18,899 matches
-
de Protopopiatul Ceahlău - Arhiepiscopia Iașilor - Mitropolia Moldovei și Bucovinei. Clădirea se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI:NT-II-m-B-10619. Însemnarea de deasupra pridvorului, în ceea ce privește data construirii edificiului trimite la anul 1818, dar o notă de pe o Evanghelie tipărită la București menționează că aceasta a fost dăruită bisericii din satul Galu în 8 noiembrie 1780. Ar rezulta că actuala biserică s-a construit la începutul veacului al XIX-lea pe locul unui lăcaș mai vechi de anul 1780 distrus
Biserica de lemn din Galu () [Corola-website/Science/317109_a_318438]
-
Actuala biserică de lemn din Bogdănești a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea pe malul râului Râșca și al pârâului Bogdăneasa. Prima sa atestare datează din anul 1779, ea figurând pe un „Octoih” al bisericii, tipărit la Râmnic în 1776, cu însemnarea: "„În văleat 7287 (1779) să se știe că această sfântă carte au cumpărat Dorofteiu Solcanu și cu feciorii dumisale, Toader, Constantin (...) Și s-a așezat în biserică în satul Bogdănești, să fie în vecia
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
al XVIII-lea sau al XIX-lea. Printre alte podoabe de preț sunt de menționat o cruce de mână sculptată în lemn în 1837 și îmbrăcată în argint, donată de parohul Nicolai Popescu în 1888 și 12 cărți de ritual tipărite între 1745-1777 și care provin de la vechiul schit. Imaginea stilizată a Bisericii de lemn din Horodnic de Jos este reprezentată pe stema comunei, ocupând un loc central și având o puternică valoare de simbol al comunei. De asemenea, sub biserică
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
Biserica Romană Unită cu Roma, Greco-Catolică, Boian se află în satul Boian din județul Sibiu, Transilvania, România După șematismul Bisericii Române Unite cu Roma, tipărit in anul 1900, parohia greco-catolică din Boian era una medie din punctul de vedere al numărului credincioșilor. În anul 1930 Biserica Unită scoate altă publicație în care este indicat un număr mai mare de credincioși, cu mențiunea că se slujește
Biserica greco-catolică din Boian () [Corola-website/Science/317158_a_318487]
-
Cacova. A existat în biserică și o colecție de cărți scrise cu chirilice, dar se zice că au ajuns în străinătate. Chivotul datează din 1892, fiind pictat de pictorul N. Hașcă și donat de familia Tudor Drugărin. Evanghelia a fost tipărită în 1929. Icoanele de pe iconostas au fost pictate de Mihai Mustață, un pictor profesionist născut chiar la Calina. Pe scaunele împărătești, plăcuțe metalice cu nume precum Vuc, Boru, Putnic, Trifu, Mustață. Din cele trei clopote funcționează două. Sistemul constructiv folosit
Biserica de lemn din Calina () [Corola-website/Science/317199_a_318528]
-
Pridvorul a fost refăcut din scândură, fără turnul aflat deasupra sa, pereții exteriori au fost curățați de tencuială, iar acoperișul a fost refăcut cu o învelitoare din tablă zincată. Biserica de lemn din Popești dispune de 12 cărți de cult tipărite pâna la 1899, cum sunt Evanghelia din 1746 tipărită în timpul celei de a patra domnii în Muntenia a lui Constantin N. Mavrocordat (1744-1748), cu binecuvântarea Mitropolitului Neofit al Ungrovlahiei. Biserica de lemn din Popești este construită în totalitate din bârne
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
deasupra sa, pereții exteriori au fost curățați de tencuială, iar acoperișul a fost refăcut cu o învelitoare din tablă zincată. Biserica de lemn din Popești dispune de 12 cărți de cult tipărite pâna la 1899, cum sunt Evanghelia din 1746 tipărită în timpul celei de a patra domnii în Muntenia a lui Constantin N. Mavrocordat (1744-1748), cu binecuvântarea Mitropolitului Neofit al Ungrovlahiei. Biserica de lemn din Popești este construită în totalitate din bârne de stejar masiv așezate orizontal între stâlpi verticali masivi
