19,017 matches
-
și Îi influențează percepția semantică. Fred Ritchin, fotograf și profesor de foto-jurnalism, comentează calitățile lumii contemporane digitalizate, În care rolul fotografiei este radical schimbat față de cel avut În modernitate. Pentru el, modernitatea a Însemnat un determinism al tehnicii analogice asupra autonomiei, adevărului fotografic, eticii, integrității fotografului și creațiilor sale, pe când postmodernitatea aduce prin digitalizare „democratizarea― lucrului cu imaginea și volatilizarea controlului exercitat de către persoana fotografului asupra fotografiilor sale. Martha Rosler, artist și teoretician, propune Însă o nuanțare a distincției operate de
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
realitatea a ceea ce este reprezentat devine secundară, chiar inexistentă. Arhitectura nu face excepție. Ca edificiu material, ea oferă vizualității cu generozitate o sumă de elemente reprezentabile În imaginea fotografică, elemente care capătă În acest mediu o existență pusă sub riscul autonomiei formale. Autonomia, spectacolul, seducția rapidă, sunt ingredientele de succes ale culturii consumului de arhitectură reprezentată În imagini. Acest tip de imagine se autoproclamă suficient cunoașterii arhitecturii, statut Întărit și de dificultatea de a o verifica, datorită distanțelor fizice deseori inaccesibile
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
ceea ce este reprezentat devine secundară, chiar inexistentă. Arhitectura nu face excepție. Ca edificiu material, ea oferă vizualității cu generozitate o sumă de elemente reprezentabile În imaginea fotografică, elemente care capătă În acest mediu o existență pusă sub riscul autonomiei formale. Autonomia, spectacolul, seducția rapidă, sunt ingredientele de succes ale culturii consumului de arhitectură reprezentată În imagini. Acest tip de imagine se autoproclamă suficient cunoașterii arhitecturii, statut Întărit și de dificultatea de a o verifica, datorită distanțelor fizice deseori inaccesibile dintre observatorul
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
lui André Bazin, Roger Scruton și Kendall Walton). „Obiectivitatea― realistă va fi depășită, fără a deveni Însă abstracțiune pură și fără ca fragmentele constituente de realitate să aibă un rol pur estetic precum În cazul cubismului. Depășirea realului nu va explora autonomia expresiilor abstracte, ci va condensa Într-o imagine manipulată informații denotative și conotative aparținând arhitecturii. În această abordare, realul nu ar fi considerat inadecvat virtuozității și integrității artei (În accepțiunea teoreticianului modernist Clement Greenberg), ci arta Își va adaptalimbajul pentru
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
observă și începutul unei accentuate estetizări. Literatura își schimbă conținutul pur cultural. Apar și primele rezistențe împotriva accepțiilor pur ideologice, sociale și economice ale literaturii. Secolul al XVIII-lea deschide totodată epoca marilor valori heteronomice ale literaturii. II.2. Estetizare / Autonomie Secolul al XIX-lea constă într-o enormă bifurcare între estetizare și heterogenie, dintre autonomia și determinismul literaturii. Estetizarea scoate pe primul plan preocupările pentru definirea specificului literar, literatura luptă pentru autonomizare, heterogenia - determinismul cauzal-istoric și conținutul ideologic. Noile paradigme
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
rezistențe împotriva accepțiilor pur ideologice, sociale și economice ale literaturii. Secolul al XVIII-lea deschide totodată epoca marilor valori heteronomice ale literaturii. II.2. Estetizare / Autonomie Secolul al XIX-lea constă într-o enormă bifurcare între estetizare și heterogenie, dintre autonomia și determinismul literaturii. Estetizarea scoate pe primul plan preocupările pentru definirea specificului literar, literatura luptă pentru autonomizare, heterogenia - determinismul cauzal-istoric și conținutul ideologic. Noile paradigme produc două tipuri de definiții ale literaturii care au în 46 vedere fie sensul îngust
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
specificului literar, literatura luptă pentru autonomizare, heterogenia - determinismul cauzal-istoric și conținutul ideologic. Noile paradigme produc două tipuri de definiții ale literaturii care au în 46 vedere fie sensul îngust, strict specific al ideii de literatură, fie sensul larg, extensiv. Ideea autonomiei artei nu era o noutate la începutul acestui secol când „l’art pour l’art” se răspândea în Franța. Viziunea despre artă ca activitate autonomă fusese susținută cu o jumătate de secol mai înainte de Kant, care, în Critica puterii de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
limbaj. Fiind în primul rând o artă, arta limbajului presupune o tehnică, un ansamblu de reguli, este produsul culturii, formației și exercițiului artistic sau, pe de altă parte, pe linia Vico, Humboldt, limba este o operă de artă în sine. Autonomia literaturii este problema conexă a specificului literar în această perioadă care preocupă în mod direct pe scriitori, deoarece ea dă sensul și motivația de bază a activității literare. Principiul autonomist ajunge acum la maturitate, maximă claritate și precizie terminologică. Expresii
