19,793 matches
-
lui Clarimonde este totuși o bijuterie fină, albă, probabil din fildeș. Și firul pe care-l toarce pare a fi foarte fin. Cît e ziua de lungă lucrează fără răgaz în spatele acelor perdele. Nu se oprește din lucru decît la căderea nopții. Iar noaptea vine repede în acest anotimp cețos și pe stradă aceasta atît de îngustă. La ora cinci Clarimonde pleacă de la fereastră. Nu am văzut niciodată lumină în camera ei. Cum arată? Nu știu exact. Părul său este negru
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
scrisă de V., Vară de noiembrie fiind doar o recapitulare: sordidul cotidian, rigole murdare, magazine pustii, mulțimi larvare în stațiile autobuzelor, frigul, foamea, „porția/ gramajul dresajului”, întunericul, frica, pânda „gardienilor”, „servitutea continuă a uralelor și aplauzelor”, „eczema abdicărilor fără număr”, căderea în subdemnitate, ca a popicelor mecanice, ca a saltimbancilor ratați, duplicitatea, lipsa solidarității, așteptarea colectivă adulmecând „o furtună, un trăsnet”, protestatarul solitar care se autoincendiază pe o pârtie, „aparteul” sugrumat al poemului însuși. Într-o antologie a expresiilor revoltei care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
putea realiza prin mișcările mîinii, prin imitarea corectă, în condițiile oferite de exerciții colective. Apreciind poziția lui C. Rădulescu-Motru în orientarea spre practică a învățămîntului rural, nu putem să nu remarcăm că teama sa de "abstracțiunile" "școlii burgheze" prezenta pericolul căderii în altă extremă a practicismului îngustat prin lipsa de cultură. O astfel de poziție se explică și prin rolul pe care-l acordă elitelor oamenilor cu vocație în înfăptuirea progresului social. ,,Oamenii cu vocație" scria el "deschid calea generațiilor noi
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
el cunoscut prin rațiune și revelație" (6, p. 1 137). Din concepția asupra omului și a devenirii sale, rezultă opoziția neotomistă față de "naturalismul" unor teorii pedagogice care neagă sau micșorează prezența supranaturalului în actul educației. Aceste teorii apreciază neotomiștii nesocotesc "căderea în păcat" a omului și necesitatea intervenției "grației divine"; ele lasă educația nouă mai ales deplină libertate copilului, reducînd sau suprimînd atît autoritatea educatorului, cît și pe aceea a lui Dumnezeu. Filosofia neotomistă asupra educației își exprimă insatisfacția față de acele
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Lupasco prevăzuse această prăbușire. Trialogul nostru a avut o poveste uimitoare în România. A fost tradus de disidenta română Doina Cornea, profesoară de filosofie la Universitatea din Cluj, și difuzat sub formă de samizdat în 1987, cu doi ani înainte de căderea lui Ceaușescu. DE LA ALCHIMIE LA RELIGIE Ideile lui Lupasco au atras atenția unui mare specialist în ezoterism occidental, Antoine Faivre, unul din apropiații lui Lupasco și care e citat de acesta în Universul psihic 7. În al său opus magnum
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Putem astfel identifica binarul (TA, TP). Actualizarea principiului T (TA) corespunde unei creșteri de informație, unei densificări a calității, unei cunoașteri din ce în ce mai aprofundate, unei creșteri a raționalității lumii: "noi spiritualizăm lumea". În sens contrar, potențializarea principiului T (TP) corespunde unei căderi în cantitate: într-un fel, lumea se servește de subiect pentru a se diversifica subiectul dispare tot mai mult, lăsînd loc lumii însăși, "lumea se încarnează în noi". Astfel se constituie senarul (TA, TP; AA, AP; PA, PP), care face
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cea a experiențelor religioase, filosofice și artisti-ce40. Această clasificare are un fundament subtil: cel al proximității din ce în ce mai mari între subiect și obiect. Decalajul între descoperirile tehnico-științifice și mentalitățile noastre e atît de uriaș încît doar convertirea tehnoștiinței ar putea opri căderea noastră în neant. Dar această convertire nu poate fi disjunsă de contextul social, politic și economic. A crea condițiile convertirii devine astfel o responsabilitate politică. În aceasta rezidă întreaga problemă a raportului dintre trezirea individuală și trezirea colectivă, care se
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Cea dintîi se provincializează în sînul celei de-a doua. Această conștiință europeană nu este vlăstarul prosperității europene, și nu mizează cu precădere pe înflorirea economiei europene în lume. Ea s-a născut în mine din ceea ce Patocka numește "nenorocirea căderii", "din punctul de vedere ultim al acestei situații în care sîntem pîndiți de obscuritate". Ea ne îndeamnă să gîndim Europa și să reflectăm la comunitatea de destin care ne leagă înainte de a întrevedea o comunitate de țeluri. * De cînd există
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
