20,606 matches
-
și a cazacilor, conduși de hatmanul Jan Karol Chodkiewich (35.000 de luptători) cu armatele zaporojenilor, conduși de hatmanul Petro Konașevici-Sahaidacinîi. Cetatea Hotinului este cel mai mare monument istoric și de arhitectură din raionul Hotin. Este interesant de vizitat Muzeul Civilizației Populare, aflat într-un parc din centrul Hotinului. Lângă muzeu se află Biserica "Sf. Treime", care a fost construită în perioada 1867-1868. Cel mai vechi monument de arhitectură este Biserica "Sf. Nicolae", este situată în partea de sud a Hotinului
Raionul Hotin () [Corola-website/Science/307359_a_308688]
-
moarte împotrivă! Ce ecumenism?”" Președintele României Ion Iliescu i-a conferit lui Arsenie Papacioc la 29 noiembrie 2002 Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler, "„pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”". Interviuri
Arsenie Papacioc () [Corola-website/Science/308544_a_309873]
-
rubrica „Dicționar”. - „Despre o arhitectură românească”. - „Învățământul plastic” (propuneri pentru o nouă metodă). - „Pictura bisericească”. - „Comentariu la un capitol”. In numărul II, 1940 - „Contra mașinismului”. - „Arta și tehnica”. - „Armonie”, „Atena”, „Clasicism”, rubrica „Dicționar”. - „Amateorism și urbanism”. - „Mitocanul ca factor al civilizației românești?”. - „Diferențialele Divine” - Lucian Blaga”. - „Despre pictura bisericească”. In numărul III, 1941 - „Coordonare” (G. M. Cantacuzino, O. Doicescu). - „Catedrala din Chartres”. - „Moldova”, „Profil”, rubrica „Dicționar”. - „Arhitectura industrială și Hans Hertlein”. - „Tema în artă” (semnat S.). - „Despre influențe” (semnat S.) - „Despre
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
în limba Romani înseamnă "mă trezesc". Acești țigani nomazi Sinti, cărora francezii le spun "Manouches", (din sanscrită Manushya, Manu = bărbat), trăiau în caravane cu care parcurgeau Europa în lung și în lat, închiși în micile lor comunități, complet refractari la civilizație, majoritatea analfabeți și cu concepții de viață medievale. Se ocupau mai ales cu muzica, circul și cu diverse meșteșuguri artizanale. O parte din membrii familiei Reinhardt se ocupau cu confecționarea de mobilier din răchită, alții erau muzicieni. Micuțul Django nu
Django Reinhardt () [Corola-website/Science/308605_a_309934]
-
peste hotare, dintre care menționăm următoarele: Congresul liturgic al Institutului Teologic „Saint Serge“ din Paris (12-19 iunie 1986), Colocviul internațional „Ortodoxia și frumusețile ei într-o lume secularizată“ (Bossey, Elveția, 17-24 aprilie 1987), Colocviul științific „Rolul religiei în cultura și civilizația popoarelor“, organizat de Institutul Mondial al Religiilor din Paris (5-8 martie 1988), Simpozionul „Rolul Sfântului Nicodim în monahismul românesc“ (Mănăstirea Tismana, 23 septembrie 2006), Colocviul „Toward Jerusalem Concil Two“ (TJC II) - „Spre al doilea sinod de la Ierusalim“ (Mănăstirea Sâmbăta de
Irineu Popa () [Corola-website/Science/308641_a_309970]
-
Two“ (TJC II) - „Spre al doilea sinod de la Ierusalim“ (Mănăstirea Sâmbăta de Sus, 16-19 octombrie 2006) ș.a. Începând din anul 1991 a predat la Facultatea de Teologie a Universității din Craiova, ca profesor suplinitor la Catedra de Istoria culturii și civilizației bizantine (1991-1994), venit prin transfer de la Institutul "Saint Serge" din Paris, apoi ca profesor de Teologie Dogmatică și Morală (1994-1997), profesor titular la Catedra de Teologie Dogmatică (din 1997), șef al Catedrei de Sistematico-Practice (2004-2008) și decan al Facultății de
Irineu Popa () [Corola-website/Science/308641_a_309970]
-
al politicianului Adrian Năstase. Președintele României Ion Iliescu i-a conferit lui Teodosie Petrescu la 29 noiembrie 2002 Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler, "„pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”".