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
pe sine, ca artă, în funcție de obiectivul și efectul urmărit. Opera de artă literară se definește și prin delimitarea literaturii de non-literar. Procesul autonomizării are în vedere, în primul rând, distanțarea de domeniul cultural de orice formă. II.3. Heteronomie / Determinism Autonomia însă este una relativă. Valoarea estetică este totdeauna asociată altor valori, pură nu a fost niciodată, doar dominantă. Pe lângă dominarea esteticului, secolul al XIX-lea reprezintă în același timp și perioada determinismului. Marile sisteme hegelian, marxist, pozitivist - intervin în istoria
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
o literatură care exprimă și apără interesele clasei muncitoare. Un rezultat al acestor împărțiri este stratificarea și ierarhizarea literaturii pe criterii de clasă (proletară, burgheză). Se constată însă și o rezistență împotriva ideologiei politice în literatură, din perspectiva specificității și autonomiei artei la Goethe, Stendhal, Baudelaire și mulți alții. Într-o epocă de puternică industrializare și dezvoltare capitalistă, trebuie avut în vedere și apariția criteriului economic în definirea ideii de literatură. Apare o nouă mentalitate economico literară. Se consolidează accepția literaturii
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
legitimare. Odată cu cotitura antropologică a gândirii moderne și cu polarizarea asupra omului, a baricentrului structural și interpretativ al realității, imaginea sensului a devenit problematică. Această schimbare este percepută și trăită ca o relativizare a autorității și a tradiției, ca o autonomie a conștiinței și a libertății, a responsabilității față de viitor, ca dominație asupra istoriei și eliberare a nevoilor primare. Dacă este conștiința cea care caută sensul, se poate avea o cunoaștere a sensului moral al acțiunilor noastre? Primul pas îl constituie
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
celălalt nivelul calității de a fi a vieții. Acest imperativ se înrădăcinează în structura unei ființe care este mereu „mai mult”, motiv pentru care, fiind expresia acestei tendințe, chipul devine un semnal de interdicție; chipul spune dependență de celălalt și autonomie, manifestarea omului ne-apărat care vrea să fie apărat, incomplet care pretinde să fie completat; chipul este apel, expresie constitutivă a unei nevoi; chipul este îndreptat spre Infinit, al cărui semn și urmă este el. Chipul este spațiul în care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
se adaugă o conștientizare a libertății individuale care se traduce prin respingerea oricărei poziții autoritare. În fața acestei situații complexe ne dăm seama că educația conștiinței este indispensabilă persoanei, supusă influențelor din partea mass-mediei, care preferă judecata și discernământul propriu în numele unei autonomii absolute nedeclarate și respinge valorile morale transmise prin educație, cultură, religie și modele de comportament. 1. Conștiință și responsabilitate 1.1 Responsabilitatea - prioritate a conștiinței creștine Dacă reflectăm cu atenție asupra modului în care putem exprima bunătatea ființei noastre, atitudinea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
asupra propriei soarte sub privirea lui Dumnezeu. Din această conștiință personală transcendentală și fundamentală rezultă conștiința legilor categoriale care spune: „fă aceasta, evită aceasta!”. Numărul 15 integrează doctrina conștiinței accentuând libertatea ca element constitutiv al personalității. Este vorba de o autonomie care se împletește cu o teonomie, împletire a aceleiași personalități, dacă omul știe să o descopere. În al treilea text, primul dat important constă în separarea problemei interiorității subiectului (nr.14) de cea a conștiinței morale (nr.16) pentru a
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
corectă despre realitatea conștiinței care ține cont de dialogul cu autoritatea Sfintei Scripturi, cu reflecția teologico-patristică, dar și cu științele umane, la care se adaugă semnele timpurilor și experiența umană. Conștiința apare ca o instanță interioară a omului, care exprimă autonomia lui deschisă spre teonomie, spre căutarea și realizarea adevărului și a binelui, nu singur, ci în comuniune cu ceilalți și cu Dumnezeu. Pe de o parte, ea apare ca „loc” al întâlnirii și al descoperirii lui Dumnezeu în intimitatea sufletului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
izvoare primare, iar cu cealaltă expresie, „experiența umană”, pe cele secundare. Scopul teologiei morale este să medieze diversele dimensiuni ale vieții creștine, dincolo de orice disociere dualistă: pe de o parte, credința și, pe de altă, parte rațiunea morală, considerată în autonomia sa relativă și orientată spre credință, într-un raport de circularitate dialectică. Confruntarea constantă și critică cu propriul trecut asigură măsura vitalității unei tradiții, și, în același timp, legitimează progresul prin asumarea noilor paradigme. Experiența morală asigură progresul continuu al
