184,013 matches
-
radarul P-10), realizat în anul 1953. Radarul P-12 a fost proiectat și realizat în anii 1954 - 1956 de către Biroul Special de Construcții al uzinei 197 (SKB-197) sub conducerea coordonatorului principal E. V. Bukvalov. A fost introdus în înzestrarea forțelor armate ale URSS în anul 1956 și a fost produs în serie de către uzina de televiziune V.I. Lenin din orașul Gorki (în prezent Nijnii Novgorod). Radarul P-12 a fost prima stație de radiolocație care s-a exportat (în afara statelor
P-12 (radar) () [Corola-website/Science/336142_a_337471]
-
terestru prin radiolocație NRZ-12, în sistemul ”Kremnîi-2”. Stația a avut trei indicatori: indicator de observare circulară (IOC), indicator de înălțime (IH) și un IOC portativ care se putea instala în punctele de comandă ale unităților din Apărarea Antiaeriană a Teritoriului, Forțele Aeriene și Marina Militară. Una din cele mai importante modernizări a radarului o reprezintă instalarea unui nou sistem de antenă-fider de bandă largă tip ”canal de undă”, o construcție mai ușoară. Pe fiecare din cele două etaje ale noii antene
P-12 (radar) () [Corola-website/Science/336142_a_337471]
-
nu a reușit să-și finalizeze lucrarea de licență. În acest timp, el a fost fermecat de viața literară boemă din cafenelele și de pe străzile din Praga. a fost un membru al grupului avangardist de artiști "Devětsil" (tradus literal "nouă forțe", numele ceh al plantei butterbur, dar pentru un vorbitor de cehă era o referire evidentă la cei nouă membri fondatori ai grupului). Membrii grupului Devětsil au fost cei mai prolifici artiști cehi din generația lor. În 1922 grupul Devětsil îi
Vítězslav Nezval () [Corola-website/Science/336144_a_337473]
-
târziu a Sfântului Venceslau). Înfățișarea actuală a complexului este rezultatul acestor activități de consolidare, oferindu-i castelului aspectul său de cetate medievală. Castelul a fost un centru militar-civic până la Războaiele Husite. În timpul Războaielor Husite, împăratul Sigismund de Luxemburg a poziționat forțele de mercenari ale ginerelui său, Albert de Austria, în jurul castelului, dar mai târziu, el l-a promis nobilului local Petr Kutěj în 1424. Husiții au asediat castelul în zadar în anii 1428-1432. În a doua jumătate a secolului al XV
Castelul Veveří () [Corola-website/Science/336164_a_337493]
-
ofițerii conduși de colonelul Muammar al-Gaddafi în organizarea loviturii de stat care a dus la îndepărtarea regelui Idris de la conducerea Libiei în anul 1969. În acești ani, Haftar a rămas un partizan al lui al-Gaddafi care l-a numit comandantul forțelor armate ale regimului său. Al-Gaddafi l-a numit pe generalul Haftar la conducerea trupelor implicate în conflictul din Ciad din anii '80. Libia a fost înfrântă în acest război de către forțele ciadiene sprijinite de francezi, generalul Haftar și cei 300
Khalifa Haftar () [Corola-website/Science/336212_a_337541]
-
partizan al lui al-Gaddafi care l-a numit comandantul forțelor armate ale regimului său. Al-Gaddafi l-a numit pe generalul Haftar la conducerea trupelor implicate în conflictul din Ciad din anii '80. Libia a fost înfrântă în acest război de către forțele ciadiene sprijinite de francezi, generalul Haftar și cei 300 de oameni aflați sub comanda sa fiind capturați de către ciadieni în 1987. Al-Gaddafi nu a recunoscut faptul că a trimis trupe în Ciad, renegându-l pe Haftar și pe ceilalți luptatori
Khalifa Haftar () [Corola-website/Science/336212_a_337541]
-