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
ziar cotidian de limbă română din Republica Moldova. "Timpul de dimineață" este unul dintre cele mai importante ziare din Republica Moldova, fiind unicul cotidian de limbă română ce este distribuit pe întreg teritoriul Moldovei (inclusiv în Transnistria) iar ediția de vineri este tipărită în peste 20.000 de exemplare. Pe 14 septembrie 2001, pe piața media din Republica Moldova s-a lansat săptămânalul „TIMPUL info-magazin”, într-un format modern, conceput ca ediție-magazin. Director fondator și redactor-șef al ziarului „TIMPUL info-magazin” a devenit Constantin
Editura Timpul de dimineață () [Corola-website/Science/317261_a_318590]
-
Sibiu) la care renunță însă curând. Între 1944 - 1946, se atașează grupării "Cercului literar" de la Sibiu. Se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din Cluj (1944). Din anul 1945, începe să scrie ciclul "Nunțile de la Romos", care vor fi tipărite în volumul "Strada care urcă la cer" (1997). Între 1946 - 1949, urmează cursurile Academiei de Muzică și Artă Dramatică din Cluj, specialitatea dramă - comedie. După terminarea facultății este angajat la Teatrul Național din Cluj (1948 - 1952), unde joacă alături de mari
Dominic Stanca (actor) () [Corola-website/Science/317550_a_318879]
-
după forma autentică veche. În anul 1949, s-a văruit în exterior ca și în anul 1956, când s-au reconstruit ferestrele bisericii. Ca obiecte de valoare culturală bisericească, biserica din comuna Băla are o Evanghelie veche cu litere chirilice, tipărită în anul 1763, un Liturghier și un Penticostar, tot cu litere chirilice, tipărit în anul 1796. După preotul Rusu Dănilă, primul paroh titular, au urmat ca preoți slujitori ai bisericii Dr. Vasile Vass, Alexandru Bărbulescu (1892-1910), Protopop onorific Emil Andreșanu
Biserica de lemn din Băla () [Corola-website/Science/317575_a_318904]
-
și în anul 1956, când s-au reconstruit ferestrele bisericii. Ca obiecte de valoare culturală bisericească, biserica din comuna Băla are o Evanghelie veche cu litere chirilice, tipărită în anul 1763, un Liturghier și un Penticostar, tot cu litere chirilice, tipărit în anul 1796. După preotul Rusu Dănilă, primul paroh titular, au urmat ca preoți slujitori ai bisericii Dr. Vasile Vass, Alexandru Bărbulescu (1892-1910), Protopop onorific Emil Andreșanu (1910-1940), Gheorghe Gherghel (1940-1948), călugărul Toma Gherasimescu, misionar, Dumitru Niculescu, misionar, Victor Runcan
Biserica de lemn din Băla () [Corola-website/Science/317575_a_318904]
-
Curtea de Apel București a respins cererea ca fiind inadmisibilă. Referendumul a avut loc în România la 22 noiembrie 2009, în același timp cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Buletinele de vot cu cele două întrebări ale referendumului au fost tipărite în două culori diferite, buletinul de vot nr. 1 în culoarea negru, iar buletinul de vot nr. 2 în culoarea albastru. Cele două întrebări au fost: Pentru a fi validat, era nevoie de prezența la urne a unui procent de
Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, 2009 () [Corola-website/Science/317609_a_318938]
-
cea mai importantă lucrare din activitatea sa, desfășurată în Valea Mureșului, atât prin amploarea, cât mai ales prin calitatea sa artistică. Se pare că acestei lucrări i-a consacrat cel mai lung timp. Într-o însemnare de pe coperta unui Catavasier tipărit la Râmnic (1750), zugravul Nicolae notează că a terminat pictura bisericii din Roșia pe data de 17 aprilie 1820. Acest an este incizat pe spatele celor două icoane împărătești, Maica Domnului cu Pruncul pe tron și Iisus Hristos Învățătorul, de pe
