184,013 matches
-
de la Chișinău - amenințat de o lovitură de forță a bolșevicilor, înainte de dislocarea trupelor române de campanie dincolo de Prut. Incidentul a avut caracter militar și a implicat în calitate de protagoniști un eșalon de voluntari ardeleni sosiți de la Kiev - pregătiți de luptă și forțe militare bolșevice din capitala Basarabiei ale „Front-Otdel” - filială a RUMCEROD -ului din Odesa. Rezultatul a fost reprezentat de neutralizarea (dezarmarea) unității de voluntari în gara orașului, precum și de stoparea avansului și retragerea forțele române de sprijin care ar fi urmat
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
sosiți de la Kiev - pregătiți de luptă și forțe militare bolșevice din capitala Basarabiei ale „Front-Otdel” - filială a RUMCEROD -ului din Odesa. Rezultatul a fost reprezentat de neutralizarea (dezarmarea) unității de voluntari în gara orașului, precum și de stoparea avansului și retragerea forțele române de sprijin care ar fi urmat să contribuie la preluarea Chișinăului, trimise din Regat de către Marele Cartier General. Contextul politic și strategic al acțiunii a fost reprezentat de două elemente pricipale. Primul a fost asociat cu incapacitatea Consiliului Directorilor
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
preluarea Chișinăului, trimise din Regat de către Marele Cartier General. Contextul politic și strategic al acțiunii a fost reprezentat de două elemente pricipale. Primul a fost asociat cu incapacitatea Consiliului Directorilor Generali ai Basarabiei de a controla situația amenințată de presiunile forțelor bolșevice aflate în curs de organizare pe teritoriul guberniei, neputință care a fost un motiv pentru a solicita ajutor, inclusiv din partea Guvernului României. Al doilea element a fost reprezentat de interesul major al Regatului României de a beneficia - cu acordul
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
militare române în zonă - înainte de dislocarea unei mari unități peste Prut, o acțiune surpriză destinată să ocupe axa de transport Tighina/Bender - Chișinău - Ungheni. În ceea ce privește preluarea Chișinăului, aceasta ar fi trebuit efectuată cu efective de grăniceri și voluntari ardeleni. Având forța aproximativă a unui batalion, eșalonul de voluntari ardeleni a ajuns în gara Chișinău în dimineața zilei de 6 ianuarie, în condițiile în care sosirea sa - pregătită din timp, fusese deconspirată "„Filialei Forntului”" - organizația militară bolșevică de pe plan local, care între
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
care 4 destinate direct Chișinăului) au întâmpinat o rezistență militară rusă semnificativă, care a determinat fie retragerea lor prin luptă, fie căderea în prizonierat. După eșuarea puciului bolșevic din Chișinău, prizonierii supraviețuitori ai eșalonului de la Kiev au fost eliberați de forțele armate locale loiale guvernului moldovenesc. În scurtă vreme 4 divizii românești au fost dislocate în Basarabia și au forțat retragerea unităților militare bolșevice dincolo de Nistru. La sfârșitul anului 1917 exista o penurie de alimente pe teritoriul Moldovei Occidentale rămase înafara
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
guvernului și susținătorilor acestuia. În aceeași zi în sprijinul detașamentului care urma să sosească au pornit spre Basarabia 2 batalioane de voluntari ardeleni (un al treilea trecuse deja Prutul cu 1 zi înainte) și 2 batalioane de grăniceri români. Misiunea forțelor de sprijin a fost aceea de a se alătura detașamentului din Chișinău pentru a nimici împreună bandele rusofone antiunioniste, pentru a apăra populația românească cu avutul său și depozitele de materiale, precum și de a asigura securitatea guvernului și a instituțiilor
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