granițe schimbătoare. Este o noțiune cu chipuri multiple, pe care nu le poți supune unei supraimpresiuni fără a obține ceva nedeslușit. Europa este o noțiune a prefacerilor care s-a metamorfozat de două ori în mod cu totul uluitor de la căderea Imperiului Roman încoace, prima dată în secolul XV-XVI, iar a doua oară, exact la mijlocul secolului XX. Europa nu are unitate decît în și prin multiplicitatea sa. Interacțiunile dintre popoare, culturi, clase, state sînt cele care au țesut o unitate, ea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Islamul europenizator Cu toate acestea, Islamul avea să dea naștere la multe frămîntări și temeri în Europa. Cucerirea Asiei Mici și a Africii de Nord de către acesta determină europenizarea creștinismului. Retragerea sa, începută odată cu bătălia de la Poitiers și încheiată prin căderea Granadei, va face ca Europa să devină definitiv creștină. Mai mult, implantarea Islamului la sud de Mediterana va izola Europa și o va închide între propriile-i granițe. Cale de comunicație milenară a lumii antice, Mediterana devine pentru un interval
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Totuși, exista o Spanie arabo-berberă. Aceasta oferea, și într-un anumit fel impunea Spaniei catolice o pluralitate religioasă formată din musulmani, evrei și creștini. Era oare posibilă o Europă a mai multor religii? Regii catolici, stăpîni peste întreaga Spanie după căderea Granadei (1492), i-au alungat curînd pe musulmanii și evreii care nu se convertiseră, ceea ce avea să impună pentru multă vreme creștinismul ca unică religie a Europei. Doar evreii i-au supraviețuit, ici și colo, în mici ghetouri mereu amenințate
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
aceste rețele multiple, care țes un nou curs economic, un nou curs social, un nou curs intelectual, pregătesc în același timp o distrugere în lanț și o explozie multiformă. 3 Europa eruptivă Europa modernă se formează prin pierderea Lumii Vechi (căderea Bizanțului, 1453), prin descoperirea Lumii Noi (1492) și prin transformarea Lumii (Copernic, 1473-1543). Două secole mai tîrziu, ea avea să prefacă Lumea. Navigatorii europeni, de la Henric Navigatorul la Vasco da Gama și Magellan, au recunoscut fața continentală a Africii, au
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
închisă și războiul economic. Înmulțirea statelor-națiune europene și deșteptarea generalizată a naționalităților, care năzuiesc să se elibereze de sub o dominație străină, multiplică sursele de conflict, extinzîndu-le către estul balcanic, unde se creează focare endemice de război. Apogeul și Abisul După căderea lui Napoleon I, "concertul european" a putut fi restabilit pentru o vreme, însă sub forma unui jug monarhic impus popoarelor: Sfînta Alianță. În momentul cînd jugul se va fisura, Germania și Italia se vor fi consolidat deja ca mari puteri
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
posibil" să fie asumată de toți membrii societății noastre, la modul serios, în intimitatea inaccesibilă a fiecăruia. Acolo ar trebui să se producă adevărata decizie a primenirii, acolo penibila interogație trebuie să rodească în adevăr. Chemat a se rosti, după căderea dictaturii naziste, Heidegger a găsit că cel mai bun lucru pe care îl putea propune compatrioților săi era să mediteze pe marginea unui vers hölderinian în care se spune, aproximativ, că am ajuns atât de săraci tocmai pentru a ne
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
social. Presa contribuie la descurajarea abuzului, a tiraniei, împiedicând astfel soluțiile extreme, izbucnirile nestăpânite. Fără o presă liberă nu se poate închipui progres autentic. Libertatea în acest domeniu e un principiu democratic de la care nu se poate abdica fără pericolul căderii sub domnuia bunului plac, a despotismului ce anihilează inițiativa creatoare și coboară munca în trivial. Înțelegem lesne de ce I. Ghica așeza presa lângă învățământ, ca factor de stimulare a progresului material, moral, intelectual. E un crez ce ține de conduita
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
timp visată, prezisă, evocată. Sainte Beuve vorbea de "fraternitatea culturilor". Lunecăm astfel în utopie? Este o componentă esențială a culturii. Și trebuie să credem în ea pentru a ne spori, din timp în timp, puterile creatoare și a ne interzice căderea, involuția de la popor la statutul de simplă populație. În tot cazul, dreptatea pe care culturile "mici" caută să și-o facă în vremea noastră și vor căuta cu atât mai mult în viitor, nu trebuie să ducă la exclusivitate. A
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
natură economică, social-politică, morală. A fost nevoie, se pare, de această experiență pentru ca slăbiciunile vechii formule, întemeiată pe ideea de națiune, să fie puse în lumină și să releve necesitatea unității europene. "Zidul Berlinului" a întruchipat multă vreme diviziunea continentului. Căderea acestui zid și rapidul proces de unificare a Germaniei precipită unitatea europeană însăși. Eliberat de trupe sovietice, continentul se debarasează acum și de ideologia totalitară ce l-a însoțit după război, demistificarea fiind probabil nota caracteristică a momentului, poate unul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
