18,996 matches
-
Târgoviște, sub a căror influență a stat continuu în ceea ce privește toate aspectele vieții social-economice, nu i-au dat posibilitatea să se dezvolte prea mult. La mijlocul secolul al XIX -lea (1859), orașul Găești avea numai 1380 de locuitori, din care 97 erau comercianți și 38 meseriași, iar restul agricultori. La sfârșitul aceluiași secol în Găești, ca unități economice, nu existau decât o moară cu apă și una cu aburi. Pe moșia orașului se produceau cereale și cel mai bun tutun din România. ("Dicționarul
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
străzile cartierului Le Carre cei pasionați de cumpărături vor găsi cu siguranta tot ce au nevoie. Liege este totodată un oraș verde care se mândrește cu multe parcuri și grădini publice.In piața La Batte, mai bine de 500 de comercianți se adună în fiecare zi de duminică, dis de dimineață, pe malurile râului Meuse. Aceștia își prezintă pe o distanță de mai bine de patru kilometri produsele alimentare.Daca vizitați orașul Liège în perioada iernii, trebuie să treceți și prin
Liège (provincie) () [Corola-website/Science/304998_a_306327]
-
fost recunoscută în 1774 prin Tratatul de la Kuciuk-Karnardji, care a condus la crearea de consulate străine în Iași și în București. Categorie socială foarte puternică și în permanentă expansiune, "sudiții" erau în timpul războaielor ruso-turce (care au afectat agricultura Principatelor) niște comercianți desăvârșiți. Ei erau organizați în "bresle" sau "isnafuri", fiind niște concurenți importanți ai românilor în anumite domenii comerciale (Tratatul de la Adrianopol din 1829 deschidea calea schimbului comercial între cele 2 state semnatare). i s-au dezvoltat în perioada administrației rusești
Sudiți () [Corola-website/Science/305065_a_306394]
-
1944 au început din nou operații militare pe teritoriul Basarabiei, după care a fost restaurată puterea sovietică. În anul 1940-41 și 1949 autoritățile sovietice au masacrat și deportat 117 persoane din Telenești, dintre care mai mult de jumătate au fost comercianții evrei. Dar și fasciștii germani nu au dat dovadă de mai multă înțelepciune, dând vina pentru toate relele pe evrei. Holocaustul dezlănțuit de fasciști a curmat viața multor evrei nevinovați din Telenești, iar mulți dintre evrei au urmat calea ghetourilor
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
a fost stăpânit de două dinastii cunoscute - Sturza (Ilie Sturza - 1666, Toader și Chiriac Sturza - 1709, Dumitrașcu Sturza - 1774, Grigoraș Sturza - 1817, Mihai Sturza - 1835) și Sinadino (Ioan și Victor Sinadino - 1877). Un alt proprietar de terenuri în Chițcanii Vechi, comerciantul englez Richard Cartațki, apare reclamant într-un litigiu cu Sandulachi Fedosiu. Procesul a ajuns până la curtea țarului N. P. Romanov care i-ar fi spus guvernatorului Basarabiei, generalului Pavel Fiodorov: ”Dacă dvoreanul Sandulachi din Șerbeni duce lipsă de pământ, îi
Chițcanii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305117_a_306446]
-
ultimului sat au și alcătuit localitatea actuală. Satul a fost atestat documentar la 25 martie 1523 cu numele de "Ivereni". În 1794 în Iezăreni se contruiește o bisericuță din lemn. În anii 1812 - 1821 moșia Iezăreni se află în posesia comerciantului ieșian Ioan Matei care avea 2 iazuri, 2 mori, 3 livezi și 5 vii. La recensământul oficial din 1859 s-a înregistrat o populație de 623 persoane. La începutul sec. XX în Iezărenii Vechi (numiți pe atunci "Izereni") erau 72
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
școală primară mixtă, biserică ortodoxă, poștă rurală, primărie”. Datorită faptului că pe malul Prutului lângă Pogănești se afla un debarcader, satul devenise un centru de depozitare a cerealelor. În partea de sus a satului lângă gospodaria lui Leon Pascaru un comerciant evreu, pe nume Lupu, avea un depozit de cereale cu două nivele(astăzi nu s-a păstrat) unde în timpul iernii depozita cerealele aduse-cumpărate de la țăranii din sat, cât și la cei din satele din împrejurimi-Cărpineni, Horjești, Mingir, Voinescu etc. Toamna
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
a fost creat cea mai mare colecție de semințe de plante agricole din lume. sa născut pe dată de 25 noiembrie (13 noiembrie, pe stil vechi) în 1887 la Moscova. Tatăl lui, Ivan Ilici Vavilov (1863 - 1928), a fost un comerciant și activist social, provenea dintr-o familie de țărani din uezdul Volokolamsk. Până la revoluție fusese director al companiei „Udalov și Vavilov”. Mama lui Nicolai, Alexandra Mihailovna Vavilova (în ) (1868 - 1938), născută Postnikov, a fost fiica unui gravor la fabrica din
Nikolai Vavilov () [Corola-website/Science/306042_a_307371]
-