Teodosie Petrescu () [Corola-website/Science/308647_a_309976]
-
Dan D. Farcaș (nume complet: Dezideriu ; n. 1 aprilie 1940, Reșița) este un matematician, informatician, scriitor, cercetător român al fenomenului OZN și al civilizațiilor extraterestre. A absolvit facultatea de matematică și fizică la Timișoara. Are un doctorat în matematici la Universitatea București. Din 1962 a lucrat ca informatician la calculatorul electronic MECIPT-1, de la Institutul Politehnic din Timișoara, unde a realizat primele simulări de rețele
Dan Farcaș () [Corola-website/Science/308653_a_309982]
-
Bisericile de lemn din România formează un patrimoniu prețios pe plan național și mondial. Până la începutul secolului 20 românii au creat și s-au manifestat preponderent într-o civilizație a lemnului, de o bogăție, o varietate și un rafinament remarcabil, în care bisericile de lemn au atins vârful ei maxim de expresie. În acestea s-au înfiripat comunitățile creștine din sate și târguri și în jurul lor au luat ființă
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
de optimism: în sec. XXXI sunt lichidate definitv mizeria și foamea, se ameliorează complet mediul natural, în sec XXXII domnind un adevărat rai al tehnologiei. În "Solaris" ne sunt prezentate încercările omului de a intra în legătura cu o altă civilizație cosmică, iar în "Eden", nu fără o oarecare doză de pesimism, sunt relatate urmările pe care le poate avea folosirea abuzivă a teoriei informației. La granița dintre beletristică și filozofie se situează "Jurnalele astrale", care reunesc amintirile și notele de
Stanisław Lem () [Corola-website/Science/308060_a_309389]
-
de bufonadă, ci sunt însoțite de adânci meditații filozofice pe tema poluării și autodistrugerii. Astfel, în călătoria „a opta” a lui Tichy, Pământul cere să fie primit în Organizația Planetelor Unite, dar candidatura sa este respinsă datorită nivelului înapoiat de civilizație și al marii rușini de care se face vinovat - războaiele! Fostul agent literar al lui Lem, Franz Rottensteiner, a avut un rol important în introducerea lui pe piața occidentală, dar între cei doi a intervenit ulterior o despărțire în termeni
Stanisław Lem () [Corola-website/Science/308060_a_309389]
-
Thoreau și-a inițiat experimentul de viață simplă pe 4 iulie 1845, când s-a mutat în căsuța construită de el însuși pe un teren deținut de Emerson, într-o pădure care înconjura heleșteul Walden. Casa nu era izolată de civilizație, ci la doar 2,4 km de casa familiei sale. Pe 24 sau 25 iulie 1846 Thoreau s-a întâlnit cu colectorul de taxe Sam Staples, care i-a cerut să plătească o taxă specială, pe care n-o mai
Henry David Thoreau () [Corola-website/Science/308092_a_309421]
-
al menținerii regiunilor sălbatice ca proprietate publică. De asemenea a fost printre primii susținători nord-americani ai teoriei lui Darwin. Deși nu era un vegetarian strict, Thoreau mânca puțină carne și considera vegetarianismul o formă de autodepășire. Thoreau nu a respins civilizația în totalitate, deci nu a fost de acord cu sălbăticia totală. A căutat o cale de mijloc, care să integreze atât Natura, cât și cultura. Sălbăticia preferată de el era mlaștina sau pădurea din apropiere, în timp ce prefera „pământ cultivat parțial
Henry David Thoreau () [Corola-website/Science/308092_a_309421]
-
genuină, primordială. Dar contactul cu sălbăticia totală din Maine l-a influențat în mod complet diferit față de ce cunoscuse în Concord. În loc să iasă din păduri cu un mai mare respect pentru sălbăticie, a ieșit cu un mai mare respect pentru civilizație și a realizat necesitatea găsirii unui echilibru. Printre călătoriile sale se numără una în Quebec, patru în Cape Cod și trei în Maine; acele peisaje i-au inspirat cărțile de „excursii”, precum „"A Yankee in Canada"”, „"Cape Cod"” și „"The
