19,706 matches
-
acesta din urmă, autorii de SF sunt interesați de explorarea unei planete, posibilă actualmente grație roboților* Spirit și Opportunity de pe Marte. Pe Robinson îl interesează dificultățile călătoriei pe Marte, și nu pe Lună, care îl interesau odinioară pe Verne. Își imaginează eventuala instalare a colonizatorilor în acest loc pustiu și posibila transformare a lui în slujba oamenilor ce vor veni. În ambele cazuri regăsim o soluționare speculativă a problemelor reale cu mijloace existente sau probabile și câteva extrapolări la limita veridicității
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
să poată adăposti un obuz-habitaclu, și eroii vernieni pornesc în călătorie spre Lună. SF-ul anilor '30 din Statele Unite merge și mai departe. Tunurile sunt înlocuite cu rachete, autorii își permit să-și facă personajele să depășească sistemul solar, își imaginează explozibile capabile să distrugă planete întregi, așa cum se întâmplă la E. E. Smith, zis și "Doc" Smith, în The Legion of Space ⁄ Legiunea spațiului (1934), sau chiar în Războiul stelelor. Referințele la știință și la tehnologiile extrapolate sunt niște pretexte
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Dar nu e întotdeauna la fel de simplu. Drept dovadă, toate trucurile inventate de autorii de călătorii imaginare, de utopii sau povestiri SF pentru a încerca să găsească o soluție la această problemă. Originea problematizării trebuie, poate, căutată chiar altundeva, în raporturile imaginate între om și supranatural, care este o formă primă de alteritate. Din rândul "celorlalți", primii sunt evident zeii, ale căror mituri pun în scenă întâlnirea cu ființele umane. Lingviștii nu se întreabă ce limbă vorbesc, între ei sau cu oamenii
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
în contact nu numai cu marțienii înalți de patru metru și posesori a două perechi de brațe, ci și cu Dejah Thoris, eroina din A Princess of Mars ⁄ Prințesa marțiană (1916)111, de care se îndrăgostește. Nu trebuie să-și imagineze farmecele ei, căci, exotici ca niște femei din Tahiti, "marțienii [și marțienele] umblă goi afară de podoabe". John Carter ajunge chiar să procreeze cu Dejah, deși marțienii sunt ovipari. Să nu uităm că, pe atunci, în Statele Unite și în alte părți
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
din nou după ce sunt prelevate. Cum am văzut în Geneză, clonarea, care este o manipulare genetică, se poate combina cu alte tipuri de intervenții pentru a obține mutații de orice gen pornind de la omul sau de la orice animal. Astfel a imaginat SF-ul, pentru colonizarea lumilor, mutația dirijată a pământenilor destinați să se adapteze unor medii diferite: pantropia. Un bun exemplu al acestui procedeu ni-l oferă nuvela lui Paul Anderson Call Me Joe / Jupiter și centaurii (1957), în care pământenii
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de altele? În prefața la Crash (1973), J. G. Ballard avansa ideea că trăim în "peisaje tehnologice", concretizări ale viselor din epoca de aur a SF-ului. El credea că aceste peisaje tehnologice se disting de cele naturale. Nu-și imaginase că tehnoștiințele vor "dubla" aceste peisaje, atât pe cele tehnologice, cât și pe cele naturale. Nici că s-ar putea să fim tot mai mult într-o imposibilitate aproape totală de a ști unde ne aflăm și dacă vorbim cu
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
însușit. Acesta pune problema unei eventuale mutații a omului, a caracteristicilor sale biologice și psihice, ceea ce îndeamnă la o regândire a definiției speciei umane și a raportului său cu alteritatea. După inventarea monștrilor în mituri (Céard, 1994120), SF-ul a imaginat alte forme de alteritate: faimoșii extratereștri și mutanții. Extratereștrii pot să nu aibă nici o legătură cu forma umană, dar descrierea lor de către autorii de SF se sprijină pe cunoștințele din epoca respectivă. Ceea ce justifică selarii în formă de con de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
a inventat, de asemenea, metamorfozele genetice, naturale sau artificiale, necesare pentru a-i adapta pe anumiți oameni (un nou stil de coloni?) la anumite planete unde forța gravitațională sau atmosfera ar fi fost un obstacol pentru colonizare (Blish, 1967). A imaginat creșterea capacităților de memorare prin grefarea unor discuri auxiliare, transformând individul în purtător de informații recuperabile în Johnny Mnemonic (William Gibson, 1981)121 sau permițându-i să stăpânească un mediu artificial, ca în Eon (Greg Bear, 1985). Ca să nu mai
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
etice (anumite comportamente) sau chiar anumite preferințe sociale, ajungem la inventarea unor monștri. Dar, la fel de bine, putem considera că omul se definește printr-un anumit număr de caracteristici fizice, din care nu fac parte telepatia, psihokinezia sau precogniția. Ne putem imagina că aceste eventuale "suplimente", rezultate ale unor mutații, le vor da celor care le posedă o mai mare șansă de a se dezvolta ca "rasă umană superioară" și deci de a fi privilegiați în cursa pentru supraviețuirea speciei. Acest fapt