Șoplești, Dragomir din Cozleci, Craina din Stăncești, Grozea din Pădure (lângă Plopu) . Registrele vamale din 1545, ale Brașovului, care țineau evidența târgoveților din Țara Românească, veniți pentru tranzacții comerciale cu negustorii brașoveni, menționează pe un anume Stan din Urlați, printre comercianții din alte localități prahovene: Gherghița, Târgșor, Breaza, Slănic, Comarnic, Filipești, Văleni . La 11 ianuarie 1581, Mihnea Turcitul consemna printr-o carte domnească lui Ursu și Oancea, cu feciorii lui, ca să le fie lor moșie la Urlați (...), din câmpu și din
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
din plin la îmbogățirea culturii locale. După proclamarea independenței Greciei, România nu a mai fost o destinație favorită pentru grecii exilați, în țară rămânând în special cei din clasele sociale inferioare. Grecii puteau fi întâlniți în special în rândul antreprenorilor, comercianți și în mod special marinari, atât pe Dunăre cât și pe Marea Neagră, în special după integrarea Dobrogei în România. Comunitățile de greci erau în general prospere și au menținut anumite instituții culturale specifice. În Româniâ a sosit un nou val
Istoria grecilor din România () [Corola-website/Science/306057_a_307386]
-
și tradițiile evreiești din Schalscheleth Hakabbalah, care l-au ajutat în misiunea sa profetică. Se pare că a fost cel mai mare din cei 18 (după alții, cel puțin 9) copii ai familiei. Tatăl său se numea "Jaume de Nostredame", comerciant de cereale și, apoi, notar regal. Mama sa era "Reneé de Saint-Rémy". Numele de "Nostradamus" provine de la bunicul său, "Crescas de Carcassone", evreu convertit la catolicism. Născut în St. Rémy, locul primei comunități cabalistice din Franța, Michel de Nostradam a
Nostradamus () [Corola-website/Science/306068_a_307397]
-
huligani la București. Actorul a încercat să le explice că el e Finteșteanu și nu Finți, dar gazetarul evreu Luță Luțescu (tatăl compozitorului Aurel Giroveanu) a spus că Finți sau „Fințișteanu” este totuna. În primăvara anului 1939, auzind de la un comerciant de încălțăminte evreu că Finteșteanu ar fi „ovrei”, actrița Natașa Alexandra i-a cerut să-i aducă și ei niște „humăntaș”, deoarece se apropia Purimul. Finteșteanu a avut de mic copil înclinații către teatru, recitând poezii și jucând în câteva
Ion Finteșteanu () [Corola-website/Science/306112_a_307441]
-
se temea ce s-ar putea întâmpla cu planurile lui de a construi un imperiu agricol, dacă ar începe o masivă căutare după aur. Totuși, zvonul s-a răspândit și a fost confirmat în martie 1848 de către Samuel Brennan, un comerciant și ziarist din San Francisco. Cel mai celebru citat din Goana după Aur a fost al lui Brennan; după ce și-a deschis în grabă un magazin de vândut echipamente de minerit și prospecție, Brannan a umblat pe străzile din San
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
San Francisco era o așezare mică la începutul goanei după aur. Când locuitorii au auzit despre descoperire, întâi a devenit oraș-fantomă de corăbii și magazine abandonate ai căror proprietari plecaseră după aur, dar mai târziu a înflorit odată cu venirea noilor comercianți și locuitori. Populația orașului a explodat de la cel mult 1.000 de locuitori în 1848 la 25.000 de rezidenți permanenți până în 1850. Ca și în cazul multor orașe cu explozie demografică, influxul brusc de populație a forțat infrastructura din
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
luni extrăgând aur și să obțină echivalentul salariului pe șase ani pe care l-ar fi obținut acasă. Până la începutul lui 1849, vestea despre Goana după Aur se răspândise în toată lumea, și un număr copleșitor de căutători de aur și comercianți a început practic să vină de pe toate continentele. Cel mai mare grup din 1849 au fost americanii, veniți cu zecile de mii călătorind pe uscat de-a latul continentului și pe mare pe diverse rute de navigație. Australienii și neozeelandezii
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
din urmă, mineritul în piatră tare a ajuns cea mai mare sursă de aur. Deși se consideră în general că negustorii au câștigat mai mulți bani decât minerii în timpul Goanei după Aur, realitatea este probabil mai complexă. Sigur, au existat comercianți care au profitat mult. Cel mai bogat om din California în primii ani ai goanei după aur era Samuel Brannan, un neobosit publicist și proprietar de magazine. Brannan a deschis repede primele magazine de provizii în Sacramento, Coloma, și în
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
afaceri. După ce aurul era extras, acesta lua diverse drumuri. În primul rând, mare parte din aur era folosit local pentru cumpărarea alimentelor, echipamentelor și plata cazării minerilor. Aceste tranzacții se efectuau adesea cu aurul recent extras, cântărit cu grijă. Acești comercianți și vânzători, la rândul lor, foloseau aurul pentru a cumpăra marfă de la căpitanii vaselor care o aduceau pe aceasta în California. Aurul pleca apoi din California la bordul navelor sau pe catâri către producătorii acelor bunuri din toată lumea. O a
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