Henry David Thoreau () [Corola-website/Science/308092_a_309421]
-
la zi, o dovadă fiind și dificultățile majore cu care se confruntă toate statele islamice în procesul lor de modernizare și democratizare. Dificultățile provin din faptul că textul coranic a apărut într-un context tribal, iar societatea care a zămislit civilizația islamică a fost mult timp puternic condiționată de reflexele sociale tribale ale beduinilor din deșertul arabic, așa cum Vechiul Testament și societatea care l-a zămislit au fost inițial condiționate de reflexele tribale ale locuitorilor zonelor semideșertice din Orientul Mijlociu. O bună ilustrare
Șaria () [Corola-website/Science/308133_a_309462]
-
cel puțin judecând după "Declarația de la Cairo" care precizează : ""Membrii Organizației Conferinței Islamice reafirmă rolul istoric și civilizator al comunității credincioșilor musulmani ("Umma") pe care Dumnezeu a făcut-o cea mai bună dintre națiuni și care a daruit umanității o civilizație universală și cumpănită"" și adaugă în articolul 19 că : ""Nu poate exista crimă și astfel nici pedeapsă, decât în măsura în care este prevăzută de Șaria"", ori Coranul ne spune, de exemplu (surata 17, versetul 33), că rudele unei victime au dreptul să
Șaria () [Corola-website/Science/308133_a_309462]
-
folosită romanța în toate variantele sale : epică, lirică și dramatică; limbajul este rezultatul fuziunii dintre cel cult și cel popular. Lorca a compus „"Poeta en Nueva York"” în urma experienței din Statele Unite, unde a trăit în 1929 și 1930. Pentru Lorca civilizația modernă și Natura sunt incompatibile. Viziunea sa asupra New York-ului este una de coșmar și dezolare, proprie unui vis urât. Pentru a își exprima angustia și setea de comunicare folosește imagini vizionariste, specifice limbajului suprarealist. Libertatea de exprimare este maximă
Federico García Lorca () [Corola-website/Science/308137_a_309466]
-
individul” într-o lume administrată și „față de puterile economice”. Horkheimer și Adorno reacționează astfel la faptul că masele educate tehnologic sunt gata, într-un mod bizar, să se supună despotismului ideologiilor totalitare. Ei au catalogat acest comportament drept „prăbușire a civilizației umane” și scufundare într-un „nou gen de barbarie”. Horkheimer și Adorno au recapitulat în prima jumătate a secolului al XX-lea că sub semnul Iluminismului omenirii nu i-a reușit să intre într-o stare „cu adevărat umană”. "„Din
Dialectica Iluminismului () [Corola-website/Science/308197_a_309526]
-
care a fost folosită și în origami - arta plierii hârtiei. Una dintre cele mai vechi corporații era cea a artizanilor de lacuri, a căror tehnică extrem de complicată a realizat opere de artă, în concurență cu cele chinezești. Alte meșteșuguri caracteristice civilizației japoneze sunt cel al țesutului mătăsii, cel al broderiilor fine, cel al confecționării evantaielor și al prelucrării diverselor specii de bambus. Evantaiul este menționat în cele mai vechi anale ale Japoniei, adică în jurul secolului al VIII-lea. Japonezii sunt cei
Artizanatul în Japonia medievală () [Corola-website/Science/308198_a_309527]
-
