19,941 matches
-
un pat. Ce zici? Nu-i nevoie de pat, îți mulțumesc din toată inima. E vară, e cald, pot dormi afară, iar dacă va ploua mă retrag în grajd, lângă iepe. E loc destul. Mulțumesc moș Danilov. Așa să fie! Mâine dimineață mergem să te duc la gazdă. Mulțumesc mult de tot, moș Danilov. Tata a cărat trei căruțe pline cu gunoi pe care le-a descărcat în același fel pe platformă. La ultima căruță și-a luat și coasa și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
o grea și lungă deportare. O, Doamne, cine știa, cine putea bănui că într-un viitor foarte apropiat lucrurile se vor petrece întocmai, dar la o scară mult mai mare? Nu știe nimeni ce surprize îi poate aduce ziua de mâine, nimeni... Noi nu vom ști vreodată ce ne așteaptă mâine. Tu bucură-te astăzi! Atâta îți rămâne. Ia cupa și te-așează sub luna de cleștar, Căci mâine, poate luna te va căta-n zadar!" (Omar Khayyam) Ajunși acasă, mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
putea bănui că într-un viitor foarte apropiat lucrurile se vor petrece întocmai, dar la o scară mult mai mare? Nu știe nimeni ce surprize îi poate aduce ziua de mâine, nimeni... Noi nu vom ști vreodată ce ne așteaptă mâine. Tu bucură-te astăzi! Atâta îți rămâne. Ia cupa și te-așează sub luna de cleștar, Căci mâine, poate luna te va căta-n zadar!" (Omar Khayyam) Ajunși acasă, mama ne-a încălzit apa să ne spălăm pentru a înlătura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mai mare? Nu știe nimeni ce surprize îi poate aduce ziua de mâine, nimeni... Noi nu vom ști vreodată ce ne așteaptă mâine. Tu bucură-te astăzi! Atâta îți rămâne. Ia cupa și te-așează sub luna de cleștar, Căci mâine, poate luna te va căta-n zadar!" (Omar Khayyam) Ajunși acasă, mama ne-a încălzit apa să ne spălăm pentru a înlătura toată mizeria depusă pe noi la câmp, în timp ce tata a descărcat ultima căruță de ciocălăi și i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
foarte mic și are nevoie de îngrijire specială, atentă și permanentă. Și ați auzit ce-a spus moașa: gândiți-vă ce nume să-i punem la botez micului vostru frățior. Ne-am înțeles? Acum vedeți-vă de lecțiile voastre pentru mâine. Chestiunea alegerii prenumelui pentru frățiorul nostru mezin a produs anumite fricțiuni, tulburări și în final a condus la scindarea grupului în tabere, fiecare dintre ele susținându-și opțiunea cu argumente dintre cele mai diferite și mai convingătoare. S-a ajuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
tu știi că pe mine mă cheamă Floare, iar pruncul tău s-a născut de Florii, așa că m-am gândit să-i fiu eu nașă de botez și să-i punem numele de Florin. Botezul să fie după slujba de mâine. Ce zici? Bine-i așa? Surprinsă și foarte bucuroasă, mama a îmbrățișat-o pe buna ei prietenă cu tot dragul. Ce femeie bună ești! Ce femeie bună ești tu, nană Floare! Îți mulțumesc, îți mulțumesc din toată inima! Așa că frățiorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pietrele din oază. De ne e dor umblam, din nou, Pe dealuri, ce aveau cărări, Si ascultăm un vechi ecou Întors, pribeag din alte zări. Privind cum frunzele aștern Cărări prin codru-nsingurate, Gândim ce-i viața, ce-i etern, Căci mâine toate sunt uitate...