micșorarea zilelor, munca oamenilor pe ogoare, în grădinile de zarzavat, livezi, ajungând la frumusețile și bogățiile ei. În ora de cunoașterea mediului vom continua discuțiile pe această temă făcând apel și la alte cunoștințe despre anotimpul toamna - plecarea păsărilor călătoare, căderea frunzelor ,pregătirea animalelor pentru iarnă. Vom continua cu lecția de matematică unde vom rezolva cu elevii exerciții și probleme folosind ca date ale problemelor kilograme de fructe, lădițe cu legume etc. La educație plastică vom realiza un desen folosind culorile
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
clasele sociale aflate în conflict fiind burghezia de pe poziția exploatatorilor și proletariatul de pe aceea a exploataților. Marx deschide o tradiție intelectuală care presupune că la această luptă nu se poate asista pasiv, iar ordinea socială nedreaptă trebuie schimbată. Trebuie provocată căderea orânduirii capitaliste, pentru ca regimul comunist, unde proprietatea privată, cauza tuturor relelor, nu mai există, să poată deveni posibil. Se poate spune că, în teoriile marxiste, adevărații actori ai vieții politice sunt clasele sociale și reprezentanții lor. Faptul prezintă o importanță
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
de Newton conform căreia fiecare corp din Univers este atras spre oricare alt corp cu o forță care este cu atât mai mare cu cât corpurile sunt mai masive și cu cât sunt mai aproape unele de altele. forță produce căderea obiectelor spre Pământ, determină ca Luna să se miște în jurul Pământului, iar Pământul și planetele să urmeze traiectorii eliptice în jurul Soarelui. LEGEA HUBBLE Legea enunțată de Edwin Hubble afirmă că viteza cu care galaxiile se indepartează una de alta este
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
prin magazinele sale Wal-Mart. Alte companii-simbol aparent imbatabile precum Polaroid, IBM, Nortel sau Xerox au ajuns în situația de a-și apăra teritoriul. Standardele sociale și culturale ale mapamondului s-au modificat, după evenimente precum dezmembrarea Uniunii Sovietice, unificarea Germaniei, căderea apartheidului și eradicarea sclaviei. în anumite perioade, toate aceste elemente au reprezentat o normă, iar oamenii care au trăit în acele contexte spațio-temporale nu își puteau imagina viața într-un mod diferit. în prezent, situația este aceeași. Ne este greu
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
al unei culturi europene de peste 2000 de ani? Există diverse încercări de a vedea Statele Unite drept o nouă Romă, iar cultura americană drept manifestarea în secolul XX a "culturii" de tip panem et circenses din perioada prosperă a Romei, dinaintea căderii Imperiului roman în mâinile triburilor germanice. Pitirim Sorokin, de exemplu, în The Crisis of Our Age, lucrare publicată în 1941, susține că "nume-roase semne sugerează posibilitatea ca America să joace, într-o formă modificată, în relația cu Europa, rolul Romei
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
teoria "clasicismului negativ", Brantlinger discută sensurile tradiționale și actuale ale metaforei "pâine și circ" și modul în care mitologia a influențat și continuă să influențeze istoria modernă. El consideră că sintagma "pâine și circ" este de regulă asimilată "declinului și căderii". Astfel, acesta afirmă că sintagma "se poate discuta dacă acest concept a devenit realitatea deprimantă a viitorului, dar ideea declinului și a căderii a căpătat forța realității în prezent"25. Cu toate acestea, potrivit cercetătorului, noi suntem aceia care facem
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
să influențeze istoria modernă. El consideră că sintagma "pâine și circ" este de regulă asimilată "declinului și căderii". Astfel, acesta afirmă că sintagma "se poate discuta dacă acest concept a devenit realitatea deprimantă a viitorului, dar ideea declinului și a căderii a căpătat forța realității în prezent"25. Cu toate acestea, potrivit cercetătorului, noi suntem aceia care facem ca miturile să "fie reale" și cei care pretindem că avem "déjà-vu-uri istorice", deși acestea se pot dovedi a fi departe de realitate
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
forță fizică, sunt preferate manifestărilor culturii "de elită", cum ar fi teatrul clasic, opera și concertele simfonice. Dacă dezvoltarea culturii populare va fi sau nu însoțită de regresul democrației în forme extreme și dacă acesta va conduce sau nu la căderea societăților democratice, după cum au prezis grecii, rămân probleme deschise, al căror răspuns l-am putea afla în timp. Însă oricât de decadentă ar părea cultura actuală, este greu de crezut că ea ar putea avea asupra societăților democratice același efect
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]