18,301 matches
-
și clasificat mai întâi la nivel strict vizual, prin relația dintre lumină și întuneric: primăvară este marcată de oră dimineții și cerul pâl, vara contează nopțile cu licurici sau ploaia cu luna plină, toamna sunt esențiale amurgurile, iarna este valabilă estetic prin zori, ninsori, chiciură, ger și prin odăile fierbinți. Autoarea vrea să fie mai ales o generatoare de pasteluri transparente: orice fel de cer e frumos, orice tip de dimineață, orice soi de noapte. Mai exact, orice anotimp și orice
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
curtea imperiala. Dincolo de zonă aristocratica, în mediul plebeu, nonestetizant și nonestetic adică, paradisul nu mai este paradis, ci decade. Alchimia plantelor Un spațiu descriptiv aparte le este dedicat arborilor și florilor: este vorba despre o fiesta cromatică, legată de perfecțiunea estetică și estetizanta a vieții. Sărbătoarea cromatică este vădita printr-o „alchimie a plantelor”, ale căror combinații cromatice conțin, de fapt, energii vizuale. Ritualurile nipone imperiale oficiale care omagiază flori precum nalba, irișii, crizantemele, sunt descrise amănunțit, tocmai întrucât paradisul trebuie
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
încercare a relației dintre om și pământ. Grădină paradisiacă descrisă de Șei Shōnagon nu dăruiește, însă, roade precum toate grădinile: darurile ei sunt mai cu seamă vizuale și olfactive, drept care roadele concrete (poame, fructe etc.) nu sunt necesare. Hrană este estetică și ajunge atât. Firește, chiar și în cazul estetei doamne de onoare de la curtea împărătesei Sadako se poate afirma că dorința după grădinile paradisului tine și de tânjirea sănătoasă a făpturii umane către „clorofilie” sau, mai mult chiar, poate fi
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
în vreun fel, nici macar aluziv, raportul dintre natură și arta. Un mileniu mai tarziu după doamna japoneză, filosofii grădinii, din secolul XXI, afirmă că grădină nu înseamnă doar natură sau doar artă, ci amândouă la un loc. Șei Shōnagon și estetică ei persuasiva (care monitorizează frumusețea în toate formele ei, fie acestea delicate ori grandioase) percepe grădină mai degrabă că arta decât că natura; dar că arta naturală! Excelentă artificialului (și, în același timp, a mimesisului) nu este conotată de autoarea
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
împărătesei sunt combinate cu o mantie roșie că focul. Sora împărătesei, prințesa Shigeisa, nu este nici ea mai prejos: îmbrăcată în rochii având toate nuanțele florilor de prun, cu o vestă purpurie și o mantie de brocart verde! Deplinătatea perspectivei estetice este vădita și asupra figurii împăratului, încât Șei Shōnagon lăcrimează din pricini de extaz vizual. Frumusețea artistic-vizuală la care asistă autoarea Însemnărilor de căpătai este decretată a fi nepământeasca, de aici sminteala ori nebunia îmbătătoare (de la miresmele florale), pe care
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
verdictul ei cu aplomb: splendoarea cu ceremonial. Nu este, oare, autoarea tocmai un estet drogat intenționat cu vizualitatea pe care o cultiva programatic? Nu este Șei Shōnagon o auto-intoxicată demonstrativa (și emfatica, adesea) cu și prin ideea concretă de frumusețe estetică? Eva a impurificat, odinioară, grădină Paradisului și ideea concretă de nemurire, iar acest lucru este afirmat ritos în toate cărțile de exegeza biblică, dar tot prin Eva și datorită Evei a fost descoperită fecunditatea omenească (grădină de carne, ca să folosesc
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