și ora 1 a zilei de 6 ianuarie, dar datorită neregularității mersului trenurilor acesta la ora 2 noaptea ajunsese de abia în Tighina. Înștiințate telegrafic de aici că la ora 2 ar fi urmat să plece spre capitala Basarabiei o forță de ardeleni de aproximativ 1 batalion, autoritățile "Front - Otdel-ul" au luat măsuri prin comisariatele gărilor Tighina și Chișinău ca unitatea să nu poată sosi în capitală decât pe la orele 5-6 (aceasta dealtfel a și ajuns pe la 5). Trupele bolșevice - comandate
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
fiind acela de a se pune la dispoziția conducătorilor Republicii Democratice Moldovenești pentru a asigura ordinea, dezarmarea încă de la debarcare a acesteia a făcut ca misiunea în cauză să eșueze lamentabil. Câțiva deputați ai Sfatului Țării au fost prinși de forțele militare bolșevice, iar alții - amenințați cu moartea au părăsit Chișinăul. Dintre Directorii generali, trei au mers la Iași pentru a susține acolo trecerea Prutului de către Armata Română. Odată acest fapt cunoscut - de teama acuzațiilor de complicitate cu românii, Inculeț și
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
având ca motiv preluarea pazei unor depozite de alimente și armament de la Armata Rusă, într-o mișcare coordonată cu prezumtiva sosire a unității de ardeleni de la Kiev. Ordinul inițial dat acestor unități a fost acela de a se evita folosirea forței și ciocnirile cu unitățile bolșevice. Un batalion de voluntari ardeleni a intrat în Basarabia pe la Leova în 4 ianuarie, iar de la Iași au pornind spre Chișinău pe 5 ianuarie 1918 detașamente de sprijin formate din două batalioane din Regimentul 1
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
acesta a fost ocupat de o companie românească de grăniceri. Atacat la Cornești, eșalonul a pierdut pe generalul Nekrasov - comandantul Armatei a IX-a ruse și pe colonelul Sokolov, iar pe 9 ianuarie în gara Strășeni a fost copleșit de forțe bolșevice. Batalionul carea a trecut Prutul pe la Leova - ajuns în a doua zi la Basarabeasca (localitate pe lângă care trecea linia ferată ce străbătea Basarabia, pornind dela Chișinău), a căzut în cea mai mare parte în prizonierat fără luptă. Aceasta s-
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița s-au desfășurat între 25 noiembrie/8 decembrie - 30 noiembrie/13 decembrie 1916 și au avut ca rezultat înfrângerea forțelor române de către trupele Puterilor Centrale. Luptele s-au desfășurat imediat după Bătălia pentru București, încheiată cu victoria forțelor centrale. Obiectivul comandamentului român era de a întîrzia înaintarea inamicului prin acțiuni ofensive, în scopul de a câștiga timp pentru a permite
Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița (1916) () [Corola-website/Science/337190_a_338519]
-
de pe aliniamentul Cricov-Ialomița s-au desfășurat între 25 noiembrie/8 decembrie - 30 noiembrie/13 decembrie 1916 și au avut ca rezultat înfrângerea forțelor române de către trupele Puterilor Centrale. Luptele s-au desfășurat imediat după Bătălia pentru București, încheiată cu victoria forțelor centrale. Obiectivul comandamentului român era de a întîrzia înaintarea inamicului prin acțiuni ofensive, în scopul de a câștiga timp pentru a permite concentrarea trupelor rusești pe pe linia de rezistență Râmnicu Sărat—Viziru—Dunărea. După înfrângerea încercării de rezistență pe
Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița (1916) () [Corola-website/Science/337190_a_338519]
-
comandamentului român era de a întîrzia înaintarea inamicului prin acțiuni ofensive, în scopul de a câștiga timp pentru a permite concentrarea trupelor rusești pe pe linia de rezistență Râmnicu Sărat—Viziru—Dunărea. După înfrângerea încercării de rezistență pe acest aliniament, forțele române au fost nevoite să continue mișcarea generală de retragere către sudul Moldovei. Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița au făcut parte din operația de apărare a teritoriului Munteniei, cea de-a patra operație de nivel strategic desfășurată de Armata României
Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița (1916) () [Corola-website/Science/337190_a_338519]
-
să continue mișcarea generală de retragere către sudul Moldovei. Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița au făcut parte din operația de apărare a teritoriului Munteniei, cea de-a patra operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Forțele române erau dispuse de-a lungul râurilori Cricov, Prahova și Ialomița, până în regiunea Urziceni. De la Urziceni la Dunăre frontul era ocupat de Corpul 4 Armată rus, comandat de generalul Aliev. Aripa dreaptă a forțelor române era formată din Armata 2
Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița (1916) () [Corola-website/Science/337190_a_338519]
-
Armata României în campania anului 1916. Forțele române erau dispuse de-a lungul râurilori Cricov, Prahova și Ialomița, până în regiunea Urziceni. De la Urziceni la Dunăre frontul era ocupat de Corpul 4 Armată rus, comandat de generalul Aliev. Aripa dreaptă a forțelor române era formată din Armata 2, comandată de generalul Alexandru Averescu, care ocupa dispozitiv de luptă din din munți până la calea ferată Ploiești-Buzău. În continuare erau dispuse forțele "Grupului de armate general Prezan", format din Armata 1 comandată de generalul
Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița (1916) () [Corola-website/Science/337190_a_338519]
-
de Corpul 4 Armată rus, comandat de generalul Aliev. Aripa dreaptă a forțelor române era formată din Armata 2, comandată de generalul Alexandru Averescu, care ocupa dispozitiv de luptă din din munți până la calea ferată Ploiești-Buzău. În continuare erau dispuse forțele "Grupului de armate general Prezan", format din Armata 1 comandată de generalul Dumitru Stratilescu și "Grupul Istrate" - format din rămășițele "Grupului de manevră" și ale "Grupului Apărării Dunării", comanadat de generalul Ioan Istrate. Forțele Puterilor Centrale erau grupate în două
Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița (1916) () [Corola-website/Science/337190_a_338519]
-
ferată Ploiești-Buzău. În continuare erau dispuse forțele "Grupului de armate general Prezan", format din Armata 1 comandată de generalul Dumitru Stratilescu și "Grupul Istrate" - format din rămășițele "Grupului de manevră" și ale "Grupului Apărării Dunării", comanadat de generalul Ioan Istrate. Forțele Puterilor Centrale erau grupate în două armate. Armata 9 germană comandată de generalul Erich von Falkenhayn avea ca axă de înaintare calea ferată Ploiești-Buzău, cu "Grupul Kraft" în stânga, în regiunea muntoasă și "Grupul Morgen" în dreapta. Armata de Dunăre, formată din
Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița (1916) () [Corola-website/Science/337190_a_338519]
-
grupate în două armate. Armata 9 germană comandată de generalul Erich von Falkenhayn avea ca axă de înaintare calea ferată Ploiești-Buzău, cu "Grupul Kraft" în stânga, în regiunea muntoasă și "Grupul Morgen" în dreapta. Armata de Dunăre, formată din Grupul Kosch și forțe bulgare, înainta de-a lungul Dunării, pe direcția principală Călărași - Slobozia - Brăila. Comandant al Armatei 1 - General de divizie Constantin Prezan<br> Comandant al Armatei 2 - General de divizie Alexandru Averescu<br> Comandant al "Grupului Istrate" - General de brigadă Ioan
Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița (1916) () [Corola-website/Science/337190_a_338519]
-
