18,636 matches
-
nume... și nici prieteni n-aveai... Tu n-aveai încredere în ei, ei n-aveau încredere în tine..., ție îți era frică să le vorbești, lor le era frică să te asculte... Te-ai zbuciumat o viață întreagă să faci rost de o bucată de salam, de brînză, de ouă, de săpun, de cafea, de-o boarfă refuzată la export... N-ai avut niciodată de toate, cum spui, pentru că niciodată nici n-ai știut ce înseamnă de toate... Crede-mă, te-
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Hm!, păi asta-i... Te-ai despărțit? Gh. P. doi: Păi nu?! Gh. P. unu: Pe mine mă întrebi?! Hm! Ia s-o luăm de la început... Va să zică; te-ai despărțit de soția ta? Bun! De ce? Gh. P. doi: (pe de rost) Pentru că era fiică de chiabur..., cu pămînturi multe..., prea multe..., cu vite numeroase..., cu moară..., cornute... și cal... și căruță, și roabă, și două lopeți... și-o greblă... Gh. P. unu: Și? Gh. P. doi: ...Și era dușman de clasă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ăla, sau ăla, sau ălălalt, și omu' ți le dă așa... Gh. P. doi: Nu, nu chiar așa... Te duci la Gh. Popescu... fostul securist... acum parlamentar, sau ministru, sau mare om de afaceri... și-l rogi să-ți facă rost de cutare, sau cutare dosar..., sau de vreo hîrtie două dintr-un anume dosar, și se rezolvă. Gh. P. unu: ...Adică de ce se rezolvă?! Gh. P. doi: Păi e simplu; le știe că tu știi că a fost securist... nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
zeu s-o ierte, că asculta Europa liberă, și că-și punea părul pe moațe cu hîrtie din Scînteia, tot n-ai făcut nici un rău? Tot nevinovat ești? Gh. P. unu: (descumpănit) ...Tot... (în lipsă de altceva, oarecum pe de rost) ...N-am făcut poliție politică... Gh. P. doi: Du-te dracului cu tîmpenia asta, cu poliția ta politică, sau economică, sau științifică, sau dracu' mai știe ce fel de poliție! Gh. P. unu: Dar așa este! N-am făcut nici un
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
am vorbit...?! Gh. P. doi: Da cîte n-am vorbit... Oho..., ce-am mai vorbit...! Gh. P. unu: (după o pauză) Are dreptate Desdemona... Gh. P. doi: Sigur că are..., nu ți-am spus eu! Gh. P. unu: N.-are rost să ne chinuim unu' pe altu'... Poate că, într.-adevăr, e prea devreme să... Gh. P. doi: Păi da..., e și prea devreme..., e și prea tîrziu... Și, oricum, n-o să ne-nțeleagă nimeni..., și n-o să ne ierte nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mai important... Marieta: Cu trei ani de filologie?! Ce post important?! Octav: Păi... măcar șef de un partid acolo... Marieta: Tu pe mine să nu mă iei așa...! Auzi! Octav: Stai, nu te enerva, că de postul ăsta îmi fac rost singur... Înființez un partid și gata! Să zicem... partidul șchiopilor! Partidul șchiopilor de piciorul drept...! Pe urmă înființez aripa șchiopilor de piciorul stîng... Și neapărat unul al șchiopilor de centru...! Ce zici? Marieta: D-apoi că nu m-ar mira
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nume... și nici prieteni n-aveai... Tu n-aveai încredere în ei, ei n-aveau încredere în tine..., ție îți era frică să le vorbești, lor le era frică să te asculte... Te-ai zbuciumat o viață întreagă să faci rost de o bucată de salam, de brînză, de ouă, de săpun, de cafea, de o boarfă refuzată la export... N-ai avut niciodată de toate, cum spui pentru că niciodată nici n-ai știut ce înseamnă de toate... Crede-mă, te-
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ca prin somn! În loc să-i spui și tu ceva... ca un tată... să termine cu spiritismele astea... să facă, să muncească ceva... să-și cîștige existența... că nici măcar șomer nu e... el e doar erou! Mona: Doamnă Marieta, n-are rost... așa faceți mai mult rău... credeți-mă... Marieta: Bine, atunci faceți voi ceva ca să fie bine! Păi spune și tu dacă e normal așa! Se pune de-a bățu' cu toată lumea, în schimb are relații cu fantomele, Doamne iartă-mă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
fii așa cum ești... Marieta: Știi ce? N-o mai fă pe deșteptul cu mine, termină cu țigănia asta de-aici și du-te de-ți cîștigă pîinea... Da, da! Că dacă tot ai renunțat la facultate, pentru că "nu mai are rost, e inutilă", fă ceva, domnule, că doar n-am să vin o viață cu sufertașul, ca la spital! Eu am plecat. (către Costache) Tu mai stai? Stai, că tot degeaba. (pleacă) (în tăcerea care se instalează, din direcția spărturii din
