18,347 matches
-
Helsinki 86 era unul dintre cele mai importante, un grup care cerea să se pună capăt migrației nejustificate în Letonia și construcției de noi uzine. Una dintre primele organizații apolitice a fost Clubul pentru Protecția Mediului, care revendica măsuri de ameliorare a mediului și încetarea poluării pământului, a aerului și a apelor letone o problemă care atinsese proporții enorme. Mișcarea lansa sloganuri apolitice, care nu aveau legatură cu protecția mediului. Aceasta era o problemă importantă în Letonia, dar la fel de importantă în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de Biserică în calitate de instituție. Teoria pieței religioase presupune că Biserica e motivată de propriile interese și acționează ca actor rațional, dar și ca societate religioasă, pe piața religioasă. Când concurența pe această piață se acutizează, Biserica are de ales între ameliorarea calității și comercializării "produsului" său (adică serviciile religioase) și a influența statul pentru a-i proteja privilegiile și a limita apariția de noi "întreprinderi" pe piața religioasă; ceea ce este, din punctul de vedere al costurilor, mijlocul cel mai eficace de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
limita apariția de noi "întreprinderi" pe piața religioasă; ceea ce este, din punctul de vedere al costurilor, mijlocul cel mai eficace de a rezista concurenței religioase. Piața religioasă fiind deschisă, Biserica are de ales între apărarea / argumentarea privilegiilor sale legale și ameliorarea produsului său. Cealaltă alegere instituțională pe care Biserica trebuie să o facă odată ce democratizarea este începută, privește valorile sociale Biserica putând să ceară ca valorile creștine sociale să fie precizate în legislație, într-o manieră radicală sau moderată, putând de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
prosperitate economică. "Reîntoarcerea la Europa" a fost reprezentată de aderarea la UE. Mai mult decât atât, această integrare europeană a accelerat și procesul de modernizare a acestor societăți și economii. Respectarea normelor UE și a acquis-ului communautaire a contribuit la ameliorarea legislației într-o serie de domenii importante. Adeseori, efectele încă se simt deoarece societățile reușesc cu greu să digere într-un timp scurt ansamblul acestor modificări și reforme. Dacă luăm un exemplu concret pentru România, putem spune că fără presiunea
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
iar construcția unei autostrăzi ce leagă Bucureștiul de Giurgiu și Balcanii de Sud abia a început. Omiterea unor astfel de lucrări majore afectează negativ comerțul și turismul. Planificarea urbană, mai ales în București, a dus la ambuteiaje haotice ale traficului. Ameliorarea secțiunii istorice a Lipscaniului, discutată de arhitecți europeni de marcă încă de acum 10 ani, este încă la început; conecția dintre aeroport și centrului orașului este încă la stagiul de discuții. De vreme ce Bucureștiul are o istorie de cutremure de pământ
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
fostele regimuri comuniste, inclusiv România, s-au integrat la început în NATO și apoi în UE. În cazul României, includerea UDMR-ului în mai multe guverne successive a reprezentat un mare pas înainte în ceea ce privește atât stabilizarea climatului intern, cât și ameliorarea imaginii externe a țării. 6. Care sunt eșecurile cele mai notabile înregistrate în ultimele două decenii? La căderea regimului Ceaușescu ideologiile noilor partide politice s-au decantat greu. Primitivismul xenofob și naționalismul extremist care n-au fost apanajul exclusiv al
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
și pregătise astfel condițiile unui trasfer financiar indirect, care avea să se dovedească foarte important pentru demarajul înregistrat. Ar trebui să notăm și un paradox indus de politica de dezvoltare regională promovată de Bruxelles. Intențiile sale referitoare la convergență urmăresc ameliorarea coeziunii teritoriale, în scopul mobilizării sentimentului apartenenței comune și al creării echității spațiale. În practică însă regiunile cele mai capabile să acceseze fondurile, respectiv capitalele și regiunile occidentale, valorifică mai bine și mai rapid sprijinul comunitar. Mai mult, ultima programare
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
prea bine să zădărnicească astfel de inițiative. De aici nevoia de a reinventa maniera ofensivei. Altminteri, cum spunea un intelectual, va trebui să reinventăm România. Tentația de a continua lista urgențelor este irezistibilă, dar aș mai adăuga la ea doar ameliorarea infrastructurii și reforma învățământului. Faptul că astfel de probleme ar trebui abordate în curând nu înseamnă însă că ele ar putea fi soluționate în viitorul apropiat. Complexitatea lor înseamnă că rezolvarea lor este o chestiune de durată. Ceea ce se poate
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