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93319]
-
pentru prestațiile sale. Apa curge șiroaie din haine și din părul blond. Nici urmă de revoltă, ci doar o plângere continuă. Nu mai este o prostituată oarecare, este sora mea, a celor care muncesc pentru a avea asigurată ziua de mâine. Nu am cum să o ajut, dar îi ofer o față de masă galbenă din restaurant să se acopere. Îi dau și o cafea caldă, apoi mă întorc la spălat vase. Nu am așteptat sfârșitul poveștii. Pe cheiul pustiu, cei doi
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
despre "părinții deșertului", abandonate pe un colț de masă, cu un bilet "ne pas ranger" (nu le aranjați încă în raft, am spune în limba română) deasupra. Un doctorad care lucrează pe această temă, fără îndoială, le-a rezervat pentru mâine și vrea să ușureze sarcina bibliotecarilor. Mă simt irezistibil atras de ele. Deschid la întâmplare Apoftegmele Părinților deșertului. Abba Theodot spune către un bătrân: "lipsirea de mâncare întărește inima călugărului în fața ispitelor", la care acesta răspunde: "Veghea îl întărește încă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
seară ca agent de întreținere; dau cu aspiratorul și câștig banii de chirie pe o lună. Un bilet scris de mână, la repezeală și care, din imprudență, nu a fost distrus imediat: Domnul Kirilenko (nume fictiv, fără îndoială) va sosi mâine după ora 11.00 pentru a depune un milion de dolari în cont. Mi s-a tăiat răsuflarea, dar am continuat să aspir (și să respir) ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Mult mi-ar fi plăcut să păstrez
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ne mai "deranjează". Poate că din când un când un "martor" ne mai aduce la realitate. Cel puțin realitatea incomodă a diferenței și a diversității religioase. Tot astăzi mă plimb fără țintă prin București. O formă specială de "terapie", deoarece mâine mă întorc iarăși la "unitate" și nuanțele sale de albastru cazon. În Piața Dorobanți, un afiș lipit pe un stâlp. Scris de mână, cu caligrafie de stil vechi, de un individ care cred că este ultimul mohican al francofoniei bucureștene
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ordine, savurând cafele canadiene la litru în enorme pahare de plastic. Spectacolul începe la ora 20.00. Mă gândesc că dacă eu aș bea acum un litru de cafea, aș sta de veghe în lanul de secară al bibliotecii până mâine dimineața. Canadienii nu păreau însă afectați A vedea Cehov în Canada, jucat în teribilul dialect québécois este cu adevărat o experiență care marchează spiritul celui obișnuit cu teatrul european (nu spun "bucureștean" sau "românesc"). Poate că sună a stereotip cultural
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
foarte dragă ca om, și o socotesc o bună și sensibilă traducătoare, pe hispanista Luminița Voina-Răuț. Și urmăresc cu reală plăcere, asanată de orice picătură de invidie a vârstei, traducerile unor tinere talentate, pe care le consider schimbul meu de mâine - mai bine zis, de astăzi, fiindcă lucrează deja de câțiva ani. Ele sunt Alexandra Coliban și Iulia Gorzo. Le cer iertare celor pe care i-am omis. Sunt mulți și buni, însă eu am vorbit în special despre traducătorii pe
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
București, 1992; reeditare Editura Polirom, Iași, 2005; reeditare, 2011 Norman Spinrad, Solarienii, Editura Nemira, București, 1992 R. Florescu, R. McNally, În căutarea lui Dracula, EFCR, București, 1992 Petru Popescu, Înainte și după Edith, EFCR, București, 1993 Sidney Sheldon, Și dacă mâine va veni, Editura Coresi, București, 1993; reeditare Editura Miron, București, 1994 Josephine Hart, Păcatul, Editura Miron, București, 1994 Sidney Sheldon, Nisipurile timpului, Editura Miron, București, 1994 Eileen Goudge, Grădina minciunilor, Editura Miron, București, 1994, reeditare 1996 Elizabeth Gage, Tabu, Editura
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
albă și pufoasă. Sunt unii care, preferând intermediara, adoptă un caracter intermediar. Și mai neplăcut e să-ți schimbi opiniile pentru o pâine - dar și asta s-a mai întâmplat și nimeni nu a murit dintr-o opinie azi albă, mâine neagră. Dar ce s-a întâmplat în turul ciclist al Italiei e cam fără precedent; un semen de-al nostru, belgianul pe două roți Victor van Schil, ca să-și câștige existența, a ajuns ca la controlul antidoping să-și schimbe
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Dumnezeu nu e artist” - spune filosoful, de aceea eu cred că El urăște cu atât mai mult reportajul, ca orice scriitor ratat. După ce că reportajele noastre sunt efemere, după ce cu toții avem conștiința că ce scriem la ziar moare de azi până mâine - soarta vrea ca noi înșine, creatorii de efemeride, să fim mai efemeri decât ciobanii georgieni. Nu e de ajuns că, făcând cronică de trei secunde, nu creăm nimic durabil - dar ni se dă și o viață mai scurtă cu trei
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
