18,379 matches
-
concentrare de la Oreye aflată la 11 km nord este de Hannut pentru contracararea amenințării asupra flancului Diviziei a 4-a. La 16:30, comandantul Armatei a 6-a germane, Reichenau, a cerut sprijinul aviației de recunoaștere. Piloții "Luftwaffe" au descoperit concentrările de blindate franceze de la Orp și unitățile motorizate de la Gembloux. Reichenau i-a ordonat lui Hoepner să înainteze cu Corpul XVI spre Gembloux, mișcare care trebuia să împiedice organizarea defensivei franceze. Hoepner se temea însă de problemele care le întâmpina
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
atacuri amenințau să izoleze de restul trupelor aliate marea garnizoană belgiană de la Huy. Bougrain a folosit blindatele din rezervă într-o încercare de remediere a acestei situații. La ora 15:00, avioanele de recunoaștere franceze au raportat existența unei importante concentrări de blindate germane la sud-est de Crehen. În aceste momente, Divizia a 2-a mecanizată nu mai dispunea de rezerve pe care să le folosească pentru respingerea noii amenințării. Dragonii lui Bougrain și infanteria motorizată erau plasați într-o serie
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
nevoită să cedeze teren în fața blindatelor franceze. După depășirea orașului, blindatele germane au atacat pozițiile franceze din spate. La început, tancurile franceze au rezistat date fiind puterea de foc și blindajul superioare, dar tactica germană "schwerpunkt" („centrul de greutate”) de concentrare a atacului în punctele vitale a dat rezultate în cele din urmă. Mici grupuri de infanterie franceză s-au infiltrat în spatele tancurilor germane, dar acțiunea lor a fost zdrobită de atacurile infanteriei germane. În acest moment, cele două divizii Panzer
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
apoi destituit la 1 octombrie de către guvernul nazist. Noske s-a mutat apoi la Frankfurt. În 1944 a fost arestat de Gestapo sub suspiciunea de implicare în atentatul de la 20 iulie împotriva lui Adolf Hitler și închis în lagărul de concentrare Ravensbrück. Noske a fost eliberat de trupele aliate ce avansau dintr-o închisoare Gestapo din Berlin. El a murit la Hanovra pe 30 noiembrie 1946 în urma unui accident vascular cerebral în timp ce se pregătea pentru un turneu de conferințe în Statele Unite
Gustav Noske () [Corola-website/Science/337683_a_339012]
-
judecată, având sufletul sfâșiat și privirea pierdută undeva, departe... tare departe. Oră 9:00 ... Reușesc și eu, cu mare greutate, să-mi țin în frâu lacrimile... aș fi plâns în hohote, dar nu-mi permiteam luxul asta ... aveam nevoie de concentrare maximă pentru audierea a 4 martori și luarea interogatoriului tatălui copilului, probe de care eram conștientă că va depinde, de-acum încolo, legătura mama - fiu. Nu-i ușor deloc să fii responsabil de așa ceva, credeți-mă! Orele 9:05 - 10
Decorați-o pe judecătoarea cu pantofi albaștri! by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101034_a_102326]
-
frumoasă carte, intră în cameră destinată Arhivei și nu mai ies de acolo decât după un sfert de ceas. Ce camere mirifice sunt în castelul asta - îmi zic în gând. De-acum, nu mai aveam nevoie de niciun pic de concentrare, așa că mi-am permis să plâng în hohote, fără să-mi pese că oamenii cu roba nu trebuie să lăcrimeze din cauza problemelor clienților... și, în niciun caz, nu plâng niciodată în fața acestora... da-le-ncolo de reguli! M-am prăvălit
Decorați-o pe judecătoarea cu pantofi albaștri! by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101034_a_102326]
-
judecată, având sufletul sfâșiat și privirea pierdută undeva, departe... tare departe. Oră 9:00 ... Reușesc și eu, cu mare greutate, să-mi țin în frâu lacrimile... aș fi plâns în hohote, dar nu-mi permiteam luxul asta ... aveam nevoie de concentrare maximă pentru audierea a 4 martori și luarea interogatoriului tatălui copilului, probe de care eram conștientă că va depinde, de-acum încolo, legătura mama - fiu. Nu-i ușor deloc să fii responsabil de așa ceva, credeți-mă! Orele 9:05 - 10
Cine este judecătoarea cu pantofi albaștri by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101032_a_102324]
-
frumoasă carte, intră în cameră destinată Arhivei și nu mai ies de acolo decât după un sfert de ceas. Ce camere mirifice sunt în castelul asta - îmi zic în gând. De-acum, nu mai aveam nevoie de niciun pic de concentrare, așa că mi-am permis să plâng în hohote, fără să-mi pese că oamenii cu roba nu trebuie să lăcrimeze din cauza problemelor clienților... și, în niciun caz, nu plâng niciodată în fața acestora... da-le-ncolo de reguli! M-am prăvălit
Cine este judecătoarea cu pantofi albaștri by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101032_a_102324]
-