(; "satyăgraha") — tradus larg ca "insistența pe adevăr" ("satya" "adevăr"; "agraha" "insistență" sau "a se ține strâns") sau "agățându-se de adevăr" sau "forța adevărului" — este o anumită formă de rezistență nonviolentă sau rezistență civilă. Termenul "satyagraha" a fost lansat și dezvoltat de către Mahatma Gandhi (1869-1948). El a desfășurat în Mișcarea Indiană de Independență și, de asemenea, în luptele anterioare din Africa de Sud pentru drepturile
Satyagraha () [Corola-website/Science/337194_a_338523]
-
este. Dacă neadevărul nu există, "victoria sa este iese din discuție". Și adevărul fiind ceea ce este, nu poate fi niciodată distrus. Aceasta este doctrina satyagraha "in nuce". "Pentru Gandhi, satyagraha a mers mult dincolo de simpla "rezistență pasivă" și a devenit forță practicând metodele non-violente. În cuvintele sale: În septembrie 1935, o scrisoare către P. K. Rao, "Servants of India Society", Gandhi a contestat afirmația că ideea sa despre Nesupunere Civilă a fost preluată din scrierile lui Thoreau. Gandhi a descris-o
Satyagraha () [Corola-website/Science/337194_a_338523]
-
antagonist. Un "satyagrahi", prin urmare, nu caută să termine sau să strice relația cu un antagonist, ci urmărește să-l transforme sau "să-l purifice" la un nivel superior. Un eufemism folosit uneori pentru Satyagraha este că aceasta este o "forță tăcută" sau o "forță a sufletului " (un termen folosit, de asemenea, de Martin Luther King Jr. în faimosul său discurs "Am un vis" ). Ea înarmează cu putere morală, mai degrabă decât cu putere fizică. Satyagraha este, de asemenea, numită o
Satyagraha () [Corola-website/Science/337194_a_338523]
-
urmare, nu caută să termine sau să strice relația cu un antagonist, ci urmărește să-l transforme sau "să-l purifice" la un nivel superior. Un eufemism folosit uneori pentru Satyagraha este că aceasta este o "forță tăcută" sau o "forță a sufletului " (un termen folosit, de asemenea, de Martin Luther King Jr. în faimosul său discurs "Am un vis" ). Ea înarmează cu putere morală, mai degrabă decât cu putere fizică. Satyagraha este, de asemenea, numită o "forță universală," deoarece, în
Satyagraha () [Corola-website/Science/337194_a_338523]
-
tăcută" sau o "forță a sufletului " (un termen folosit, de asemenea, de Martin Luther King Jr. în faimosul său discurs "Am un vis" ). Ea înarmează cu putere morală, mai degrabă decât cu putere fizică. Satyagraha este, de asemenea, numită o "forță universală," deoarece, în esență, "nu face nici o distincție între rud și străini, tineri și bătrâni, bărbați și femei, prieten și dușman." Gandhi punea în contrast" satyagrah"a (rezistența prin adevăr), cu "duragraha" (rezistența prin forță), arătând că protestul mai mult
Satyagraha () [Corola-website/Science/337194_a_338523]
-
este, de asemenea, numită o "forță universală," deoarece, în esență, "nu face nici o distincție între rud și străini, tineri și bătrâni, bărbați și femei, prieten și dușman." Gandhi punea în contrast" satyagrah"a (rezistența prin adevăr), cu "duragraha" (rezistența prin forță), arătând că protestul mai mult îi hărțuiește pe adversari, decât îi luminează. El a scris: "Nu trebuie existe nici nerăbdare, nici barbarie, nici insolență, nici presiune nejustificată. Dacă vrem să cultivăm un spirit cu adevărat democratic, nu ne putem permite
Satyagraha () [Corola-website/Science/337194_a_338523]
-
scolasticii este Dante Alighieri. În lucrările sale, "Despre monarhie", "Banchetul", "Divina Comedia", supune discuției raportul dintre stat și Biserică. Omul este o ființă socială, cetățean al lumii, responsabil pentru faptele sale, iar statul apare ca urmare a predeterminării naturii în raport cu forțele supranaturale. Relațiile politice reprezintă pentru autor un domeniu al activității oamenilor. Susținând că scopul statului este omul și că puterea statală trebuie să fie deasupra celei bisericești, Dante este un precursor al umanismului. Un continuator al gândirii politice a lui
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]