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
totuși, aș vrea să plec... Văd că ești cam aglomerat azi... Octav: Păi azi e zi de vizită... Mai rămîi... te rog. Nu-l deranjezi pe tata... Nici el pe noi... El nu deranjează pe nimeni, niciodată... Costache: N-are rost să te porți așa... Eu știu că n-am opinie... Octav: Așa e, tata, n-ai... Asta e. Infirmități și infirmități... Costache: Tu n-ai apucat să fii infirm... de aceea ai și ieșit în stradă... Eu n-am ieșit
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
dureri... de bîlbîieli... de convingeri încrucișate... și nu știu cum să rezolv jocul... nici pe orizontală... nici pe verticală... De asta îl chem pe Ovidiu... Costache: Ce să-ți facă Ovidiu... Mai mult te tulbură... te dezechilibrează... Octav: Păi ăsta e și rostul lui Ovidiu... Să mă dezechilibreze... Mona: Deci ai trecut la rubrica paradoxuri... Octav: Nu, iubito, sîntem la rubrica "banalități lustruite". Oare e așa de greu de înțeles că numai șocul, numai o zgîlțîire, cît de mică, ne poate salva de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
înseamnă că da... e da... și nu e nu...! Groparul: (sesizînd că dialectica preotului n-a convins) Părinte, prietenul meu ar vrea, să zicem, să întrebe, și să aibă un răspuns clar, dacă revoluția a avut sau n-a avut rost... Octav: Nu, părinte, nu asta mă-ntreb! Mă-ntreb dacă ce s-a întîmplat după revoluție este ceea ce ar fi trebuit să fie sau nu... Preotul: (după un moment de dificultate) Păi eu zic așa: tot ce există... și tot
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
am simțit deloc că am murit...! Era ăla șmecher, dar nici eu nu eram proastă. Îi spuneam chestii pentru care n-avea ce să-ți facă... Baliverne... Știam eu ce fac...! Costache: ...Și el știa ce face... Acuma n-are rost să... Marieta: Ei, asta-i acum! Eu am și uitat demult! Costache: Eu nu... Marieta: Lasă-mă, domnule, cu mustrările astea de conștiință! Trebuia să fi rămas pe locurile noastre... Ce-o fi fost în capul tău cînd ți-ai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
bună... Uite, am vorbit și cu maică-ta, și cu taică-tu... deci, m-am gîndit să pornim o afacere... oleacă de comerț acolo... Octav: Da, matale, după cîte știu eu, ai deja un magazinuț... Chiar cum de-ai făcut rost de spațiu? Că doar nu ești nici fost persecutat politic... nici revoluționar... Matei: Ba, domnule, am fost și eu revoluționar... Mi-am dat foc la carnetul de partid... Păi! Domnule, și nu voia să ardă! Știi ce rău m-am
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
dă-mi o porție de tranchilizant de ăsta... Și să-mi cer voie de la părinți... Mamă, mi dai voie să fiu patron? Tată, ești de acord să ies pe piața liberă? (rîde dezlănțuit) Marieta: Decît să stai aici... fără nici un rost... Măcar să cîștigi și tu ceva... Octav: Săru' mîna mamă... Gata! Semnat, parafat! Tata, ca de obicei, n-a spus nimic, adică e și nu e dea cord..., așa că... săru' mîna tată, încă un păhărel, Nea Matei, și... pe cai! Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mă trezești la final... după aia aplauzele... Octav: Bravo, bătrîne, ochitor de elită... Ha!, numai în frunte țintești... Numai în frunte... Ucigașule...! Te-ai antrenat, nu glumă! (apropiindu-se de Mona; tandru) Mona, rămîi numai frumoasă... numai femeie... N-are rost să faci... analize... evaluări... Nu-mi place să-ți pipăi inteligența... N-am nici un chef să-ți sărut ideile... Groparul: (ridicîndu-se puțin, aplaudă) Octav: ...Nu te grăbi... n-a fost finalul... mai e puțin... Mona: ...Să-nțeleg că mă alungi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ti de gropar hodorogit, te dai Brusli! Lasă că-ți facem noi felul... mă, să-ți faci groapă, că de restul avem noi grijă, gura mă-ti de vagabond! Și tu, mă negustor de căcat ce ești, să-ți faci rost de piese de schimb, gura mă-tio și ție..."; au plecat) Octav: (după ce s-a ridicat de pe jos) Dacă venea scoțianul la programul cu fantome, avea ce vedea... Hm! I-ai dat gata... una-două! Ești dat naibii! Mereu ești o
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