fost tratați la început, fie cu indiferență și neîncredere în Regatul României, fie cu ostilitate în Rusia Imperială. De abia în luna septembrie 1916, după ce lagărul de prizonieri de război de la Darnița a fost desemnat de STAVKA drept loc de concentrare a prizonierilor români, demersurile oficiale au căpătat consistență. Punerea în practică a acestora a întârziat însă până în luna februarie 1917, când a fost constituit oficial Corpul Voluntarilor Ardeleni-Bucovineni din Rusia. Deși recrutarea voluntarilor s-a bucurat de o atenție mai
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
regiunea Omsk și . Deoarece în proporție covârșitoare prizonierii etnici români erau la origine țărani, aceștia au fost repartizați mai ales în zonele agricole. Lagărele de prizonieri de război rusești au fost în mare parte, instalate în vechi , pe câmpuri de concentrare sau în tabere de exerciții ale Armatei Imperiale Ruse. Deoarece mulți dintre marii proprietari ruși care au folosit ca mână de lucru prizonieri au fost filogermani sau filoaustrieci - având mulți dintre ei ascendență germană sau austriacă, supravegherea activităților lucrative pe
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
cu grade inferioare aflați în lagăre (nu și simplilor soldați), li s-a permis încadrarea în Armata Română. Lagărul de prizonieri de război de la Darnița a fost desemnat de STAVKA la data de 1/13 septembrie 1916, ca loc de concentrare a prizonierilor care au dorit să se înroleze ca voluntari în Armata Română. În aceeași zi fruntașii ardeleni Vasile Lucaciu, Octavian Goga și Octavian C. Tăslăuanu, au înaintat Consiliului de Miniștri din capitala României, un memoriu în care au solicitat
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
ca voluntari în Armata Română. În aceeași zi fruntașii ardeleni Vasile Lucaciu, Octavian Goga și Octavian C. Tăslăuanu, au înaintat Consiliului de Miniștri din capitala României, un memoriu în care au solicitat Guvernului Român să se implice în activitatea de concentrare și înrolare a prizonierilor etnici români. Conform calculului realizat de aceștia, resursele umane care puteau veni în ajutorul trupelor române cuprindeau un număr de 115.000 de potențiali voluntari, din care 100.000 se aflau prizonieri în Rusia și 15
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
realizat de aceștia, resursele umane care puteau veni în ajutorul trupelor române cuprindeau un număr de 115.000 de potențiali voluntari, din care 100.000 se aflau prizonieri în Rusia și 15.000 ca refugiați în Regatul României. Activitatea de concentrare a prizonierilor a început în a doua jumătate a lunii noiembrie 1916, astfel că la sfârșitul lunii decembrie erau deja adunați la Darnița 220 de ofițeri și 1.200 de intelectuali cu grade inferioare. Un Comitet cu atribuții executive al
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Constantin Diamandi, s-a solicitat la 8/21 martie 1917 crearea într-o primă fază, a unei comisii mixte de recrutare. În etapa următoare, voluntarii respectivi ar fi urmat să primească documentele de liberă mișcare spre unul dintre centrele de concentrare stabilite de către respectiva comisie de recrutare. Sediul "Corpului Voluntarilor Români din Rusia" a fost stabilit și el la Darnița. Printr-o înțelegere interguvernamentală, urma ca prizonierii de aici să fie duși ulterior, rapid spre un alt loc de concentrare din
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
de concentrare stabilite de către respectiva comisie de recrutare. Sediul "Corpului Voluntarilor Români din Rusia" a fost stabilit și el la Darnița. Printr-o înțelegere interguvernamentală, urma ca prizonierii de aici să fie duși ulterior, rapid spre un alt loc de concentrare din sudul Basarabiei. Statul rus era dispus inițial, să permită extrădarea doar a unui număr ce ar fi putut varia între 20.000 și 40.000 de români. În 5/18 aprilie 1917 la intervenția diplomatică a prim-ministrului român
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
defectuoasă în ceea ce privește scopul propus. Plecați din Paris pe 31 ianuarie 1920, Raul Alevra a ajuns la Vladivostok la începutul lunii aprilie pentru a începe misiunea de informare în ceea ce privește situația reală a trupelor și prizonierilor români, precum și a măsurilor luate pentru concentrarea și aprovizionarea acestora în Vladivostok, iar Victor Cădere la Harbin la jumătatea aceleiași luni, pentru a lua contact cu generalul Janin. Din cei 100.000 de dolari promiși cei doi nu au primit decât de un sfert, pe drum aceștia
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
inclusiv cu caracter colectiv, au fost publicate, acesta este încă incomplet și fragmentar tratat în istoriografie. Cu toate acestea el s-a impus deja în istoria României, cu semnificațiile sale politice, militare și morale. Cercetarea actuală este îngreunată de lipsa concentrării materialului arhivistic într-un singur fond, aparținător structurilor de voluntari care l-au creat, categorii întregi de documente ale acestora aflându-se patrimoniul diferitelor muzee, biblioteci și direcții județene ale Arhivelor Naționale ale României.