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
textele noastre. Veritabilul personaj central este știința imaginată. Dar care știință? 2.3. Viitorul științei Putem, într-adevăr, să ne punem întrebări despre cecitatea predictivă a acestor texte. Să nu prevadă televiziunea în culori în secolul XXI (Cavalerii spațiului); să imagineze construirea unui satelit artificial înainte de ajungerea pe Lună, să prezinte Pământul văzut din spațiu ca o "bulă verde cu un halou roz" (Stăpînul de pe Saturn); să plaseze, în anul 2150, o insulă artificială în Anglia și Statele Unite de unde pacheboturile să
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Se numără printre primii care și-au legat ficțiunile de substratul modernității tehniciste. La început, doar îngroașă trăsăturile a ceea ce vede. După modelul aerostatelor cu aer cald, scrie Cinq semaine en ballon / Cinci săptămâni în balon 133; după modelul submarinului, imaginează Nautilus; pornind de la marele pachebot englez la a cărui construcție asistase, inventează L'île à hélice / Insula cu elice 134. Îl interesează puțin și pagubele produse de puterea noii tehnologii, întrebându-se, în Sans dessus dessous / Întâmplări neobișnuite 135, cum
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cibernetice, care nu-și dau seama că aceștia au crescut. Ele continuă să-i trateze ca pe niște bebeluși, ceea ce le transformă viața într-un coșmar. Cum doicile sunt unica sursă de educație pentru copiii deveniți adulți, e lesne de imaginat interpretarea pe care aceștia o dau legendelor și poveștilor pe care doicile le istorisesc. Aluziile la literatura și universul SF sunt deci foarte prezente în opera lui Serge Brussolo, dar nu sunt făcute în cadrul unei speculații de tipul unei extrapolări
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
simplu în cadrul unor activități pur speculative sau artizanale. Savanții au devenit cercetători și sunt în slujba studiului științific pentru marile consorții industriale sau militare. Obiectele pe care le inventează sunt imediat comercializate și modifică înseși comportamentele sociale. Fără a ne imagina noi cuceriri, să luăm în calcul ceea ce s-a întâmplat recent în lumea noastră de zi cu zi. Să ne gândim la computerul personal, la telefonul mobil, la consolele și diferitele jocuri video. Toate merg până acolo încât creează lumi
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
un alt exemplu al acestei "ficționalizări" a realității. În 1984, când publică Neuromantul, William Gibson trăiește într-un univers social în care nici internetul, nici măcar microcalculatoarele nu sunt la ordinea zilei. Însă tabloul unei societăți hipertehnologice pe care și-l imaginează împreună cu rețelele ei de comunicare este o prefigurare a universului nostru actual. Nu prin veracitatea creațiilor sale tehnologice, ci prin conștientizarea aspectelor emoționale și psihologice derivate din prezența obiectelor, care antrenează tipuri de situații noi atât în planul valorilor, cât
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
popor" diferit în sânul speciei umane. Pantropie sau terraformare: în perspectiva că specia umană s-ar putea răspândi în univers, ar fi necesară adaptarea la lumi diferite prin densitate, forță gravitațională, atmosferă, resurse etc. O asemenea adaptare nu poate fi imaginată decât pe două căi. Putem transforma contextul ambiant pentru a-l adapta la nevoile speciei: este vorba despre terraformare (cf. Kim Stanley Robinson, Blue Mars / Marte albastru, 1995) sau despre transformarea indivizilor pentru a-i adapta unor medii ambiante distincte
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
se poate observa în filmele lui Jean-Luc Godard (Alphaville, 1965), George Lucas (THX1138, 1970), Andrew Niccol (Bun venit în Gattaca, 1970) sau Peter Weir (The Truman Show, 1998). Ucronie: termen inventat în secolul al XIX-lea de Renouvier pentru a imagina o bifurcație între Istoria dintr-un anumit moment dat și o ipoteză dată. De exemplu, dacă n-ar fi existat creștinismul (Robert Silverberg, Roma Eterna, 2005), dacă statele din Confederație l-ar fi adus (W. More, Pe aripile timpului, 1955
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
s-a interesat foarte devreme de aceste spații virtuale, așa cum se întâmplă în Simulacron 3 de Daniel Galouye (1964) sau, pe plan cinematografic, în The Truman Show de Peter Weir (1998). La limită, putem considera că toate operele de SF imaginează spații virtuale. CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutându-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librării pot fi comandate acum direct de la Editură! Consultați oferta! Completați
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