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
Cluny, un călugăr din secolul al XII-lea, cunoscut și ca Bernard de Morlaix. Manuscrisele medievale ale acestui rând nu sunt identice; Eco citează o variantă medievală, cu exactitate, însă Eco nu știa, la vremea aceea, de existența unui text tipărit pentru publicul larg în edițiile moderne, în care se face referire la Roma ("Roma"), nu la trandafir ("rosa") . Textul alternativ, cu ceea ce conține, sună astfel: "Nunc ubi Regulus aut ubi Romulus aut ubi Remus? / Stat Roma pristina nomine, nomina nuda
Numele trandafirului () [Corola-website/Science/317768_a_319097]
-
anual al bisericii era de 472 de coroane și 30 de fileri. Actuala biserică din Șopteriu a fost construită din lemn, în anul 1889, iar casa parohială, tot din lemn în 1890, din materialul mănăstirii ce s-a demolat. - Evanghelia, tipărită la București, în anul 1722, în timpul lui Nicolae Mavrocordat; - Penticostarion, tipărit la Blaj, în anul 1768, în timpul Împărătesei Maria Tereza; Aceste cărți au fost predate de către preotul Vasile Macarie la Muzeul Județean Bistrița (prin intermediul Protopopiatului Bistrița). La biserica din Șopteriu
Biserica de lemn din Șopteriu () [Corola-website/Science/317781_a_319110]
-
fileri. Actuala biserică din Șopteriu a fost construită din lemn, în anul 1889, iar casa parohială, tot din lemn în 1890, din materialul mănăstirii ce s-a demolat. - Evanghelia, tipărită la București, în anul 1722, în timpul lui Nicolae Mavrocordat; - Penticostarion, tipărit la Blaj, în anul 1768, în timpul Împărătesei Maria Tereza; Aceste cărți au fost predate de către preotul Vasile Macarie la Muzeul Județean Bistrița (prin intermediul Protopopiatului Bistrița). La biserica din Șopteriu din jurul anului 1900 și până în prezent au slujit următorii preoți: Victor
Biserica de lemn din Șopteriu () [Corola-website/Science/317781_a_319110]
-
Scrisoare de la sora Harmon) a fost publicată în "Day Star", o revistă Millerită publicată în Cincinati, Ohio de Enoch Jacobs. White a scris către Jacobs pentru a-l încuraja și ,chiar dacă scrisoarea nu a fost scrisă pentru publicație, Jacobs a tipărit-o. În cursul următorilor ani a fost retipărită sub diverse forme - fiind inclusă în prima carte a lui Ellen, "Christian Experience and Views"(Experiențe creștine și viziuni), publicată în 1851, apărută în România cu titlul "Experiențe și Viziuni". Doi Milleriți
Ellen White () [Corola-website/Science/317786_a_319115]
-
Maicii Domnului îndurătoarea de pe calota din pronaos. Biserica păstrează câteva obiecte de cult de valoare printre care menționăm un potir de argint cu ornamentații florale și medalioane aplicate (din secolul al XVII-lea), o Sfântă Evanghelie ferecată în argint și tipărită în grecește la 1693, o icoană a Mântuitorului și alta a Maicii Domnului de pe catapeteasmă, iar în pridvor icoana Sfântului Ioan Botezătorul donată probabil de Vasile Lupu și despre care N.A. Bogdan spunea că ar avea conform tradiției vreo 1000
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
biserici de inscripția de pe piatra sa de mormânt aflată în pridvorul bisericii pe care scrie că ""au făcut bisărica sfăntului mare mucenic Georgie a mitropoliei, cu toate cele din lăuntru podoabe ale sale"", precum și de o inscripție de pe un ceaslov tipărit în 1874 la Mănăstirea Neamț în care se spune că ""(...) a făcut Biserica Sfântului mare mucenic Gheorghe a Mitropoliei cu toate cele dinlăuntru podoabe ale sale la anul 1761."" Neexistând nicio pisanie, nu se cunoaște cu precizie perioada în care
