilă s-a integrat în cuprinsul aceluiași act normativ, nefiind modificată viziunea de ansamblu a reglementării. Astfel, legea de modificare a termenului de prescripție specială ( art. I pct. 3 din
DECIZIE nr. 265 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261783_a_263112]
-
vedere considerentele expuse, Curtea Constituțională constată că dispozițiile art. 5 din actualul Cod penal, în interpretarea care permite instanțelor de judecată, în determinarea legii penale mai favorabile, să combine dispozițiile Codului penal din 1969 cu cele ale actualului Cod penal, contravine dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind separația și echilibrul puterilor în stat, precum și ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării. 43. Potrivit art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, "Statul se
DECIZIE nr. 265 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261783_a_263112]
-
legiuitoare în stat, dar implică anumite exigențe constituționale ce țin de modalitatea concretă în care se realizează interpretarea. În cazul dedus judecății, interpretarea duală a dispozițiilor art. 5 din Codul penal este evidentă, însă, pentru argumentele expuse, una dintre interpretări contravine dispozițiilor care stabilesc sfera de competență a puterii legiuitoare, consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituție, cu consecința înfrângerii separației și echilibrului puterilor în stat, prevăzute de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. Astfel, interpretarea potrivit căreia legea
DECIZIE nr. 265 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261783_a_263112]
-
acestor gradații se face potrivit normelor juridice în vigoare la data unei astfel de avansări, cuantumurile ce ar fi putut fi calculate potrivit legislației aplicabile anterior acestei date neavând regimul juridic al unor drepturi câștigate. Astfel, dispozițiile legale criticate nu contravin nici principiului constituțional al egalității în drepturi prevăzut la art. 16 din Constituție, întruc��t acestea se aplică în mod nediscriminatoriu întregului personal plătit din fonduri publice. În acest sens, se menționează Decizia nr. 669 din 26 iunie 2012 . Președinții
DECIZIE nr. 125 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261522_a_262851]
-
o majorare a salariului de bază, respectiv a soldei/salariului de funcție, corespunzător numărului de clase de salarizare suplimentare multiplicat cu procentul stabilit la art. 10 alin. (5) din legea sus-menționată." ... În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate prevederile legale criticate contravin art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului din Constituție, precum și art. 1 privind interdicția generală a oricărei forme de discriminare din Protocolul nr. 12
DECIZIE nr. 125 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261522_a_262851]
-
și care, în ipoteza aprobării/confirmării planului de reorganizare propus pentru debitoare, nu ar mai ajunge să fie satisfăcute. Or, câtă vreme Constituția nu garantează satisfacerea efectivă a oricărei creanțe, indiferent de debitor, se constată că dispozițiile legale criticate nu contravin principiilor constituționale enunțate. De altfel, posibilitatea adoptării unui plan de reorganizare prin care anumite creanțe să nu mai fie satisfăcute este permisă numai în cazurile în care printr-o evaluare a patrimoniului debitorului ajuns în stare de insolvență se poate
DECIZIE nr. 116 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 95 alin. (5) lit. c) şi art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261533_a_262862]
-
Ștefan Cosma, Ion Joița, Ion Mateescu, Ion Țecu, Octavian Sorin Barbu, Iulian Stoica, Ion Mareș, Corneliu Sorescu și Daniel Ivan în cauze având ca obiect asigurări sociale. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 115 alin. (1) din Legea fundamentală, întrucât Guvernul nu era abilitat să emită ordonanțe de urgență la data de 12 decembrie 2012, dată la care Parlamentul se afla în sesiune parlamentară. Potrivit art. 84 alin. (1) din Regulamentul
DECIZIE nr. 121 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261534_a_262863]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, care să justifice emiterea ordonanței. Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederea legală criticată nu contravine dispozițiilor art. 115 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice", câtă vreme în preambulul actului normativ s-a precizat
DECIZIE nr. 121 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261534_a_262863]
-
sociale de stat. De aceleași drepturi și în aceleași condiții beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor." În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 115 alin. (1) privind delegarea legislativă. Examinând excepția de neconstituționalitate invocată în prezenta cauză, Curtea observă că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici similare. Spre exemplu, Decizia
DECIZIE nr. 121 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261534_a_262863]
-
Marian Velciu, Elena Velciu, Constantin Florian Bogdan, Laura Ruse și Societatea Comercială "Real Grup Invest" - S.A. în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri formulate în baza Legii nr. 10/2001 . În motivarea excepției autorii susțin că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (1), (2) și (3) privind accesul liber la justiție. Tribunalul București - Secția a V-a civilă
DECIZIE nr. 111 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33, precum şi ale art. 4 raportate la cele ale art. 31 şi 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261552_a_262881]
-
a decis, prin prevederi exprese, ca sfera de aplicare a noii legi să cuprindă cererile nesoluționate până la intrarea în vigoare a noii reglementări, înlăturând orice potențial conflict al aplicării legii în timp. Se susține că soluția instituită de legiuitor nu contravine principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, dat fiind că textele de lege criticate se aplică în mod egal, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare, tuturor persoanelor ale căror cereri, vizând reconstituirea dreptului de proprietate în baza legilor