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
s-a alăturat mișcării de rezistență, dar a fost arestată de Gestapo în 1940. Ea a fost inițial condamnată la moarte, dar mai târziu, sentința a fost comutată în cea de închisoare pe viață. A fost trimisă în lagărul de concentrare Terezín și apoi în diferite închisori din Germania. După eliberare, în mai 1945, Horáková a revenit la Praga și s-a alăturat Partidului Social Democrat. În 1946 a fost aleasă membru al Adunării Naționale Constituante a Cehoslovaciei, dar a demisionat
Milada Horáková () [Corola-website/Science/336081_a_337410]
-
a fost o organizație națională militară română formată din foști soldați și ofițeri ai Armatei austro-ungare, constituită în Viena în data de 31 octombrie 1918, cu scopul concentrării, organizării și transportării spre Transilvania a soldaților români din fost armată imperială. Organizarea sa a reprezentat un segment al unui plan mai vast de creare a unei forțe militare regulate, care să fie la dispoziția Consiliului Național Român Central. Stabilit
Senatul Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena () [Corola-website/Science/336086_a_337415]
-
noilor conducători maghiari prin prestarea jurământului militar, într-un context în care ultimele guverne ungare din toamna anului 1918 au urmărit menținerea integrității Ungariei cu orice preț. În acest cadru, capitala Imperiului - Viena, a fost unul dintre principalele centre de concentrare a convoaielor de soldați întoarse de pe front, mai ales de pe cel italian. Aici se aflau în luna octombrie 1918 un număr de 70.000 (40.000 după altă sursă) de soldați originari din Transilvania, Banat și Bucovina. Crearea aici a
Senatul Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena () [Corola-website/Science/336086_a_337415]
-
eșecului soldaților naziști de a-i captura pe asasini în viață. Mai mult de 13.000 de oameni au fost în cele din urmă arestați și torturați, inclusiv prietena lui Jan Kubiš, Anna Malinová, care a murit în lagărul de concentrare Mauthausen-Gusen. Mătușa locotenentului Adolf Opálka, Marie Opálková, a fost executată la Mauthausen în 24 octombrie 1942. Tatăl său, Viktor Jarolím, a fost de asemenea ucis. Printre victimele nevinovate a fost și doctorul în drept Jan Fleischmann, care era originar din
Jozef Gabčík () [Corola-website/Science/336117_a_337446]
-
agențiile din provincie au fost continuate prin extinderea companiei în Londra. Înființată în 1997, Stanleybet International (Stanleybet) a continuat să dezvolte, la nivel internațional, ceea ce a reușit în Marea Britanie Stanley Leisure. Orientarea către un nou model de business, internațional și concentrarea pe noi piețe, a creat un context favorabil pentru vânzarea business-ului din Anglia, în 2005, pentru suma de 500 milioane lire sterline (un record pe piața de profil). Devenită companie de sine stătătoare, Stanleybet și-a dezvoltat afacerea europeană
Stanleybet România () [Corola-website/Science/336120_a_337449]
-
organizeze și să orienteze adepții în studiul Budismului. Studiul, educația și munca din cadrul Sangha sunt direcționate astfel încât să ajute "educarea minții prin întâmplări din viața reală". Acestea reușesc să combine studiul scripturilor, contemplarea și practica, cu educația bazată pe precepte, concentrare și înțelepciune. În acest fel, pot fi mai bine integrate diferite elemente, cum ar fi înțelegerea doctrinei și experiența reală de viață, Buddha Dharma și Dharma lumească, autoeducarea și dezvoltarea în comun, de care beneficiază nu numai persoana în cauză
Sangha () [Corola-website/Science/336140_a_337469]
-
post de caricaturist la "Lidové Noviny", un ziar cu sediul în Praga. Din cauza atitudinii sale critice față de național-socialism și de Adolf Hitler, a fost arestat după invazia germană în Cehoslovacia din 1939. El a scris "Poezii dintr-un lagăr de concentrare" în lagărul de concentrare de la Bergen-Belsen, unde a murit în 1945. În iunie 1945, Rudolf Margolius s-a deplasat la Bergen-Belsen, împreună cu soția lui Čapek, Jarmila Čapková, pentru a-l căuta pe . Poveștile sale ilustrate "Povídání o Pejskovi o Kočičce
Josef Čapek () [Corola-website/Science/336208_a_337537]
-
Lidové Noviny", un ziar cu sediul în Praga. Din cauza atitudinii sale critice față de național-socialism și de Adolf Hitler, a fost arestat după invazia germană în Cehoslovacia din 1939. El a scris "Poezii dintr-un lagăr de concentrare" în lagărul de concentrare de la Bergen-Belsen, unde a murit în 1945. În iunie 1945, Rudolf Margolius s-a deplasat la Bergen-Belsen, împreună cu soția lui Čapek, Jarmila Čapková, pentru a-l căuta pe . Poveștile sale ilustrate "Povídání o Pejskovi o Kočičce" Totul despre câine și
Josef Čapek () [Corola-website/Science/336208_a_337537]