custode și raisonneur al grădinii. În felul ei, Șei Shōnagon (deși din altă civilizație și cultură) nu face excepție de la regulă prezentată concis anterior. Interogația autoarei, la un moment dat, pune, însă, o problemă socială, de ierarhie, în care gustul estetic suprem este arondat strict sferei aristocrate: „De ce nu le e dat oamenilor de rând să privească atâta frumusețe măcar o clipă?”. Prin urmare, extazul vizual este o caracteristică a rafinamentului aristocratic și depinde strict de educația artistică de la curtea imperiala
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
educația artistică de la curtea imperiala. Paradisul vizual al lui Șei Shōnagon este coerent, senin și ordonat, de aici repugnanta autoarei față de ignoranța, incoerenta ori primitivism. Exclusiv aristocrații pot avea acces la acest tip de paradis: grădină este cosmosul perfect și estetic, iar a fi în tangibilitate cu acest paradis devine o onoare vizuală. Autoarea Însemnărilor de căpătai face parte dintr-o casta care depinde de perfecțiunea instituțională imperiala, așa încât bucolicul și percepția hiperbolizanta asupra acestuia sunt dependente de o educație programatic-artistică
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
edifica și inventariază în ralenti o epifanie ca instrument de scanare a paradisului terestru (cu accente paraumane, în clipele de extaz suprem), care conține marca revelatorie a unei realități sacre. Paradisul este aici și acum, coerent, geometric și în deplinătate estetică. Tocmai întrucât autoarea Însemnărilor de căpătai nu face nicio referință la paradisul biblic (ea nefiind familiarizata ori măcar având minime cunoștințe despre acesta), cateva înrudiri simbolice și metaforice între Edenul biblic și paradisul terestru nipon (descris de Șei Shōnagon) devin
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
cunoștințe despre acesta), cateva înrudiri simbolice și metaforice între Edenul biblic și paradisul terestru nipon (descris de Șei Shōnagon) devin izbitoare și ele se cuvin a fi semnalate. Autoarea decretează perfecțiunea paradisiacă prin intermediul grădinii; aceasta este marcată de grație supremă, estetică desăvârșită, conținând o sacralitate internalizată. Luxurianta nipona (și teatralitatea ei) constă în variatele maniere de a combina spectaculos și delicat, în același timp, florile și arborii. Dacă Paradisul biblic este veșnic verde și înflorit (niciodată fanat), iar Părinții Bisericii îl
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
în viziunea biblică, cât și în perspectiva doamnei nipone la trecerea dintre cel dintâi mileniu și al doilea. Șei Shōnagon este chiar tendențioasa în a înfățișa cromatică și miresmele paradisului terestru întruchipat de grădină nipona: văzul și olfactivul devin abilități estetice selective de performanță! Spre deosebire, însă, de Edenul biblic, în care cei aleși sunt nuzi, autoarea japoneză manifestă, în sens tradițional previzibil, o pudoare extremă: întotdeauna trupul este ascuns sub variate straturi de vesminte, doar mâinile, chipul și părul fiind
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
trupul este ascuns sub variate straturi de vesminte, doar mâinile, chipul și părul fiind expuse. Simbolul suprem al acestei ascunderi și, în același timp, trofeul grădinii paradisiace terestre, în perspectiva lui Șei Shōnagon, este împărăteasa Sadako: într-atât de pură estetic, încât privitorul dinafară (cititorul adică, dar cel de astăzi) nu știe dacă să o perceapă ca pe o păpușă perfectă (vizual vorbind) sau ca pe un echivalent nipon al Fecioarei Maria Încununată că Regina a Cerurilor. Acest lucru nu este
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
Iolanda Mărculescu s-a impus în domeniul artei lirico-dramatice (operă/operetă), în schimb peste Ocean a strălucit în genul cameral vocal (lied) și în activitatea didactică, științifică și regizorală. Ileana Ursu - ca autentic muzicolog de vocație - face risipă de fantezie estetică, de documente, valorificând inteligent fiecare sursă de informație, fiecare cronică, interviu, eveniment, prezență a Iolandei în peisajul artistic al epocii. Este indiscutabil, cea mai temeinică contribuție a unui cercetător român din diasporă despre o interpretă care risca fără exagerare - datorită
