19,706 matches
-
modela aspectul corporalității. Experiențele adânci de viață modifică expresivitatea fizionomiei. Vestimentația, frizura, podoabele pot contribui la schimbarea aspectului, la „mascarea” identității. Creierul e supus și el ciclurilor biologice, poate suferi leziuni care să afecteze memoria sau stilul comportamental. S-au imaginat și experimente mintale de tipul: cum ar fi o persoană în corpul căreia s-a transplantat creierul altei persoane, cu întreaga memorie a acesteia? Psihismul individului uman se metamorfozează continuu în cursul personogenezei, în paralel cu constituirea, consolidarea și adâncirea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
oferind un anumit tip de suport, afectiv sau moral și primind un anumit tip de răspuns. Au fost elaborate mai multe tipuri de circumplexe cu ajutorul unor epitete definitorii pentru atitudinile specifice și stabile ale persoanei umane. Primul a fost cel imaginat de LEARY (1957Ă. Sunt de asemenea de remarcat cele ale lui KIESLER (1986Ă respectiv HOROWITZ și colaboratorii (1988Ă. Astăzi cel mai des este utilizată scala adjectivelor interpersonale IAS = „The Interpersonal Adjective Scale” elaborată de WIGGINS în 1995. Din 1993 există
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
-i tiraniza, de a le fi ostil, a-i pedepsi, manifestând aroganță și brutalitate, intimidându-i în permanență. Îi consideră pe toți ceilalți - printr-un mecanism psihologic de proiecție - ca răi și răuvoitori. Atitudinea față de toți este cea de ostilitate, imaginându-și că aceștia ar vrea să-1 persecute, să-1 intimideze, să-l distrugă. E frecvent prezent un sentiment de grandoare. Se manifestă fanatic. Maniera în care MILLON își prezintă subtipurile atrage atenția asupra faptului că o caracterizare generică a psihopatiei - un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
7 factori -prin intermediul instrumentului TCI - evaluează și TP antisocială. Aceasta se caracterizează: temperamental printr-o crescută dependentă de recompensă iar caracterial prin dificultăți atât în ceea ce privește auto-direcționarea cât și cooperativitatea. Auto-transcendența ar fi variabilă. Pe baza teoriei sale dimensionale, autorul imaginează un sistem tridimensional pe care îl figurează sub forma unui cub. TP antisocială e plasată într-un pol în raport cu care se află în vecinătate explozivul (borderlineă, pesimistul (histrionică și independentul (schizoidă. Continuitatea dintre TP antisocială și normalitate este de asemenea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
aceea, schema lui LEVINAS a fost preluată în cadrul încercărilor de „etică post-modernă”. Într-o încercare de circumscriere a reperelor condiției morale în perspectivă post-modernă, BAUMAN (2000Ă enumera: 1Ă. Oamenii sunt ambivalenți din punct de vedere moral căci nu se poate imagina o societate perfectă și un om perfect; 2Ă Fenomenele morale sunt în mod natural neraționale; 3Ă Moralitatea este în mod incurabil ipotetică; 4Ă Moralitatea nu poate fi universalizată; 5Ă O societate înclinată spre uniformitate și acțiune disciplinată este un scandal
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
, Dorina (14.VIII.1887, Bratca, j. Bihor - 2.II.1979, Huningue, Franța), poetă și prozatoare. Debutează cu versuri publicate în revistele bănățene „Fruncea” și „Foaia diecezană”. În 1933 i se publică romanul științifico-fantastic Cataclismul anului 2000, unde se imaginează sosirea unor marțieni care determină o metamorfoză a civilizației de pe Terra. În 1960 I. se stabilește în Franța, de unde trimite versuri revistelor din exil. Colaborează la toate cele trei serii ale revistei „Drum” (Pittsburg), la „Apoziția” și „Revista scriitorilor români
IENCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287504_a_288833]
-
Dramatismul stărilor sugerate răzbate în text: „Cineva te dă pe ușă afară din propriul tău trup/ zilnic de-o mie și una de ori./ Tu intri înapoi pe fereastră extenuat de spectacol,/ zilnic de-o mie și una de ori.// - imaginează-ți; Melcul din cochilie cu intuiția/ mereu corectă a zodiei, întră și iese/ sau hieroglifa surâzătoare, pentru o clipă, a fulgerului/ pe care acum o citești”(Epifanii). Poemele din Elegie în grădină (1987) aduc o nouă diversificare a temelor, cumva
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
dezvoltând elemente de unicitate care nu sunt nici recunoscute, nici valorificate de către cumpărător. Diferențierea are ca obiectiv creșterea valorii ofertei și se bazează pe: 1) sofisticarea prin marcă, acces limitat (industrii de lux) și calitate, și 2) specializarea foarte fină imaginând o ofertă adaptată. Complexitatea acestor strategii este evidentă, deoarece presupune: • competențe comerciale și de comunicații; • o bună stăpânire tehnologică; • o bună experiență a sectorului; • structuri care favorizează inovația și creativitatea. Diferențierea nu trebuie căutată la nivelul tuturor funcțiilor, ci numai