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
cu valoare de anticariat, unele unicat (cioburi de lut ars, unelte de lemn, iatagane, zale ruginite, căști și ghiulele, grenade, lăzi de zestre, opinci, un meteorit, monede vechi, un plug de lemn, o balanță, Ocaua lui Cuza, „Istoria frumosului Arghir”, tipărită în chirilică, scara șeii haiducului Darie, fluiere, cimpoi, fotografii vechi, ouă încondeiate, ștergare, icoane” etc.) Cât a trăit, Toader Hrib a dorit să-și primească personal vizitatorii. Anual, mii de vizitatori de pe toate meridianele lumii au trecut pragul acestui muzeu
Toader Hrib () [Corola-website/Science/319528_a_320857]
-
Principatului Transilvaniei. În această culegere a fost însemnat etalonul palmei regale maghiare de 19 cm, care dă o valoare a stânjenului regal de 3,04 m. Însă și acest etalon variază de la o ediție la alta a culegerii. În ediția tipărită la Debrecen în 1565 etalonul palmei este de 18 cm iar stânjenul are dimensiunea de 2,88 cm. Acesta din urmă este cel folosit de meșterii bisericilor de lemn din Maramureș în secolele 17 și 18. Stânjenul austriac sau „stânjenul
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
Academiei Române, președintele "Fundației Internaționale pentru cultură, artă și morală civica Mihai Eminescu". Este autorul romanului "Patima" și "Semnul Șarpelui", al volumului de versuri "Poeme pentru mama" și al volumelor de memorialistică "Întâmplări cu scriitori". Parodist remarcabil și-a adunat volumele tipărite în antologia "La munte și la mare...parodii". Tatăl lui a fost ofițer de jandarmi, mort în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mama a fost casnică. A copilărit la casa unui unchi de al său după mamă și a
Mircea Micu () [Corola-website/Science/319099_a_320428]
-
și opt. Despre Mircea Micu s-a scris mult. Critici ca Mihai Ungheanu, Marian Popa, Nicolae Manolescu, Cornel Ungureanu, Laurențiu Ulici l-au apreciat drept un scriitor complet, în sensul că a practicat toate genurile literare cu succes. Volumele sale, tipărite înainte de revoluție, precum și cele de după, au cunoscut o largă audiență în rândul cititorilor, apărând într-un tiraj de peste un million de exemplare. În ultimii ani, Mircea Micu a colaborat la diverse posturi de televiziune realizând emisiunile „Convorbiri duminicale“ și „Ateneul
Mircea Micu () [Corola-website/Science/319099_a_320428]
-
de la românii din țară și de peste hotare (din Albania, Bulgaria, Canada, Iugoslavia). Cele peste cinci mii de înregistrări efectuate sunt păstrate la Institutul de Folclor, Academia Română și în colecții personale. Rezultatele studierii acestui material bogat au fost difuzate prin articole tipărite în reviste de specialitate din țară și din străinătate, cărți, comunicări științifice (în țară și în Albania, Belgia, Canada, Franța, Germania, Italia, Iugoslavia), conferințe și participări în emisiuni de radio (printre care ciclul " Trei sute de melodii populare", în care prezenta
Emilia Comișel () [Corola-website/Science/319131_a_320460]
-
Hasdeu" din Chișinău. În 1942, la Universitatea din București, susține teza "Filosofia lui Tolstoi", în fața comisiei compuse din D. Gusti, Mihai Ralea, Ștefan Ciobanu, Constantin Narly și Gheorghe I. Brătianu, fiind declarat doctor în Filosofie și Litere „Magna cum laude”. Tipărită în 1944, această monografie filosofică reprezintă una dintre cele mai solide contribuții care au fost aduse cunoașterii metafizicii celui care a fost numit pe drept cuvânt „Patriarhul literaturii ruse”. În anul 1944 se transferă la București în calitate de director al liceului
Vasile Harea () [Corola-website/Science/319143_a_320472]