au mai zguduit lumea, inspirația lor n-a mai ajuns la Jules et Jim și nici la Pierrot nebunul, iar lumea a ajuns să-i privească și să-i consume „normal”, ca pe doi artiști normali, care azi o nimeresc, mâine plictisesc, poimâine nu mai au nici un haz, iar la sfârșitul vieții nu mai au nimic „de spus”? Nu vine o vreme când ceea ce sacrifici omenește - vremelnice iubiri, trecătoare devotamente, provizorii elanuri, fără importanță în planul artei eterne - se plătește tocmai
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
elanuri, fără importanță în planul artei eterne - se plătește tocmai în planul artei? Nu vine o vreme când o lașitate - rapidă cât cauterizarea unui neg - se transformă într-o tumoare a operei? Dacă mica ticăloșie de azi, dacă porcăria de mâine, dacă simpla lașitate de la sfârșitul săptămânii - săvârșite, desigur, cu conștiința împăcată că n-au nici o legătură cu arta, așa cum viața nu contează în fața „Ooooperei” - se acumulează lent, imperceptibil, fără analize și, deodată, în câțiva ani buni de creație, cancerizează opera
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
hotel...”. Am dus-o așa - chiar mai dur - până în liftul hotelului, rugându-mă propriu-zis, pe dedesubtul scârbei de mine, unei singure femei, cu cele mai nerușinate cuvinte, acelea din pat, aceea al cărei soț lucra la cenzură, milaia maia..., daragaia. „Mâine mergi la spețpoliclinica” - îmi porunci, la hotel, Vali, ștergându-mă pe față cu un prosop, și l-am întrebat ce-i aia... Apoi îmi luă pulsul și am așteptat verdictul, privindu-i peste umărul lui pe ceilalți doi care stăteau
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
ființă a adevărului suveran al libertății.“ (Scînteia, 6 mai 1977) ALMAȘ Dumitru „Aceasta-i datoria primordială a profesorului comunist: să introducă în școală realitatea vieții socialiste și să creeze, să șlefuiască minți și conștiințe pentru și mai strălucite realități de mâine.“ (Scînteia, 1 noiembrie 1971) „Copleșit de emoție și de bucurie, de mândrie și de încredere, am trăit și eu, ca și întreaga țară, solemnitatea de la Palatul Marii Adunări Naționale, unde s-a desfășurat învestitura Președintelui nostru drag. Am ascultat și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
îl prefigurează realist și lucid, pe măsura capacității poporului nostru, a clasei muncitoare, a țărănimii și intelectualității de a se perfecționa neîntrerupt, de a-și însuși noul în toate domeniile, hotărât să-l pună în slujba edificării patriei socialiste de mâine.“ („Cristalul artei noastre“, Scînteia, 3 octombrie 1984) ANTON Ioan, acad. „Documentele de partid în care ne-am obișnuit să vedem sinteze magistrale, contribuții esențiale care înbogățesc cu noi teze și idei patrimoniul științific al marxism-leninismului creator, poartă amprenta «gândirii Ceaușescu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
imposibilitate. Cel ce poate fi văzut zilnic, uneori dis-de-dimineață, pe unul din nenumăratele șantiere ale patriei. Cel care ascultă respirația țării și care, de peste cinci decenii și jumătate, își dăruiește fiecare clipă pentru măreția de azi și pentru măreția de mâine a României. Cel care transformă sub ochii noștri, ca un demiurg, un oraș cu ulițe chinuite și întortocheate într-o cetate cu bulevarde ample, cu linii de metrou și cu o Dâmboviță care abia acum are, vorba cântecului, apă dulce
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
e o academie vie a realității și a adevărului.“ (România liberă, 6 aprilie 1958) Eusebiu Camilar pe culmi (nota V. I.) „Literatura noastră a atins culmi frumoase și pentru că scriitorii nu mai stau cu frunțile încruntate de grija zilei de mâine, ca vechile generații ale tristeții. Din viața patriei noastre răbufnește bucuria, ca florile și ca mugurii.“ („La izvoarele energiei“, România liberă, 30 noiembrie 1958) Slava lui Eusebiu Camilar (nota V. I.) „Ne mândrim și avem tot dreptul să ne mândrim
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
viitor Se-adună în credința tuturor Prin trei cuvinte-adânc gravate-n inimi: Poporul, Ceaușescu și Partidul!“ („Poporul, Ceaușescu și Partidul“, Contemporanul, 23 martie 1984) „Iar dintre multiplele semnificații ale memorabilului eveniment politic din viața partidului și a țării, biograful de mâine va reține, în consens cu adevărurile prezentului, cu ceea ce gândește, simte și trăiește un întreg popor, adevărul definitoriu pentru toate celelalte adevăruri mărețe ale acestui timp - adevărul unității de nezdruncinat a poporului în jurul partidului, al secretarului general al partidului, președintele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
noastră nouă i l-a adăugat, ca pe o caracteristică definitorie, față de cealaltă.“ (Scînteia, 30 decembrie 1971) „Istoria v-a descoperit din plămada din care s-au plămădit atâtea genii românești, și-i aparțineți. Binecuvântată deci fie istoria. Și dacă mâine, în tumultul treburilor de stat și de partid, veți găsi o singură clipă de răgaz, stați numai o clipă, după vorba poetului, ca o sabie cu vârful în sus, ca o cumpănă între trecut și prezent, ca o cumpănă între
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]