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de la sensus fidelium? Dintre acestea amintim: preocuparea față de imutabilitatea și caracterul istoric al dogmei în contextul polemicii asupra semnificației și interpretării dogmelor, participarea credincioșilor la autoritatea doctrinală a Bisericii și conflictul dintre teologie și Magister. Pe de o parte, revendicarea autonomiei teologiei față de Magister, pe de altă parte, Magisterul intervine pentru a limita fenomenul contestării și al dezacordului în Biserică. În teologia pre-conciliară, autoritatea doctrinală era competența exclusivă a Magisterului, ca regulă proximă, pentru că ei îi aparținea funcția activă de a
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
raport uman pe care persoana îl instaurează cu ceilalți. Acest tip de educație se referă la câteva exigențe care pretind să fie luate în seamă și puse în acțiune: nevoia de siguranță, nevoia de atașament, nevoia de identitate, nevoia de autonomie, nevoia de stimă și afirmare proprie, care influențează persoana în drumul ei spre maturitate. Ne interesează, la acest punct, să stabilim o legătură între sentimente și iubire. John Powell afirmă că este natural ca sentimentele să fie legate de iubire
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
nu înseamnă umplerea unui recipient gol, ci conștiința de a se afla în fața unei valori personale irepetabile, fapt care implică atitudinea de empatie și de încredere. De asemenea, educația familială este cea care face distincția dintre protecție și posesivitate, dintre autonomie și dependență față de ceilalți. Concluzie Prin primirea-îmbrățișarea celuilalt și a universului său interior și exterior, așa cum se prezintă el (sau ea), se observă instaurarea unui raport corect și agreabil, capabil să ofere continuitate creșterii sănătoase reciproce. De aceea poate cea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a schimbării care a avut loc îi aparține lui R. A. McCormick, moralist american. În articolul său, Bioetica. Un gol moral? din revista America, relevă cinci factori care au contribuit la menținerea acestei situații de „gol moral” în domeniul medicinei: absolutizarea autonomiei a condus la excluderea considerării acelor valori și bunuri care fac ca alegerile să fie juste sau greșite; secularizarea medicinei a constat în deteriorarea relației medic-pacient, fapt care indică pierderea culturii compasiunii și curei, ea fiind înlocuită cu un ethos
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și reductivă a vieții, studiată în domeniul biologiei. Omul se află într-o poziție externă și neutră, din care ar putea să aleagă dacă merită sau nu să continue. De obicei această concepție legitimează eutanasia, unind-o cu accentuarea principiului autonomiei. Se vorbește despre o „cedare a digului” în domeniul eutanasiei. În fazele inițiale, după cel de-al Doilea Război Mondial, eutanasia se referea la pacienții în vârstă în faza terminală, însă în mod progresiv s-a ajuns la includerea în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
eliminarea celuilalt; separarea în ambientul antropologic. Subiectul uman este definit în relație cu raționalitatea, ruptă de natura și de corporalitatea sa. Prin urmare, este titular de drepturi numai cel care se prezintă cu o deplină sau cel puțin cu o autonomie personală incipientă; exaltarea subiectului a cauzat fenomenul relativismului moral, definit ca un „pericol foarte grav și mortal”, pentru că a creat o confuzie gravă între binele și răul legat de dreptul fundamental la viață. 3.2. Sacralitatea și inviolabilitatea vieții În
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
set de obiective precise. Elementele caracteristice ale unui proiect sunt: • are un început și un sfârșit bine definit; • implică o varietate de activități, evenimente și sarcini; • utilizează o varietate de resurse; • are un grad mai mic sau mai mare de autonomie față de activitățile zilnice ale organizației; • are ca scop o schimbare percepută ca durabilă de inițiatorii săi. Schema proiectului dă atât o imagine clară a componentelor proiectului, cât și baza pentru constituirea unui sistem de monitorizare. Cea mai importantă dintre sarcini
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
plajelor nu este încă clar stabilit Instrumentele administrative includ componenta instituțională, care trebuie să distingă clar limitele de autoritate ale administrațiilor publice locale și nivelul de interes. Cum tendința este să se treacă la descentralizare și la o mai mare autonomie bugetară, se apreciază că plajele ar putea în viitor să rămână sub administrarea consiliilor locale, nu a Consiliului Județean Constanța. Evident, sectorul nordic este și va rămâne administrat de Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării". Voluntariatul poate răspunde la unele nevoi
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de un secol în domeniul urbanului, fazele succesive, principiile politicilor, programelor, proiectelor în domeniu) de evoluția democrației. După o introducere în care arată de ce asociază evoluția orașului și evoluția democrației ("o asociere incertă") și urmărește "tendința istorică" de slăbire a autonomiei politice a orașelor, în prima parte a cărții, autorul analizează cum s-a creat orașul modern francez prin "lucrările lui Haussmann" ("haussmanizarea"), cum s-au născut "politicile urbane", cum s-a ajuns la "urbanizarea chestiunii sociale", la "depolitizarea guvernării orașelor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]