19,706 matches
-
natural de divizibilitate pe care Îl deține. Însă această componentă naturală a proprietății de divizibilitate joacă un rol secundar În logica bunurilor publice. Orice bun are un potențial natural de divizibilitate mai mic sau mai mare. De exemplu, ne putem imagina o comunitate ce trăiește În deșert, unde apa este un bun foarte rar și, prin urmare, foarte divizibil. Pentru a subzista, acea comunitate are nevoie de aportul fiecărui membru, fiecare având nevoie, pentru a subzista, de cantitatea necesară de apă
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
apa este un bun foarte rar și, prin urmare, foarte divizibil. Pentru a subzista, acea comunitate are nevoie de aportul fiecărui membru, fiecare având nevoie, pentru a subzista, de cantitatea necesară de apă. În acest caz, nu este greu de imaginat ce ar decide comunitatea În privința bunului apă, dacă ar fi ca ea să supraviețuiască. Aceasta, cu siguranță, ar decide că apa este un bun public. Altfel spus, indiferent ce cantitate de apă ar consuma un individ, pentru consumatorul următor trebuie
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
publice eficiente" 2.1. Instituțiile Rolul statului este fundamental pentru realizarea politicilor publice? Dacă ne uităm la starea de fapt, atunci activitatea guvernamentală, fie ea centrală sau locală, determină În mare parte procesul politicilor publice. Într-adevăr, pare imposibil de imaginat o situație alternativă În care, În lipsa statului, să fie realizate politici publice cât de cât eficiente. Dimpotrivă, imaginea furnizată de această asumpție anarhică este una a interacțiunilor haotice și non-cooperante Între indivizi (de exemplu, haosul produs după uraganul din SUA
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
este complet liberă și există antreprenori ce doresc să pătrundă pe piață. Astfel, motorul care declanșează procesul pieței, antreprenorii, Își poate intra În rol. Utilizându-și abilitatea specifică, aceștia descoperă oportunități Încă nevalorificate pe piață (Kirzner, 1973). De exemplu, putem imagina o situație În care avem două piețe pentru același produs, dar aflate În locații diferite. La un moment dat, prețurile pentru același produs pe cele două piețe sunt divergente. În acest moment, intră În rol antreprenorul, care sesizează oportunitatea de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
testare și de falsificare a unor ipoteze. În cazul nostru, o anumită politică publică poate fi supusă testării și falsificării prin inserarea ei Într-un mediu concurențial. Să luăm ca exemplu politica publică de asigurare a transportului public urban. Putem imagina trei variante distincte. În prima dintre ele, serviciul de transport public este asigurat exclusiv de către administrația locală, În a doua este asigurat exclusiv prin intermediul pieței libere, iar În a treia variantă este asigurat exclusiv atât de administrația locală, cât și
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
condiții mai generale (de exemplu, interdicția furtului) de a căror respectare depinde apartenența la comunitatea respectivă și, implicit, accesul la bunul respectiv. Să presupunem, În continuare, că respectiva comunitate a inclus În lista bunurilor publice și pâinea. Acum, să ne imaginăm că un antreprenor privat din afara comunității se oferă să Înființeze o brutărie care să furnizeze pâine acelei comunități, la un cost inferior celui la care membrii comunității Își produc individual pâinea. Alternativa ar fi ca membrii comunității să realizeze În
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
toți cei care îl mustră pentru nevrednicie, amintindu-i de vitejia și înțelepciunea lui Ștefan. Egocentric, obsedat de himera puterii, sfidător, nesăbuit și semeț, ajunge să săvârșească fapte odioase. Ca și Alexandru Lăpușneanu din nuvela lui C. Negruzzi, Ștefăniță este imaginat a-și primi o pedeapsă înfricoșătoare: moare otrăvit chiar de mâna soției sale. În Viforul, piesă construită după alte reguli decât Apus de soare, personajul nu mai este un erou. Aici D. optează pentru modelul dramei shakespeariene, al cărei spirit
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
întregul personal o modalitate de înțelegere dinamică a principiilor controlului și de aceea reprezintă un cadru de control mai avansat. În concepția modelului CoCo controlul intern este reprezentat de resursele organizației, procedee, instrumente, sarcinile, cultura și tot ceea ce ne putem imagina, adică tot ceea ce putem întreprinde pentru a atinge obiectivele, dar acestea nu vor fi atinse niciodată, datorită relativității. Modelul prezintă grafic aceste lucruri sub forma unui pentagon în care menționează calitățile pe care trebuie să le avem pentru ca fiecare de la
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