productivitatea a sporit, iar nivelul de trai s-a îmbunătățit cât de cât. Devenind mult mai vizibilă prin atenția UE, România a fost nevoită să revizuiască o serie de metode curente din viața sa politică și economică. Pot fi sesizate ameliorări în sfera financiară, în cea juridică sau în asistența socială. Faptul că schimbările au avut loc în ultimii doi ani, doar pentru că Europa este cu ochii pe noi, este evident jenant. Inițiativele și acțiunile trebuiau să vină de mult din
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
orientate spre acest flux extern să continue să neglijeze bunăstarea românilor de rând, ducând la o mărire a diferenței deja enorme dintre nouveaux riches și săraci. Alternativ, depinzând de cum sunt țintite aceste resurse, apartenența la UE ar putea însemna o ameliorare a condițiilor de viață ale tuturor. În al doilea rând, aceasta se va întâmpla probabil pe spezele țărănimii, deoarece refuzul UE de a acorda noilor membri Politica Comună din Agricultură de care se bucură membrii mai vechi pare să distrugă
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
trateze problema din proprie inițiativă, a trimis cu maiorul Simulescu XE "Simulescu, Virgil" și câțiva medici din spitalele militare din Roman, medicamente, pâine și „un detașament de jandarmi și le-am dat depline puteri pentru a dispune toate cele necesare ameliorării situației evreilor”33. De ce era necesară trimiterea, Împreună cu medicii, a unui detașament de jandarmi? Despre asta colonelul nu a dat amănunte. Pentru a afla ce s-a Întâmplat cu adevărat, trebuie să revenim la depoziția lui Triandaf XE "Triandaf (locotenent
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
doreau erau invitați să părăsească cooperativele de producție. Alungat de la putere de revolta muncitorească din 1970, Gomulka a făcut loc unui nou secretar providențial: Edward Gierek, care a propus societății poloneze o politică de consum de tip occidental, grație unei ameliorări multașteptate a sistemului de producție socialist. Pariul lui Gierek era simplu: era vorba, printr-o politică intensivă de industrializare care apela pe scară largă la tehnologii occidentale și la credite luate de la țările bogate, de a propune pe piața mondială
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
la Moscova, primul-ministru declara că era gata să „realinieze” economia românească la cea rusească, Întrucât ajutorul occidental devenise dezamăgitor. Bazându-se pe un electorat sărac, PDSR a continuat să-și focalizeze discursul pe chestiuni legate de protecție socială, combaterea șomajului, ameliorarea sistemului sanitar. Creșterea salariului minim pe economie, reducerea TVA-ului pentru produsele alimentare, medicamente și transport public au constituit elementele-cheie ale campaniei electorale din 2000. Subvenționarea costurilor pentru diverse produse, impozitul gradual pe venitul global și eradicarea sărăciei au devenit
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
acum nu confirmă teoria eredităței caracterelor dobândite ș...ț. Efectul exercițiului, al instrucțiunei și al educației se limitează la existența individuală. Modificările organice și achizițiile psihice ale părinților nu se transmit urmașilor. Pentru ridicarea nivelului biologic și perfecționarea genului uman, ameliorarea mediului și a condițiilor de vieață sunt fără efect 11. În contrast cu Făcăoaru, eseul lui Preda susține că „Influența mediului este hotărâtoare pentru schimbarea genului sau speciei”12. Era Însă o astfel de perspectivă clar lamarckiană compatibilă cu opiniile mendeliene ale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
această alegere pentru că eugeniștii Înșiși tratau distinct reproducerea umană de cea animală, atât din punct de vedere moral, cât și intelectual. 3. Iacob Felix, Despre progresele igienei În cei din urmă ani, București, 1885; Petrini (de Galatz), Filosofia medicală. Despre ameliorarea rasei umane, Tipografia D.A. Laurian, București, 1876. Un critic important al darwinismului social și susținător al unor politici mai largi de asistență socială, din perspectiva biologiei a fost Ștefan Stîncă, un activist socialist. Vezi lucrarea sa Mediul social ca factor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În România Medicală, nr. 22, 15 noiembrie 1936. Pantelimonescu, V. (comp.), Statutul evreilor din România, Editura ziarului Universul, București, 1941. Pârvan, Vasile, Idei și forme istorice. Patru lecții inaugurale, Editura Cartea Românească, București, 1920. Petrini (de Galatz), Filosofia medicală. Despre ameliorarea rasei umane, Tipografia D.A. Laurian, București, 1876. Poenaru-Căplescu, C., „Medicii avortori și făcătoarele de Îngeri. Răspuns d’lui dr. Ygrec”, Adevărul, vol. 36, nr. 12144, 30 august 1923, pp. 1-2. Popazolu, C., Ereditatea, Tipografia ziarului Universul, București, 1915; publicat inițial
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ambelor state de a face față amenințărilor programului nuclear nord-coreean, structura urmând să organizeze prima întâlnire la Washington, în februarie/martie 2011274. De asemenea, în aceeași zi, au început la Moscova consultările tripartite Coreea de Sud Coreea de Nord Rusia pentru identificarea modalităților de ameliorare a situației în regiune. Este evident că dotarea, atât a Iranului, cât și a Coreei de Nord cu arme nucleare poate conduce la schimbări strategice regionale, cu toate consecințele ce decurg de aici, inclusiv reactivarea distrugerii reciproc asigurate, cu efecte