pierdere ponderală se înregistrează în tipul 1 al bolii, la copil, adolescent și tânăr, și mai rar la adult. Se mai întâlnește, de asemenea, în tipul 1 de diabet „lent” și mai rar în tipul 2 de diabet. Să ne imaginăm, deci, condițiile în care un medic, chiar celebru, din antichitate, putea avea șansa să întâlnească și mai ales să urmărească un pacient cu o afecțiune necunoscută și nedescrisă anterior, bazându-se numai pe simptomele prezentate de bolnav și fără nici o
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
condiții (repaus, activitate, alimentare, post) rolul esențial pentru viață al schimburilor dintre organism și mediu. El a demonstrat că producerea căldurii în organismele animale rezultă din oxidarea carbonului cu ajutorul oxigenului. Din acest proces ia naștere CO2. Împreună cu fizicianul Laplace, Lavoisier imaginează mai multe experiențe pe cobai plasați într-o cameră închisă în care s-a măsurat eliminarea de CO2 și căldura degajată. Astfel, ei au demonstrat paralelismul dintre cantitatea de căldură generată de corpul animal și cantitatea de CO2 eliminată. Formarea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
toleranță față de intenția agresorului de a comite asemenea acte violente față de victimă. Această toleranță se leagă de sentimente de onoare rănită, gelozie, furie ale bărbatului, provocate de comportamentul „nepotrivit”al partenerei. Adesea, este vorba mai degrabă de ceea ce bărbatul își imaginează despre comportamentul femeii, ceea ce el interpretează sau imaginează, și nu despre acte reale comise de aceasta. Toleranța socială funcționează doar pentru comportamentul punitiv al bărbatului, este deci discriminatorie și se referă atât la actele impulsive, cât și la actele de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acte violente față de victimă. Această toleranță se leagă de sentimente de onoare rănită, gelozie, furie ale bărbatului, provocate de comportamentul „nepotrivit”al partenerei. Adesea, este vorba mai degrabă de ceea ce bărbatul își imaginează despre comportamentul femeii, ceea ce el interpretează sau imaginează, și nu despre acte reale comise de aceasta. Toleranța socială funcționează doar pentru comportamentul punitiv al bărbatului, este deci discriminatorie și se referă atât la actele impulsive, cât și la actele de răzbunare planificate, deliberate. Cel mai adesea violențele împotriva
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
societăți, către ființa umană și către copil. S-au răspândit ideile existențialismului, curent filosofic care așeza ființa umană în centrul atenției. A apărut pilula contraceptivă care făcea posibilă decizia părinților cu privire la nașterea copilului și făcea posibilă nașterea copiilor doriți, prețuiți, imaginați de părinți înainte de a se naște. S-a răspândit viziunea sistemică ce punea preț pe conexiuni, pe interrelaționări și mai ales un „sentiment al copilăriei”, așa cum ne semnalează AriØs (1994 2007) în monumentală sa Istorie a vieții private (Pierrehumbert, 2003
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
părintelui care pleacă. Copilul se simte trădat, iar riscul este de a-și pierde încrederea nu doar în părintele care pleacă, ci în întreaga lume a adulților, în oameni. O formă de trădare cu consecințe mai grave decât ne putem imagina asupra dezvoltării și socializării copilului este atunci când spunem copilului ceva doar pentru a depăși anumite crize de moment, dar ulterior nu facem ceea ce am spus. Astfel, se știe că pentru mulți copii, primele zile la grădiniță nu sunt bine acceptate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
după „castrarea ombilicală”(Dolto, 1997), care anunță finalizarea nașterii unui copil, alăptatul reface parțial contactul cu trupul matern. Având în vedere că, așa cum reitera W. Stekel (1995, p. 35), suptul semnifică „punctul cel mai ridicat al deliciilor infantile”, se poate imagina ușor cât de stresantă, de dureroasă pentru copil este înțărcarea. Comparativ cu hrănirea artificială a bebelușului, alăptatul se plasează pe un piedestal imposibil de surclasat, datorită multiplelor calități ale laptelui matern: este cel mai complex aliment pentru sugar și mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
primitivismul reprezentării sociale. Machiavelli vorbește despre multitudine pentru că din perspectiva anului 1513 mulțimea nu e în fața guvernanților decât suma indivizilor care o compun. Mulțimea nu are conștiință națională, nu are tradiții inventate - adică e o realitate de dinainte de comunitățile naționale "imaginate", cum le-a numit Benedict Anderson. Altfel spus, ca să înțelegem societatea contemporană care tocmai s-a emancipat de identitatea națională, ar trebui să revenim la filosofii care nu descoperiseră încă identitatea națională; pentru care corpul social era constituit doar din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]