18,834 matches
-
formula 21 cu formula 22. Adâncimea presării și forța normală sunt conectate prin: formula 23. În cazul indentării unui semi-spațiu elastic cu un indenter conic, adâncimea și raza zonei de contact sunt date de relația: formula 24 formula 25 este unghiul dintre plan și suprafața laterală a conului. Distribuția presiunii are forma: formula 26. Tensiunea are o singularitate logaritmică la vârful conului (în centrul zonei de contact). Forța totală are valoarea: formula 27. În cazul unui contact între doi cilindri cu axe paralele, forța este linear proporțională cu
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
cuprinsul unei proteine bacteriene dăunătoare (peptidul SEI) dinăuntrul porțiunii dehiscente legate a moleculei HLA-DR1. În ilustrația de jos, în care este descrisă molecula HLA-DQ, se poate observa întreaga porțiune DQ cu o peptidă legată într-o dehiscență similară, văzută din lateral. Peptidele implicate în apariția bolilor încap în aceste fisuri într-un mod asemănător în care o mână încape într-o mănușă. Atunci când sunt legate, peptidele sunt prezentate celulelor T. Acestea necesită o prezentare intermediată de molecule MHC pentru a recunoaște
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
pești marini adaptați la o viață bentonică din ordinul pleuronectiformelor. Pești de talie mică sau mijlocie având o lungime totală de la 7 până la aproximativ 70 cm. Au un corp oval și alungit în formă de frunză sau limbă, puternic comprimat lateral (care în stare matură e asimetric). Capul este nediferențiat de trunchi, cu botul rotunjit, în formă de un lob cărnos. Maxila proeminează mult în afara mandibulei. Gura mică, inferioară, puternic curbată, cu dinți foarte mici, catifelați, abia vizibili, sau lipsită complet
Soleide () [Corola-website/Science/331597_a_332926]
-
separat de înotătoarele dorsală și anală, sau mai mult sau mai puțin unită cu ele. Înotătoarele pectorale mici sau absente, înotătoarele ventrale, de asemenea, mici sunt așezate înaintea celor pectorale; și atât unele cât și celelalte pot să lipsească. Linie laterală prezentă pe ambele părți, aproape rectilinie pe fața oculată (care poartă ochii) cu o ramură supratemporală arcuită, sinuoasă sau indistinctă. Corpul este acoperit cu solzi ctenoizi mărunți și aspri la atingere. Fața care poartă ochii, îndreptată spre lumină este brună
Soleide () [Corola-website/Science/331597_a_332926]
-
și au o serie de ritualuri ciudate (printre care se numără acela de a insera în carne pene topite cu ajutorul magiei, formând un tatuaj în relief). Sabia turasyndă este ușor încovoiată, ascuțită la vârf și concepută mai mult pentru lovituri laterale administrate din șaua calului. Este o provincie de graniță situată în nordul Mării Întunecate, care n-a făcut niciodată parte din Imperiu. Este condusă de un Înalt Guvernator controlat de căpeteniile militare. Aici se află portul Syulmak, din care pleca
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
ciprinidelor răspândiți în Eurasia în lacurile și râurile de munte și de la poalele munților și de deal, mai rar în apele limpezi și nepoluate din râurile de câmpie. Pești de dimensiuni mici, având corpul alungit, fusiform și gros, slab comprimat lateral. Spinarea și abdomenul, rotunjite. Carena abdominală înaintea deschiderii anale, fără solzi, lipsește. Pedunculul caudal scurt, comprimat lateral. Capul comprimat lateral, relativ mai mare și mai rotunjit decât la speciile din genurile "Squalius" și "Leuciscus". Ochii situați în jumătatea anterioară a
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
mai rar în apele limpezi și nepoluate din râurile de câmpie. Pești de dimensiuni mici, având corpul alungit, fusiform și gros, slab comprimat lateral. Spinarea și abdomenul, rotunjite. Carena abdominală înaintea deschiderii anale, fără solzi, lipsește. Pedunculul caudal scurt, comprimat lateral. Capul comprimat lateral, relativ mai mare și mai rotunjit decât la speciile din genurile "Squalius" și "Leuciscus". Ochii situați în jumătatea anterioară a capului, privesc lateral. Oasele preorbitare nu ating marginea anterioară a ochiului. Gura de mărime mică sau mijlocie
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