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de lapte”, de pe urma cărora firma trebuie să asigure maximum de lichidități, limitând la minimum investițiile sale. În materie de tehnologie, ea se preocupă de exploatarea capacităților sale, fie dirijându-le spre domeniile cu cel mai puternic potențial de dezvoltare, fie imaginând un transfer. 4. Activități cu potențial puternic de dezvoltare, dar pentru care prezența comercială și poziția tehnologică ale firmei sunt slabe. Este vorba de activități „dileme”, În care este convenabil fie să se investească masiv pentru a ameliora controlul tehnologic
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cu deosebirea că, odată produsul realizat, celula sa dispare. El este coordonatorul unei echipe de profesioniști de culturi diferite, cu scopul de a elabora un proiect (produs nou, schimbare organizațională). Șeful de proiect este și un manager care trebuie să imagineze, să mobilizeze oamenii, să evite conflictele și, dacă este nevoie, să inventeze un limbaj comun. Cea mai mare dificultate a șefului de proiect este absența experienței. Prin definiție, un proiect conține o mare doză de noutate, astfel Încât este imposibil să
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În cadrul jocului concurențialtc "Acorduri În cadrul jocului concurențial" Acordurile interfirme constituie o modalitate de schimb de resurse. Formele de organizare a firmelor pot fi considerate moduri eficiente pentru finalizarea tranzacțiilor delicate. Înființarea unei firme comune Între GM și Toyota poate fi imaginată ca o modalitate de schimb Între un mijloc de penetrare pe piața americană și Însușirea tehnicilor de gestiune japoneze. În acest caz, acordul apare mai degrabă ca un mijloc de reducere a barierelor la intrarea pe piață. Consecințele acordurilor asupra
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
dezvăluie prin cultura sa de Întreprindere: „Dacă aveți Încredere În oameni și capacitățile lor latente, atunci cu cât le «cedați» mai multă autoritate, cu atât primiți Înapoi sub formă de inițiative și idei pe care nici măcar nu vi le puteți imagina. Noi credem cu putere În acest lucru: descentralizare radicală, acordarea puterii de decizie până la nivelul celor care sunt În contact direct cu clienții”. Garsted a Început prin organizarea unor reuniuni regionale cu cei 150 de concesionari francezi În jurul unor mese
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și Baia Sprie -, C. redebutează cu volumul de poeme Eseu, urmat, după un an, de acela intitulat Dimineața nimănui (1967). Poezia lui gravitează în jurul a două teme esențiale: dezabuzarea și singurătatea, rezultate din distilarea poetică a unor suferințe greu de imaginat. Experiența pușcăriei, nenumită ca atare, este pretutindeni prezentă, făcând din autor un al doilea Ulise, dar nu unul care se întoarce fericit în Ithaca, ci unul care, trecând prin infernul oamenilor, și-a pierdut orice iluzie: „Am uitat undeva o
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
parte epistolar, al Caty-ei Zănoagă, femeie cu mari disponibilități erotice, dar totodată rece și calculată. Ioanide, trăind același complex al genialității și având față de tinerele femei o comportare de cincuatenar veșnic îndrăgostit, a ajuns în grațiile puterii comuniste, pentru care imaginează și alcătuiește planuri de noi construcții. Dar toate relațiile lui cu noua societate „muncitorească” și această societate însăși stau sub semnul politizării forțate, a unui limbaj lozincard, mai exact, al schematismului, care face ca aproape totul să sune fals. Scrinul
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Ea a fost asociată excesiv cu cartea lui Koffka din 1927 - Dezvoltarea intelectului. Experimentele de insight, menite să demonstreze insightful learning („învățarea iluminatoare”), au fost supuse ironiilor ecologiștilor în a doua jumătate a secolului XX. Romancierul francez Pierre Boulle a imaginat în nuvela Planeta maimuțelor o lume în care maimuțele (inteligente) desfășurau experimentele köhleriene pe oameni (idiotizați). Succesul acestei splendide cărți de propagandă ecologistă a estompat gloria pe care genialul psiholog Wolfgang Köhler o câștigase în prima jumătate a nedreptului veac
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Frank, 1961; Hunter, 1951; Oman, 1972 etc.), ne oferă un studiu de caz capabil să ilustreze și să ne invite la reflecție în ceea ce privește modul de condiționare a atitudinilor unei anumite persoane. Deși un astfel de model este relativ ușor de imaginat și poate fi întâlnit (sub forme diferite și la diverse niveluri de evoluție) în experiența fiecăruia dintre noi, considerăm utilă prezentarea cazului așa cum ni-l înfățișează autorii. Iulia este o persoană de 23 de ani, dintr-o familie bună, care
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