Times", Haftar însuși a afirmat că a purtat des discuții cu CIA-ul în perioada în care a locuit în Virginia. După începutul revoltei împotriva lui al-Gaddafi în 2011, generalul Haftar s-a întors în Libia unde a devenit comandantul forțelor rebele din est. După căderea guvernului lui al-Gaddafi, Haftar a dispărut din scena politică până în februarie 2014, când a făcut public planul său de a salva națiunea, îndemnându-i pe libieni să se ridice împotriva Congresului Național General (CNG) care
Khalifa Haftar () [Corola-website/Science/336212_a_337541]
-
l-a extins cu încă un an. În februarie 2014 a avut loc o așa-zisă lovitură de stat, condusă de generalul care a cerut dizolvarea CNG și crearea unui guvern provizoriu care să organizeze noi alegeri. În mai 2014, forțe loiale generalului Haftar au lansat o operațiune ofensivă terestră și aeriană amplă, ”Operațiunea Demnitatea” împotriva grupărilor islamiste din zona Benghazi și a CNG din Tripoli. Aflat la conducerea Armatei Libiene pusă sub egida Parlamentului recunoscut pentru un timp pe plan
Khalifa Haftar () [Corola-website/Science/336212_a_337541]
-
al-Jazeera, Haftar ar fi primit sprijin occidental în lupta sa împotriva unităților Statului Islamic DAESH și a altor miliții din est. El a refuzat să sprijine noul Guvern de Acord Național stabilit în martie-aprilie 2016 în Tripoli, pe motiv că forțele sale armate ar aparține încă fostului parlament pro-islamist (Congresul Național General) împotriva căruia acesta luptase anterior. În prezent, Haftar continuă să lupte în fruntea Armatei Libiene din est împotriva milițiilor rebele și reușește să instituie controlul asupra unor teritorii cheie
Khalifa Haftar () [Corola-website/Science/336212_a_337541]
-
Crucea Militară (în ) este o decorație militară acordată soldaților Forțelor Armate Poloneze, precum și civililor pentru acțiuni meritorii împotriva terorismului sau care au participat în misiuni de menținere și stabilizare a păcii. Este echivalentul non-război al Crucii Vitejiei. Crucea Militară a fost înființată prin legea din 14 iunie 2007, care a
Crucea Militară (Polonia) () [Corola-website/Science/336251_a_337580]
-
Crucii Vitejiei. Crucea Militară a fost înființată prin legea din 14 iunie 2007, care a modificat legea din 16 octombrie 1992 privind medaliile și decorațiile. Această lege a dus la crearea ordinului Crucii Militare, alături de Crucea Militară de Merit, Crucea Forțelor Navale de Merit, Crucea Forțelor Aeriene de Merit și Medalia Serviciul Credincios. Schimbarea a fost implementată pe 9 octombrie 2007. Conform legii anterior menționate, „Crucea Militară are distincția de a răsplăti pentru acte de vitejie și curaj făcute în timpul operațiunilor
Crucea Militară (Polonia) () [Corola-website/Science/336251_a_337580]
-
fost înființată prin legea din 14 iunie 2007, care a modificat legea din 16 octombrie 1992 privind medaliile și decorațiile. Această lege a dus la crearea ordinului Crucii Militare, alături de Crucea Militară de Merit, Crucea Forțelor Navale de Merit, Crucea Forțelor Aeriene de Merit și Medalia Serviciul Credincios. Schimbarea a fost implementată pe 9 octombrie 2007. Conform legii anterior menționate, „Crucea Militară are distincția de a răsplăti pentru acte de vitejie și curaj făcute în timpul operațiunilor împotriva actelor de terorism în
Crucea Militară (Polonia) () [Corola-website/Science/336251_a_337580]
-
Medalia Serviciul Credincios. Schimbarea a fost implementată pe 9 octombrie 2007. Conform legii anterior menționate, „Crucea Militară are distincția de a răsplăti pentru acte de vitejie și curaj făcute în timpul operațiunilor împotriva actelor de terorism în țară sau în timpul utilizării Forțelor Armate Poloneze în afara țării în timp de pace”. În ordinea de prioritate a decorațiilor poloneze se situează după Crucea Vitejiei și Crucea de Merit pentru Curaj. Crucea Militară este o distincție acordată de Președintele Poloniei, din proprie inițiativă sau la