km de Burdusaci), de obârșie grecească, subprefect al ocolului Zeletin. În lucrarea sa „Burghezia română, originea și rolul ei istoric” (1925) a luat atitudine, de pe pozițiile burgheziei, împotriva punctelor de vedere agrariene, tradiționaliste, demonstrând necesitatea obiectivă a evoluției României spre civilizația industrială. Zeletin a susținut un punct de vedere determinist în sociologie, într-o perioadă în care teoria idealist-eclectică a factorilor predomina în literatura sociologică românească, și a recunoscut, în opoziție cu concepțiile conservatoare, faptul că organismele suprastructurale burgheze sunt produsul
Ștefan Zeletin () [Corola-website/Science/308220_a_309549]
-
este o ideologie tradițională românească, întemeiată în 1890 de avocatul și jurnalistul Constantin Stere, în spiritul curentelor tradiționaliste care au debutat cu Junimismul anilor 1860 și Sămănătorismul lui Nicolae Iorga. Stere a construit o ideologie în jurul conceptului de unicitate a civilizației rurale românești, pe care o exaltă ca fiind autentică, organică, în opoziție cu civilizația urbană considerată a fi străină de realitatea românească, fiind o civilizație de import, deci inorganică. Stere argumentează că singura formă socială și politică viabilă în România
Poporanism () [Corola-website/Science/308218_a_309547]
-
în spiritul curentelor tradiționaliste care au debutat cu Junimismul anilor 1860 și Sămănătorismul lui Nicolae Iorga. Stere a construit o ideologie în jurul conceptului de unicitate a civilizației rurale românești, pe care o exaltă ca fiind autentică, organică, în opoziție cu civilizația urbană considerată a fi străină de realitatea românească, fiind o civilizație de import, deci inorganică. Stere argumentează că singura formă socială și politică viabilă în România sfârșitului de secol XIX nu putea fi decât viața rurală, în care țăranul și
Poporanism () [Corola-website/Science/308218_a_309547]
-
și Sămănătorismul lui Nicolae Iorga. Stere a construit o ideologie în jurul conceptului de unicitate a civilizației rurale românești, pe care o exaltă ca fiind autentică, organică, în opoziție cu civilizația urbană considerată a fi străină de realitatea românească, fiind o civilizație de import, deci inorganică. Stere argumentează că singura formă socială și politică viabilă în România sfârșitului de secol XIX nu putea fi decât viața rurală, în care țăranul și satul tradițional trebuiau să fie actorii principali ai dezvoltării. De fapt
Poporanism () [Corola-website/Science/308218_a_309547]
-
concepută pentru a îi introduce pe cititori în acea lume cvasifeudală, scopul creștinului Delibes fiind cel de a stârni compasiune, și nu milă, pentru acele ființe care păstrau relații deosebite cu Natura și calități umane originare, nealterate de contactul cu civilizația contemporană, spre deosebire de proprietarii latifundiului. Conform autorului, opera apelează mai mult unei conștiințe creștine decât uneia marxiste. Mario Camus a produs o ecranizare de succes a nuvelei. Printre ultimele sale creații se numără „"Cartas de amor de un sexagenario voluptuoso"” (1983
Miguel Delibes () [Corola-website/Science/308226_a_309555]
-
al tinerilor studioși. Este venerat de toate bisericile creștine care recunosc cultul sfinților. Este considerat de către catolici și de către ortodocși drept patriarh al călugărilor din Occident, din cauza regulei care a avut un impact major asupra monahismului occidental și chiar asupra civilizației europene medievale. Deseori este reprezentat în îmbrăcăminte de benedictin, cu o crosă de abate, precum și cu o carte. Benedict s-a născut în anul 480, în "Nursia" (Norcia, în Umbria), ca fiu al unor nobili romani bogați și buni creștini
Benedict de Nursia () [Corola-website/Science/308244_a_309573]