de aici, personaje construite maniheist, după canonul ideologic al epocii), elemente ale trilogiei de început fiind de regăsit în alte romane, publicate în anii ’80: Ursa mică (1985), Tare ca piatra (1987), Ursa mare (1988), Presimțirile (1989). Tendința de a imagina biografii exemplare este marcată prin punerea lor în contrast, sub aspectul vârstelor (implicând clasicul conflict între generații), al temperamentului sau al dimensiunii morale. Volumul de povestiri și nuvele Mărgele roșii (1984; Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din Brașov) produce
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
roman al lui Alphonse Karr, se încropește o poveste de dragoste, cu personaje fantomatice, convenționale, frizând ridicolul prin patetismul lor, pe când în Vlăsia sau Ciocoii noi autorul încearcă, pe urmele lui N. Filimon, o frescă satirică în care țara este imaginată ca o „vlăsie” aflată la discreția profitorilor politici. Deoarece procedeele de compoziție se amestecă, iar personajele mai interesante sunt abandonate pe rând, epicul se dispersează și romanul cedează manierei foiletonistice, urmărind încurcăturile unui aprins june revoluționar, îndrăgostit deznădăjduit de fiica
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
pictor polonez, fost deținut, își consumă steril trauma, încercând să capteze fantasma unei victime pe pânza care se încăpățânează să rămână albă. Jurnalul nescris al Annei Frank reconstituie, la limita dintre document și ficțiune, paginile incomplete ale manuscrisului real. Evrika! imaginează istoria sinistră a descoperirii gazului Cyklon „B” ca instrument eficient pentru „soluția finală”. În Ringul (text care va fi rescris complet în ediția din 1968) un deținut își reîntâlnește torționarul, după terminarea războiului, sub chipul adversarului din cadrul unei gale de
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
trecînd prin Baudelaire, Todorov urmărește distincția dintre limbajul rațional, cu adevărul său, și cel poetic, cu alt adevăr, figural. Arta devine așadar o „nouă știință” a carismei, a iraționalului, a patosului, un discurs care face apel la sensibil și care imaginează o nouă comunitate, cea estetică, creată pe baza unui sensibil comun, liant mai puternic - asta se va vedea În politică - decît raționalul (comun prin definiție). Ajungînd pînă În preajma lui Heidegger, Todorov opune „adevărul de corespondență”, științific, „adevărului de dezvăluire”, artistic
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
tehnici de adaptare a individului la societatea contemporană. Pentru Houellebecq, literatura este doar un mod de a spune adevărul. De aceea, el va fi mereu disprețuit de cei care cred În Literatură (el, cu pozitivismul lui reacționar, dacă se poate imagina așa ceva) și adulat de cei care au o mare nevoie de identificare. Cel mai corect ar fi să-l privim pe Houellebecq drept scriitorul francez al ultimilor 20 de ani. Ajuns dincolo de porticul sanctuarului cultic, rătăcit printre bucăți mari de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
lipsei afectivității, n.n.] era deja un semn Îngrijorător. Tradiționala luciditate a depresivilor, adeseori descrisă ca o dezinvestire radicală față de preocupările umane, se manifestă În primul rând printr-o lipsă de interes pentru lucrurile Într-adevăr puțin interesante. Astfel, se poate imagina, la limită, un depresiv Îndrăgostit, În timp ce un depresiv patriot pare la drept vorbind de neînchipuit.” (p. 281). Intresantă În construcția personajelor este tehnica de a imprima tuturor digresiunilor paradiegetice personalitatea unuia dintre cele două personaje principale. Dacă un capitol se
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ține să-și expună o teorie, ci să determine reacții În urma unor simple dar cinice constatări omul occidental al zilelor noastre s-a eliberat de mitologia axiologizantă În interiorul căreia Îsi căuta fericirea, ajungînd (iar) sclavul selecției naturale. În societatea futuristă imaginată de Houellebecq, comunitățile de neo-umani trăiesc izolate de "sălbatici", de simili-oameni regresați, În urma multiplelor catastrofe naturale sau provocate, la stadiul animalic din urmă cu sute de mii de ani. Ultima sută de pagini a romanului descrie o excursie În post-apocalipsă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sălbatici", de simili-oameni regresați, În urma multiplelor catastrofe naturale sau provocate, la stadiul animalic din urmă cu sute de mii de ani. Ultima sută de pagini a romanului descrie o excursie În post-apocalipsă și depinde numai de cititor dacă și-o imaginează pe filiera unor SF-uri americane sau pe cea a zonei din Călăuza tarkovskiană. Omul este În esență un sălbatic iată care este teza forte a lui Houellebecq. Împartasita de un Sloterdijk, ca și de alți așa-numiți "reacționari" francezi
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mai puternică instituindu-se ca singură cale redemptivă pentru puținii oameni dezamăgiți de religiile tradiționale ale căror discursuri Îsi făcuseră veacul care nu Întelegeau să renunțe la credință. și totuși, succesul real al promisiunilor de viață veșnică, În viitorul postuman imaginat de autor, nu aduce cu el fericirea. Neo-omul este o ființă ataraxică, Înstrainata de ceea ce se cunoaște prin conceptul de pasiune, cu praguri de durere și rezistență mai ridicate, a cărei moarte nu provoacă nici un fel de angoasă, atîta vreme