Crucea Militară (Polonia) () [Corola-website/Science/336251_a_337580]
-
și în țară. Ivan Klíma a fost în anul 1989 unul din fondatorii Asociației Scriitorilor, iar între anii 1990-1993 a fost președintele Centrului ceh al PEN-Clubului. Acest context remarcabil și neobișnuit nu a fost sfârșitul familiarizării lui Klíma cu marile forțe istorice care au modelat Europa la mijlocul secolului al XX-lea. Odată cu eliberarea țării, forțele politice comuniste cehe au început să crească, iar tirania nazistă a fost înlocuită cu controlul sovietic asupra experimentului democratic ceh din perioada interbelică. Klíma a devenit
Ivan Klíma () [Corola-website/Science/336268_a_337597]
-
Scriitorilor, iar între anii 1990-1993 a fost președintele Centrului ceh al PEN-Clubului. Acest context remarcabil și neobișnuit nu a fost sfârșitul familiarizării lui Klíma cu marile forțe istorice care au modelat Europa la mijlocul secolului al XX-lea. Odată cu eliberarea țării, forțele politice comuniste cehe au început să crească, iar tirania nazistă a fost înlocuită cu controlul sovietic asupra experimentului democratic ceh din perioada interbelică. Klíma a devenit membru al Partidului Comunist din Cehoslovacia. Mai târziu, speranțele din copilărie când citea basme
Ivan Klíma () [Corola-website/Science/336268_a_337597]
-
asupra experimentului democratic ceh din perioada interbelică. Klíma a devenit membru al Partidului Comunist din Cehoslovacia. Mai târziu, speranțele din copilărie când citea basme în care binele triumfa asupra răului au devenit o conștientizare adultă că de multe ori „nu forțele binelui și răului se luptă între ele, ci doar două forțe rele aflate în competiția pentru controlul asupra lumii”. Procesele spectacol de la începutul regimului comunist și uciderea celor care se opuneau noului regim începuseră deja, iar tatăl lui Klíma a
Ivan Klíma () [Corola-website/Science/336268_a_337597]
-
al Partidului Comunist din Cehoslovacia. Mai târziu, speranțele din copilărie când citea basme în care binele triumfa asupra răului au devenit o conștientizare adultă că de multe ori „nu forțele binelui și răului se luptă între ele, ci doar două forțe rele aflate în competiția pentru controlul asupra lumii”. Procesele spectacol de la începutul regimului comunist și uciderea celor care se opuneau noului regim începuseră deja, iar tatăl lui Klíma a fost din nou închis, de această dată de către proprii săi conaționali
Ivan Klíma () [Corola-website/Science/336268_a_337597]
-
Parlamentului are dreptul de a opri activitățile organismelor de auto-guvernare, precum și organelor de stat; semnează și promulgă legile; are dreptul de a dizolva Parlamentul în anumite condiții stabilite de Constituție; poate acorda azil politic și grațieri; este Comandantul-Șef al Forțelor Armate; și numește membrii Consiliului Național de Securitate, care prezidează reuniunile. Numește și revocă comandanții militari în acord cu guvernul. Președintele are imunitate. În timpul funcției nu poate fi arestat, și nici nu se pot deschide dosare împotriva lui. În cazul
Președintele Georgiei () [Corola-website/Science/336261_a_337590]
-
asemenea, strigată și Emily, însă întotdeauna a preferat numele “'Ămăl ”. După ce francezii au preluat puterea, familia artistei s-a întors la Jabal Al-Druze ("Muntele druzilor"). După incidentul cu din 1923, casa familiei din (mic oraș din ) a fost bombardată de către forțele franceze. 'Alia a fugit cu copiii la Damasc și a refuzat să se mai intoarcă. Ulterior aceștia au plecat la Beirut, dar, după ce au aflat că erau căutați de francezi acolo, au mers în Haifa, Palestina, iar de acolo au