Monografia unei "Dive" a scenei lirice românești by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83489_a_84814]
-
făcut plăcere să întâlnim în repertoriu și o piesă a colegilor clujeni de la „Nightlosers”. Bogdan Molea - baterie, Andy Bejnariu - ghitară solo, Raul Sălăgean - voce și ghitară și Tudor Rogoz - ghitară bass, laolaltă „Big Tonez” se află neîndoielnic pe calea adevărului estetic pe care doresc să-l promoveze, rezultatele fiind așteptate în viitorul proxim. Un aer de prospețime și nedrămuită implicare l-a adus cu sine stenica trupă timișoreană reunind pe generic prenumele celor patru componenți: așadar Bogy Nagy, cântăreț de forță
Epicentrul blues-ului by Florian LUNGU () [Corola-website/Journalistic/83857_a_85182]
-
Paris am remarcat interesul organizatorilor și al publicului parizian pentru muzica românească. De altfel, în intervențiile sale, Jean-Luc Darbellay s- a referit la trăsăturile specifice ale muzicii românești contemporane - racordata la tehnicile moderne de compoziție - , ca și la orientările sale estetice marcate, de multe ori, de sinteză Orient-Occident. Proiecțiile video, realizate în colaborare cu Festivalul de film experimental de la Baia Mare, invitarea unor poeți români, cum este ieșeanul Valeriu Stancu sau Linda Maria Baros, stabilită la Paris, au întregit prezenta românească în cadrul
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
din contexte culturale și sociale uneori chiar greu de potrivit. (Bunăoară, armonizarea rap-ului cu belcanto-ul ori a muzicii de jazz cu muzica serial-integrală). Faza metișizării afirmă două paradigme, ambele utilizate atât ca modalitate descriptivă, cât și ca revendicare estetică. Prima, situată în vecinătatea fazei atomizării, relevă configurații stilistice autonome și autotrofe, ce s-ar mulțumi să trăiască într-un fel de „pace armată” cu partenerii, într-o perspectivă de „antagonisme” bine temperate, de eventuale deschideri înspre posibilitatea suprapunerii și
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
să-și proclame ireductibilitățile radicale, dar își prezervă micile lor particularități. Acum, când în componistica muzicală totul e la-ndemână, când orice este posibil, faza metișizării e ca o mănușă ce ține de cald mâinii degerate a unei strașnice derute estetice.
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
unor căi artistice-componistice cu totul noi? A. I.: Fără falsă modestie, cunosc în profunzime opera lui George Enescu și o apreciez așa cum se cuvine. Compozitorul nostru „nepereche” a lăsat o moștenire de la care, într-un fel sau altul, indiferent de opțiunile estetice ori stilistice, își trag direct sau indirect obârșia, sursa de inspirație, amprenta tehnică sau paradigmele structurale mai toți succesorii Maestrului. Lui îi revine meritul incontestabil, că a împins componistica românească din penumbra ancestrală al folclorului în lumina eclatantă a modernității
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]
-
a-l integra firesc în secțiunile lucrării: Andante cantabile, Allegretto, Vivace, Lento, Vivacissimo. Am apreciat colaborarea artistică din cadrul ansamblului - în care s-a făcut simțită valoarea fiecărui muzician în parte -, precum și abordarea unitară a lucrării din punct de vedere estetic și instrumental. Interpreții au evidențiat contrastele de caracter și de tempo, au conturat imagini muzicale pline de fantezie și culoare, au acordat importanța cuvenită tuturor evenimentelor din cadrul discursului muzical, asigurând un permanent echilibru sonor și expresiv. A urmat Trio-ul
Concert cameral la Palatul Șuțu by Carmen MANEA () [Corola-website/Journalistic/83852_a_85177]