rezidă în imaginarea rezultatului activității de învățare (care pare acum grea, obositoare și adesea chiar inutilă) ori a rezultatului maximal al tuturor activităților de învățare dintr-o anumită perioadă. Astfel, un student care învață la o materie dificilă își poate imagina satisfacția pe care o va avea când va spune celorlalți că a luat o notă foarte bună la acel examen greu. Pentru cineva care învață pentru a se dezvolta profesional, imaginea prospectivă poate reprezenta modul în care se va simți
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pot folosi stimuli neconvenționali, în sensul: „De ziua mea, în anul 2025, voi faceț” ori „Deși acest lucru este de neconceput pentru tine, vreau să îți spun...” etc.; toate aceste elemente tind spre o utilizare imaginativă a scrisului. Încercați să imaginați o listă cu astfel de întrebări la care să răspundeți zilnic pe o jumătate de filă, pentru a dezvolta gradul de utilizare imaginativă a scrisului în ceea ce vă privește. Nu trebuie să vă speriați dacă la început o să vă vină
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
acțiuni etc. luate în analiză, în examinare” (Cerghit, 1997, p. 141). Jean Piaget o consideră una dintre cele mai active și mai fructuoase metode, de mare valoare euristică. De altfel, se remarcă faptul că, în afara reflecției, cunoașterea este greu de imaginat, deoarece actul cunoașterii nu poate fi descris doar ca informație privită izolat. Din asemenea considerente, Ioan Cerghit include reflecția personală în rândul metodelor de învățământ: în interiorul învățământului, remarcă acesta, există suficiente noțiuni ori probleme complexe a căror rezolvare rezidă într-
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
trebuie să le prezinte celorlalți obiectul respectiv, cu emoție și pasiune. Mai mult, trebuie să încerce să convingă formatorul să „cumpere” acel obiect. Energie pozitivă și motivare pentru un proces de învățare se pot obține și individual. Încercați să vă imaginați momentul cel mai plăcut, cel mai mare succes pe care l-ați avut în urma unui proces de învățare (cum ar fi sentimentul pe care l-ați trăit după ce ați luat o notă excelentă la un examen dificil). Identificați în acel
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
genera anumite stări de tensiune și chiar conflicte între ei). Desigur, o observare obiectivă, bazată pe date descriptive, poate părea de dorit la o primă vedere; nu trebuie însă să uităm că, pe lângă faptul că este relativ dificil să ne imaginăm o observație obiectivă sută la sută (mai ales dacă sunt supuse observării procese sociale), aceasta ar fi rigidă, în mare măsură neimplicativă pentru cel care învață și - nu în ultimul rând - am pierde accesul la un mare număr de trăiri
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
acestei tehnici constă în faptul că oferă posibilitatea identificării unor experințe comune și utile de învățare. 6.11. Incidentul critictc " 6.11. Incidentul critic" Principiul acestei tehnici constă în prezentarea într-o formă succintă a unui incident critic (real ori imaginat); ca urmare, membrii colectivului de învățare se vor împărți în tabere polare cu privire la ceea ce trebuie făcut într-o atare situație. Incidentul trebuie să aibă calitatea de a-i implica în mod intens pe participanți (de aceea, preluându-l pe Paul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
perspectivă este dezvoltată în special de simulările în care cursanții sunt puși în situația de a lua decizii ce implică valori „critice” ale ființei umane. Orlich et al. (1990) citează simularea „adăpostului antiatomic”, în care participanții ar trebui să se imagineze într-o situație ulterioară unui atac nuclear, în care să decidă asupra a cinci persoane (și nu mai mult) care să intre în adăpost, restul urmând să-și piardă viața; autorii au observat că mulți cursanți refuză să participe la
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
accentua rapid. Intrarea generației tranziției în sistemul de învățămant superior (începând cu 2008) va crea un nou val de tip „tzunami instituțional” pentru că vor fi cu aproximativ 40% mai puțini candidați ceea ce presupune sau o scădere a calității (greu de imaginat din moment ce calitatea studenților deja a scăzut dramatic din alte cauze) prin acceptarea oricărui candidat fără filtre de admitere fie prin închiderea de universități și facultăți din lipsă de candidați. Pe fondul scăderii numărului de tineri și de cupluri căsătorite, treptat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Locuințelor, 2002, Cf. Preda, coord., 2003. Diferențele enorme în privința problemelor sociale din zonele reprezentate cu alb în care ponderea populației vârstnice este de 5-18% față de cele din zonele de culoare închisă cu pondere a vârstnicilor de 37-57% sunt ușor de imaginat. Același tip de diferențe poate fi întâlnit și în reprezentarea pe localități a sporului natural în harta următoare. Această abordare face trecerea de la afirmațiile generalizatoare: populația României scade vertiginos - la analiza locală a indicatorilor care ne arată că situația este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]