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
diplomați occidentali comentau pentru agenția de presă Reuters, de la sediul NATO din Bruxelles, că extinderea Organizației Atlanticului de Nord spre Est, derulată din momentul încheierii Războiului Rece, va fi suspendată pentru un timp, Alianța intenționând să-și reorienteze atenția spre ameliorarea relațiilor cu Rusia 281. În plus, în cadrul primei conferințe de presă, noul secretar general al NATO, Anders Fog Rasmussen, declara că intenționează să continue politica începută de predecesorii săi, cea de extindere a Alianței Nord Atlantice, dar... state precum Georgia
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
americană, după ce va analiza utilitatea reală a sistemului pentru a răspunde unor state paria, va decide să abandoneze sistemul său antirachetă (D.Medvedev). Între reprezentanții celor două state au avut loc către sfârșitul anului 2008 consultări pentru a determina o ameliorare a tensiunilor apărute, iar întrevederea dintre secretarul de stat american, Condoleezza Rice, și omologul său rus, Serghei Lavrov, de la Sharm el-Sheikh, participanți la o reuniune a Cvartetului pentru Orientul Mijlociu, a fost calificată drept bună și productivă. De asemenea, la 13
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
oricâtă raționalitate și oricât echilibru a generat Descurajarea Nucleară Reciprocă, aceasta nu poate supraviețui antagonismului care menține două superputeri în conflict. Într-o lume aflată sub amenințarea distrugerii, implementarea scutului antirachetă de nivel strategic poate permite câștigarea timpului necesar pentru ameliorarea și rezolvarea disputei politice. La fel de bine, însă, operaționalizarea unui astfel de mijloc de apărare poate să prelungească conflictul, să potențeze riscurile și să afecteze stabilitatea dată de descurajare. În plus, viitorul dezvoltării scutului stă sub semnul unui grad ridicat de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
raport față de lucruri și de timp, față de ceilalți, dar și față de sine. Trăirea în prezent s-a substituit așteptărilor legate de viitor, iar hedonismul - militantismelor politice; febra confortului a luat locul pasiunilor naționaliste, iar divertismentul - revoluției. Circumscris noii religii a ameliorării continue a condițiilor de viață, gustul pentru un trai mai bun a devenit o pasiune de masă, scopul suprem al societăților democratice, un ideal clamat la orice colț de stradă. Rare sunt fenomenele care au reușit să modifice atât de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
între 1959 și 1973, cumpărarea de bunuri de folosință îndelungată crește în volum cu 10,3% pe an. Înfăptuind „miracolul consumului”, faza II marchează apariția unei puteri de cumpărare discreționare la categorii sociale din ce în ce mai largi, putându-se anticipa cu încredere ameliorarea permanentă a mijloacelor lor de trai; ea a popularizat practicarea creditului și a permis majorității oamenilor să se elibereze de grija satisfacerii stricte a unor urgențe materiale. Pentru prima oară, masele acced la o cerere materială mai psihologizată și mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
logica-modă. O nouă șansătc "O nouă șansă" În cursul acestei faze, „societatea de consum de masă” se instaurează la modul propriu ca proiect social și ca scop suprem al societății occidentale. Se naște o nouă societate în care creșterea economică, ameliorarea condițiilor de viață, obiectivele-far ale consumului devin prin excelență criterii ale progresului. A crește PNB-ul și a îmbunătăți nivelul de trai al tuturor apare ca o „obligație arzătoare”: o întreagă societate se mobilizează în jurul proiectului de amenajare a unei
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ca și cei mai tineri cu DVD-playere, cu aparate foto, cu camere de luat vederi digitale; ei recuperează întârzierea în privința dotării cu calculatoare și sunt tot mai dispuși să experimenteze mărcile și produsele noi, îndeosebi în domeniul alimentației ce vizează ameliorarea stării de sănătate. Înaintarea în vârstă era altădată asociată cu încetineala și cu inactivitatea, cu fidelitatea față de mărci și cu starea de subconsum: ea a devenit o perioadă a vieții caracterizată prin hedonism și supraactivitate consumativă. În prezent, pensionarul reprezintă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
credinței nu se poate confunda cu spiritul pragmatic al consumerismului. Dar nu e mai puțin adevărat că reafirmarea contemporană a religiosului este marcată de chiar trăsăturile definitorii ale turbo-consumatorului experiențial: participare temporară, încorporare comunitară liberă, comportamente à la carte, primatul ameliorării bunăstării subiective și al experienței emoționale. Pe acest plan, homo religiosus apare mai degrabă ca fiind continuarea lui homo consumericus prin alte mijloace decât negația sa. Evident, nu e vorba de resorbția religiosului în consum: pur și simplu, asistăm la
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]