-
am remarcat la Gabriel Croitoru și Horia Mihail, o abordare diferită, îmbogățită cu noi valențe expresive și semantice. Putem afirma că varianta interpretativă oferită publicului în acea zi marcată de sentimente tragice, demonstrează teoria lui Tudor Vianu conform căreia, emoția estetică provenită de la o capodoperă se purifică și se intensifică odată cu trecerea timpului. În redarea partiturii mozartiene, artiștii au evocat la cote maxime, gravitatea și dramatismul imaginilor muzicale, conferind interpretării un plus de frumusețe, de profunzime, de autenticitate. Dacă prima mișcare
Recital în Piața Ateneului by Carmen MANEA () [Corola-website/Journalistic/83856_a_85181]
-
evidențiat cu fantezie și dezinvoltură trăsăturile concertante și amploarea simfonică a discursului muzical. Capodopera beethoveniană le-a oferit prilejul de a-și etala calitățile instrumentale excepționale, creativitatea și colaborarea fructuoasă din cadrul formației, de a dezvălui profunzimea gândirii muzicale și concepția estetică unitară. Prestația de înaltă valoare artistică din cadrul recitalului a entuziasmat publicul, care a aplaudat minute în șir, în picioare. Prin intermediul capodoperelor muzicale, artiștii i-au omagiat pe conaționalii pieriți în tragicul accident, au oferit publicului un dar neprețuit și
Recital în Piața Ateneului by Carmen MANEA () [Corola-website/Journalistic/83856_a_85181]
-
comune, atunci apropiate : lumea muzicienilor gravitând în jurul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor. Și nu e puțin lucru : portrete, aniversări, rememorări, comemorări ne ține în prezentul unei bresle active în a cărei matcă ne lansăm idei și proiecte, sau ne legitimăm atitudini estetice și umane. Carmen CÂRNECI
Actualitatea Muzicală - 100 de numere în forma nouă by Carmen Cârneci () [Corola-other/Journalistic/83610_a_84935]
-
unii puriști nu vor fi fost în totalitate de acord cu manierele de redimensionare ale opus-urilor abordate, îndrăznim să afirmăm că majoritatea rezultantelor muzicale proprii unor atare actualizări au vădit totuși o acoperire de bun simț sub raportul gustului estetic. Dacă ar fi să-mi exprim unele preferințe, aș alege neîndoielnic varianta piesei „Fascinating Rhythm” de George Gershwin și cele patru transcripții după temele preluate de la The Beatles - „Lady Madonna”, „Ticket To Ride”, „Eleanor Rigby”, „Blackbird” (aceasta din urmă fiind
Vocalissimo by Florian Lungu () [Corola-other/Journalistic/83630_a_84955]
-
doresc rezultate imediate, facile, realizarea corectă a parametrilor didactici fiind posibilă în minimum 4 ani de studiu (chiar dacă unii elevi pot fi precoce în ceea ce privește înmagazinarea informațiilor și aplicarea formulelor date). O realizare creativă, diversificată stilistic, precum și dobândirea discernământului estetic “de jazz” apare abia într-o fază mai avansată din punct de vedere al maturizării personalității muzicale, experiența proprie obținută din practica în cadrul unor ansambluri specifice fiind obligatorie. Trebuie să spunem că există preocupări importante anterioare în domeniul pedagogiei de
?ndreptarul de art? improvizatoric? de Jazz by Florin R?ducanu () [Corola-other/Journalistic/83690_a_85015]
-
un zeu al formelor armonioase și al euritmiei, al luminii intelectuale și al formei juste”. Ibidem - pg. 442 - 443 Mulți sau puțini se vor întreba de ce am ales modelul grecesc al artei, al civilizației, de ce prezint obsesiv trăsăturile și arhitecturile estetice ale acestei copleșitoare civilizații: nu mă frânează nici o obiecție, având în logica firii continuitatea ideii că artele sonore, muzica și formele ei de expresie pleacă din edificiul civilizației grecești, sub formă de arcade, de altare, de vestale, de lire și
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]