Asmahan () [Corola-website/Science/336305_a_337634]
-
în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Asmahan s-a întors în Siria (care era sub ocupația franceză) la cererea britanicilor. A fost într-o misiune secretă de a-i anunța pe oamenii săi din Jabal Al-Druze că britanicii și forțele franceze libere vor invada Siria prin teritoriul lor și, să îi convingă să nu lupte. Britanicii și francezii liberi au promis independența Siriei și a Libanului în fața tuturor locuitorilor la data invaziei. Druzii au fost de acord chiar dacă unii dintre
Asmahan () [Corola-website/Science/336305_a_337634]
-
această întâmplare. În Februarie 2011 jurnalista susține că a fost bătută în timpul unui miting în care își exprimă susținerea față de palestinieni și față de egipteni. În martie 2011 Al-Ghul alături de alte șapte jurnaliste susțin că au fost bătute și torturate de către forțele de securitate Hamas în timpul mitingurilor în care solicitau că Hamas să caute o cale de reconciliere pașnică împreună cu Fatah. Guvernul Hamas mai târziu și-a exprimat scuzele pentru unele atacuri și a promis lansarea unei investigații. La vârstă de optsprezece
Feministe din Palestina () [Corola-website/Science/336304_a_337633]
-
Max, câinele erou, era un ciobănesc german, născut la 4 iunie 2009 și decedat la 9 septembrie 2015, București. Câinele de luptă al Armatei Române (Forțele Terestre) era una dintre principalele vedete ale defilărilor pe sub Arcul de Triumf în 2012 si 2013, alături de Detașamentul de Cavalerie al Jandarmeriei Române și cel de tehnică militară aviatică. Genistul Valentin Roșioară, instructorul lui Max, a explicat că ciobănescul german
Max câinele erou () [Corola-website/Science/336313_a_337642]
-
în final acordul pentru aceasta. Conducerea aparatului administrativ regional maghiar precum și comandamentul său militar au rămas însă pe loc, într-un act simbolic dorit a semnaliza continuitatea juridică, iar trupele ungare au început să se concentreze în nord-estul depresiunii transilvane. Forțele armate române au continuat să preseze presate încet înainte și ca urmare a eforturilor Guvernului României și ale Consiliului Dirigent, linia de demarcație a fost mutată pe linia Sighetu Marmației-Baia Mare-Zalău-Ciucea-Zam, aliniament pe care trupele s-au oprit pe 22
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
acestuia. Înlocuirea sa efectivă va fi luată în considerare însă doar începând cu 26 februarie 1919, când negociatorii Conferinței de Pace de la Paris au decis crearea unei zone neutre între trupele române și cele ungare. Datorită atât lipsei unor alte forțe disponibile pentru a ocupa poziții de-a lungul liniei de demarcație din Transilvania cât și a unei recunoașteri în fapt a Armatei Române ca forță militară aliată, trupele române au primit permisiunea de a realiza operațiunea de ocupare a primului
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
crearea unei zone neutre între trupele române și cele ungare. Datorită atât lipsei unor alte forțe disponibile pentru a ocupa poziții de-a lungul liniei de demarcație din Transilvania cât și a unei recunoașteri în fapt a Armatei Române ca forță militară aliată, trupele române au primit permisiunea de a realiza operațiunea de ocupare a primului aliniament demarcațional. Deși pe hârtie Armata Română era constituită dintr-un anumit număr de oameni, aprecierile precum că trupele românești ar fi putut să înceapă
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]