DECIZIE nr. 111 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33, precum şi ale art. 4 raportate la cele ale art. 31 şi 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261552_a_262881]
-
prezentei legi. (4) Hotărârile judecătorești pronunțate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului. ... (5) Cererile sau acțiunile în justiție formulate în temeiul alin. (1) și (2) sunt scutite de taxa judiciară de timbru." ... În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (1), (2) și (3) privind accesul liber la justiție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele
DECIZIE nr. 111 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33, precum şi ale art. 4 raportate la cele ale art. 31 şi 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261552_a_262881]
-
în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 554/2013 . Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că dispozițiile de lege criticate nu contravin art. 41 alin. (1) și nici art. 53 din Constituție, deoarece libertății persoanei de a-și alege profesia, meseria sau locul de muncă îi corespunde libertatea angajatorului de a scoate posturile vacante la concurs. Cât privește art. 21 din Constituție
DECIZIE nr. 154 din 18 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu referire la art. II art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261596_a_262925]
-
care să organizeze, față de reclamantă, un examen/concurs pentru ocuparea posturilor vacante existente la nivelul unităților din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, corespunzător pregătirii sale profesionale. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 21 alin. (1) și art. 41 alin. (1) din Constituție, deoarece prin suspendarea ocupării posturilor vacante în mod succesiv și într-o "continuitate neîntreruptă", prin legea bugetului pe anii 2010, 2011, 2012 și 2013, se ajunge la o
DECIZIE nr. 154 din 18 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu referire la art. II art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261596_a_262925]
-
jurisprudenței Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), urmează a se analiza constituționalitatea acestora. Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiție, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele
DECIZIE nr. 154 din 18 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu referire la art. II art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261596_a_262925]
-
Guvernului nr. 71/2009 , așa cum au fost modificate prin Legea nr. 230/2011 , ci numai sentințelor devenite executorii în perioada 11-31 decembrie 2011, în caz contrar încălcându-se art. 15 din Constituție. De asemenea, susțin autorii excepției, prevederile legale criticate contravin și principiului egalității și nu respectă exigențele impuse de art. 16 referitor la evitarea paralelismelor din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Astfel, în timp ce creanțele împotriva statului, reprezentând drepturi salariale, sunt eșalonate la
DECIZIE nr. 173 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261648_a_262977]
-
menționate la prezenta excepție, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au fost edictate de legiuitor cu respectarea exigențelor normelor de tehnică legislativă, acestea având claritatea și previzibilitatea necesare adoptării actului normativ. De asemenea, Curtea constată că prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale ale alin. (2) al art. 15, care consacră principiul neretroactivității legii, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, fiind firesc ca toate executările silite pornite de salariații bugetari să fie supuse
DECIZIE nr. 173 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261648_a_262977]
-
2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 12.501/3/2011. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că art. 92 alin. (1) lit. d) contravine prevederilor art. 32 și art. 49 din Constituție. În acest sens arată că dispozițiile art. 92 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 19/2000 prevăd că pensia acordată copilului urmaș se suspendă dacă acesta nu mai îndeplinește condițiile prevăzute
DECIZIE nr. 139 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 92 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261678_a_263007]
-
compensațiilor cuvenite într-un termen rezonabil și nici posibilitatea de a se adresa instanței de judecată pentru obligarea statului român la plata acestora. Curtea de Apel Timișoara - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale. Tribunalul Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale
DECIZIE nr. 120 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998 , Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261659_a_262988]
-
aplică în mod corespunzător și titlurilor de plată emise și neachitate integral până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Plata tranșelor se face începând cu 1 ianuarie 2014." ... În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) teza întâi privind statul de drept, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate
DECIZIE nr. 120 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998 , Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261659_a_262988]
-
a unităților administrativ-teritoriale, deoarece aceste sume au fost alocate în deplină concordanță cu dispozițiile legale aferente și nu există nicio situație cu caracter excepțional care să justifice o asemenea măsură drastică - de limitare a dreptului de proprietate privată. Dispozițiile criticate contravin și principiului constituțional al neretroactivității legilor, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia "legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile". În cazul de față suntem în ipoteza în care legea civilă retroactivează
DECIZIE nr. 160 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2012 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate şi al finanţelor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261665_a_262994]