o cantitate suficientă, trimiteau aurul acasă, sau se întorceau acasă luând cu ei produsele. De exemplu, o estimare arată că aproximativ aur în valoare de 80 milioane de dolari, extras în California, a fost trimis în Franța de prospectorii și comercianții francezi. Pe măsură ce Goana după Aur a progresat, băncile locale și traficanții de aur eliberau bancnote sau bilete de bancă — monedă de hârtie de circulație locală — în schimbul aurului, și monetării private au bătut monezi de aur. Odată cu construirea Monetăriei San Francisco
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
medii, sau ale țărănimii împreună cu muncitorii din orașe, în 1848 și în 1871. Cercetările recente ale rolului marii burghezii în construirea noului stat au respins ideea dominației politice și economice a "Junkerilor" ca grup social și au demonstrat importanța claselor comercianților din orașele hanseatice și a liderilor industriei (mai ales în Renania) în dezvoltarea celui de-al doilea imperiu. Alte studii ale diferitelor grupuri din Germania Wilhelmină au contribuit la o nouă viziune asupra acelei perioade. Desi "Junkerii", într-adevăr, continuau
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
Desi "Junkerii", într-adevăr, continuau să controleze ofițerii armatei, ei nu dominau problemele sociale, politice și economice în măsura în care presupuneau teoreticienii "Sonderweg"ului. Puterea "Junkerilor" estici era contrabalansată de provinciile de vest sub forma marii burghezii—din care făceau parte bancheri, comercianți, industriași și mici întreprinzători—și sub cea a claselor profesioniste de funcționari, profesori, învățători, medici, avocați, ingineri, oameni de știință etc. În consecință, deși ipoteza "Sonderweg" poate fi încă utilă în a explica experiența Germaniei cu național-socialismul, ea nu mai
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
front. Dânsa se reținea puțin în prăvălia lui Sotrel, acel manșaft care în prima zi de eliberare, adică de la sosirea unităților Armatei roșii, a fost executat de „eliberatorii” noștri ruși -cerând vro marfă rară pe timpurile acelea pe care Sotrel, comerciant viclean, le ținea pentru clienți aleși cum era doamna Ana. Și când vreodată se aducea vorba despre doamna Ana, Bubulesa punea următoarea întrebare: -Dar cum dracu o lasă socrii ei să se aranjeze astfel în timp ce soțul ei zace greu bolnav
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
de la Palatul Cotroceni, Casa de Economii și Cercul Militar din București, podul de la Cernavodă, calea ferată Brașov-București, Liceul Dinicu Golescu și biserica Flamandă - Câmpulung Muscel, catedralele din Craiova și Galați... O categorie aparte în cadrul minorității italiene din România o constituie comercianții. Pentru aceștia, România a însemnat o bună piață de lucru în toate timpurile. Îi întâlnim mai ales în porturile de la Dunăre și Marea Neagră. La Constanța, în porturile Galați și Brăila (unde există una din marile Burse de grâu din Europa
Italienii din România () [Corola-website/Science/304789_a_306118]
-
militar, și transformarea ei într-o provincie imperială, alipire administrativ-teritorială pe care nici turcii nu o putură realiza timp de secole, se dezvoltă o puternică mișcare de revoltă, care a cuprins toate segmentele societății, de la țărani și micii meseriași până la comercianți, mica și marea boierime. Austriecii au încercat și convertirea la catolicism a populației. Au construit o catedrală catolică la Craiova. Edificiul a fost însă distrus de craioveni imediat după ce construcția fusese terminată. Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintâlnite
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
turcilor, austriecilor sau fanarioților de la București, viața majorității populației s-a îmbunătățit, astfel se explică și perioada destul de lungă (35 de ani) de relativă independență. Boierii au asuprit mai puțin țăranii de frică că și-ar putea face singuri dreptate. Comercianții și boierii și-au continuat afacerile la adăpostul cetelor înarmate de slujitori. Bănia Craiovei n-a reușit să instituie un sistem legislativ așa că procesele și judecățile au dispărut, diferedele se rezolvau "la mica înțelegere" sau prin forță, cîteodată se invocau
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Ramuri", dispunînd, la rîndul ei, de cîteva zeci de lucrători. În schimb avea cel mai numeros aparat administrativ din țară, raportat la numărul de locuitori, cel mai numeros corp clerical ce depășea numeric pînă și Bucureștiul precum și foarte mulți mici comercianți. Mișcarea comunistă, în ciuda propagandei sovietice, nu avea mulți adepți în Craiova și în consecință, comuniștii și-au îndreptat atenția către țăranii din jurul Craiovei și din tot județul Dolj. În Oltenia existau 753 de moșieri ce dețineau 400 000 ha teren
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]