îndrumați..., de ce nu purtați turma pe drumul cel bun...? Preotul: ...Nu-i voie... Octav: Dar să le urați în biserică sănătate și viață lungă celor care ni l-au luat pe Dumnezeu e voie? Părinte, părinte...! Preotul: (...nu mai are rost nici o tactică... nici religioasă... de nici un fel...) Măi dragă tinere... Ia vino puțin... Mă, tui ești un golan. Octav: Cred că da... Da stați să-l întreb pe Socrate... el mă cunoaște cel mai bine... Socrate, ce spui, eu sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mai pupi tu nici o groapă de-acuma... nici un... Groparul: Bine, părinte, pupați-le dumneavoastră pe toate... Preotul: Ei lasă că stîrpesc eu cuibul ăsta de revoluționari...! Dascălul: ...Dă Doamne... Octav: (împreună cu groparul) Noi de-aicea nu plecăm... Doar dacă facem rost de un sobor... de mineri... Preotul: Golani nenorociți... (pleacă; dascălul se străduiește în continuare să-l acopere...) Octav: (mobilizîndu-l pe gropar..., amuzîndu-se) Mai bine golani decît... (privesc în jur cu prudență și nu mai spun textul bine știut...) la, la
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Maria Zuccari. Actual fratele franciscan își continuă munca de cercetare la Institutul Teologic Franciscan din Roman, împărtășind semenilor din urbea mușatină și nu numai, din pasiunea sa pentru muzică, alături de formația corală Schola cantorum mușatină, al cărui fondator este, cu rostul „de a înălța mintea și sufletul omului către acea dimensiune transcendentală, unde creatura se întâlnește cu Creatorul”. Lucrarea de față reprezintă o istorie a cântului gregorian cu trecerea sa prin toate momentele de vârf ale muzicii europene, consemnate în documente
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
minții, distrugând forța sufletului și dând libertate pasiunilor rele”. Pericolul creat de muzica obscenă provine din faptul că imaginația influențează sentimentele; când memoria este ocupată de motive muzicale cu un caracter frivol, gândurile sunt influențate: „Puțini știu psalmii pe de rost, dar mulți cunosc cântecele (profane); atunci când vin la biserică, mintea lor este plină de melodiile histrionilor”, spune același Crisostom. Dacă muzica are puterea de a influența sentimentele, este nevoie de o reglementare a ei în manifestările liturgice: referitor la această
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
ști să le oprească în acțiunea lor și să le zădărnicească în țelurile ce le urmăresc. Vom continua să ne apărăm, și în același timp să apărăm și pe alții, căci putem să o spunem cu mândrie, apărăm aci și rosturile, și liniștea, și ordinea internă a altor neamuri. Posturile noastre de veghe de la Nistru nu sunt numai propriile noastre posturi de apărare, ale formei de civilizație în care trăiesc popoarele Apusului, ele constituiesc redanul înaintat de care se izbește năvala
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de natură intelectuală, ci mai ales constituie o pregătire pentru înțelegerea adevărurilor divine, ținta ultimă a căutărilor sufletului nostru. Cultura laică joacă și rol de podoabă a spiritului: pomul nu numai că poartă roade, dar este împodobit și cu frunze. „Rostul unui arbore este de a da fructul său la timpul potrivit; cu toate acestea, frunzele care freamătă în jurul ramurilor îi formază o podoabă. Astfel, fructul esențial al sufletului este adevărul, scrie Sfântul Vasile cel Mare, dar îmbrăcămintea exterioară a înțelepciunii
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
o stare de tuburare somatică, dar și sufletească ce provoacă de multe ori probleme de ordin psihologic, conducând spre hipersensibilizare, respingerea societății, izolare, neînțelegeri. Tânărul se află în căutatrea propriei identități: începe să se întrebe cine este el și ce rost are în lume cine și ce ste Dumnezeu, dacă există viață veșnică. În cazul în care formatorul nu aduce argumente solide în sprijiul afirmațiilor sale și nu-l tratează pe tânăr cu respectul cuvenit, efectul este grav: pierderea spirituală a
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
martirii etc. 3.3. Interdisciplinaritatea - sursă de modelare a personalității elevilor Ca disciplină de învățământ, Religia are rolul unui liant între disciplinele care L-au pierdut sau nu L au avut pe Dumnezeu. Învățând Religia, elevii vor înțelege mai bine rostul omului și își vor explica toate fenomenele ce se întâmplă în jurul lor. Religia îl formează pe om pentru sine și pentru societate. Din această perspectivă, predarea interdisciplinară reprezintă o condiție de importanță primordială, de care depinde asimilarea de către elevi a
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]