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
moderne, din secolul al XVIII-lea, literatura reprezintă eșecul, deziluzia, resemnarea, pe de o parte, violența și revolta pe de alta, ea s-a constituit și s-a impus ca un discurs al rupturii. O tradiție a rupturii se poate imagina, dar prețul ei este imposibil: asimilarea rupturii de către continuitate. Un discurs nu poate fi revoluționar decît În momentul apariției. Orizontul În care se Înscrie deci literatura modernilor este dispariția. Nu dăinuirea. Ceea ce dăinuie din ea, odată cu trecerea timpului, sînt dovezile
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
este să ne ofere o imagine a „omului comunist”, adică a individului direcționat ideologic, proiectat și fabricat prin practicile politice, sociale și culturale inventate de regim. Reconstituirea lor e o „cronică a genezei comuniste”, a drumului prin care s-a imaginat și plămădit omul adaptat și docil, disponibil oricând „comenzii sociale”, capabil să aplice „comenzile statului omnipotent”. O refacere a drumului și mecanismelor psihologice prin care s-a construit un „inconștient colectiv” ce a marcat și încă marchează atitudinile sociale și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Wotiek, viitorul papă Ioan Paul al II-leaă și la Praga. Personalismul a pătruns, explicit sau implicit, și în Germania, la filosofii de orientare fenomenologică. Fenomenologia lui Husserl pune accentul pe conștiință, subiect și subiectivitate, fără a comenta persoana, deoarece nu imaginează raportarea „față în față” a indivizilor umani. În ultima perioadă în care tema alter-ego-ului a devenit centrală, Husserl (1994Ă a dezvoltat ideea unei „intersubiectivități transcendentale”, fără a face apel la conceptul de „persoană”. Totuși, în cadrul fenomenologiei unii autori au analizat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
exclusiv copilului. Ea este însă și a tatălui, care o răpește și o posedă sexual. Băiețelul dorește suprimarea tatălui pentru a păstra mama doar pentru sine, ca posesiune sexuală simbolică. Faptul îi este interzis, iar în fantasmele sale copilul își imaginează că tatăl îl va castra, trăire inductoare de anxietate (anxietate de castrareă. Oricum, părinții (adulțiiă sunt sursă nu doar de satisfacții, ci și de interdicții. Prin asimilarea imago-urilor acestora, în interiorul psihismului se instituie instanța supraeului, sursă de interdicții și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
întreg ce include persoane, locuri, timp, acțiuni, sentimente. Viața desfășurată în timp ar consta dintr-o serie de scene ce se succed una după alta, începând din momentul nașterii. Subiectul organizează scenariul desfășurării vieții sale jucând secvențele diverselor scene. El imaginează și prefigurează propriul viitor, în care se simte angajat. McAdams (1999Ă înțelege identitatea persoanei ca centru al istoriei povestite (sau care putea fi povestităă a propriei vieți. Persoana reală a fiecăruia se organizează prin asimilarea personajelor potențiale și reale ce
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dată o tulburare de personalitate, astfel încât ea să poate fi caracterizată ca atare și să se pună un «diagnostic» de tulburare de personalitate?” Dacă da: 2Ă „De ce tip este această tulburare, în ce categorie tipologică intră?” În formula standard, se imaginează o tulburare de personalitate de un singur tip: paranoidă, histrionică, evitantă etc. Frecvent sunt necesare clasificări. Unii autori propun ca, dacă se identifică trei categorii să se vorbească deja de TP nediferențiată. Desigur, un om poate avea, ca stil și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
scop, adică primul factor caracterial a lui Cloninger. Faptul este explicabil deoarece acesta nu este expresia directă a unor relaționări interpersonale. Odată cu el, lipsește însă și tot ceea ce ține de organizare și ordonare în existența unui om. S-ar putea imagina - și parțial s-a imaginat - o axă suplimentară într-un circumplex complementar, polarizată între planificarea ordonată și perseverență, în raport cu spontaneitatea, impulsivitatea și manifestările predominant circumstanțiale. În FFM, prima ar ține de conștiinciozitate, a doua, de nevroticism. Sunt multe alte axe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a lui Cloninger. Faptul este explicabil deoarece acesta nu este expresia directă a unor relaționări interpersonale. Odată cu el, lipsește însă și tot ceea ce ține de organizare și ordonare în existența unui om. S-ar putea imagina - și parțial s-a imaginat - o axă suplimentară într-un circumplex complementar, polarizată între planificarea ordonată și perseverență, în raport cu spontaneitatea, impulsivitatea și manifestările predominant circumstanțiale. În FFM, prima ar ține de conștiinciozitate, a doua, de nevroticism. Sunt multe alte axe care ar putea fi introduse
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]