apele limpezi și nepoluate din râurile de câmpie. Pești de dimensiuni mici, având corpul alungit, fusiform și gros, slab comprimat lateral. Spinarea și abdomenul, rotunjite. Carena abdominală înaintea deschiderii anale, fără solzi, lipsește. Pedunculul caudal scurt, comprimat lateral. Capul comprimat lateral, relativ mai mare și mai rotunjit decât la speciile din genurile "Squalius" și "Leuciscus". Ochii situați în jumătatea anterioară a capului, privesc lateral. Oasele preorbitare nu ating marginea anterioară a ochiului. Gura de mărime mică sau mijlocie în poziție terminală
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
abdomenul, rotunjite. Carena abdominală înaintea deschiderii anale, fără solzi, lipsește. Pedunculul caudal scurt, comprimat lateral. Capul comprimat lateral, relativ mai mare și mai rotunjit decât la speciile din genurile "Squalius" și "Leuciscus". Ochii situați în jumătatea anterioară a capului, privesc lateral. Oasele preorbitare nu ating marginea anterioară a ochiului. Gura de mărime mică sau mijlocie în poziție terminală sau subterminală, cu buze subțiri, cea inferioară întreruptă la mijloc. Mustățile sunt întotdeauna absente. Maxila superioară nu prezintă o excavație pentru vârful mandibulei
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
înotătoarei ventrale. Înotătoarea anala se inserează mult în urma înotătoarei dorsale. Marginea înotătoarei anale slab concavă sau dreaptă. Înotătoarea caudală net bifurcată. Solzii cicloizi, de dimensiuni mijlocii sau foarte mici, groși, bine fixați, care nu se suprapun, 46—93 în linia laterală. Linia laterală continuă și completă, puțin curbată ușor în jos, dispusă pe mijlocul pedunculului caudal. Dinții faringieni pe două rânduri, de tip răpitor, îndoiți la vârf ca niște cârlige, nezimțați sau foarte ușor zimțați. Numărul dinților faringieni este variabil, mai
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
Înotătoarea anala se inserează mult în urma înotătoarei dorsale. Marginea înotătoarei anale slab concavă sau dreaptă. Înotătoarea caudală net bifurcată. Solzii cicloizi, de dimensiuni mijlocii sau foarte mici, groși, bine fixați, care nu se suprapun, 46—93 în linia laterală. Linia laterală continuă și completă, puțin curbată ușor în jos, dispusă pe mijlocul pedunculului caudal. Dinții faringieni pe două rânduri, de tip răpitor, îndoiți la vârf ca niște cârlige, nezimțați sau foarte ușor zimțați. Numărul dinților faringieni este variabil, mai frecvent 2
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
2.5—5.2, 2.4—5.2 sau 2.4—4.2. Spinii branhiali scurți, puțin numeroși (6—30). Peritoneul negru. Coloritul general bate în violaceu. O dungă mediolaterală întunecată cenușiu-violacee sau o linie neagră de-a lungul liniei laterale sunt printre caracterele cele mai evidente la speciile acestui gen. Cu toate că uneori dungile nu sunt clar distincte la exemplarele vii, ele apar întotdeauna foarte pronunțat la cele conservate. Dunga mediolaterală este mai evidentă la peștii adulți în timpul perioadei de depunere
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
mai multe studii aprofundate pentru a fi confirmate. Speciile prezente în Europa se disting în mod obișnuit pe baza unor caractere morfometrice și meristice, cum ar fi forma dinților faringieni, culoarea peritoneului și numărului de solzi de-a lungul liniei laterale; însă există puține date despre biologie lor. Sunt cunoscute 14 specii
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
femural. Este considerată ca un os sesamoid, dezvoltat în grosimea tendonului mușchiului cvadriceps. Patelă are două fete și două margini, o bază și un vârf. Pentru studiul osului se pune în sus baza, în jos vârful, înapoi față articulara și lateral - porțiunea cea mai largă a feței articulare. Față anterioară a rotulei ("Facies anterior") are o formă triunghiulara, cu vârful în jos, este convexa și rugoasa și prevăzută cu striații verticale, urme lăsate de fibrele tendonului mușchiului cvadriceps. Față anterioară se
Patelă () [Corola-website/Science/331661_a_332990]
-
mai mare întindere a ei, de la bază și până aproape de vârful rotulei. Față articulara, convexa în sens transversal, prezintă o creasta verticală rotunjita, care corespunde sântului trohleei de pe femur, prin care este despărțita în două fațete inegale sau povârnișuri: una laterală, mai largă și alta mediala, măi îngustă. Față articulara a rotulei este deci astfel configurata ca să se articuleze cu fata patelara a femurului. Baza rotulei ("Basis patellae") privește în sus și este latița la mijloc și înclinată anterior. Vârful rotulei
Patelă () [Corola-website/Science/331661_a_332990]
-
patelara a femurului. Baza rotulei ("Basis patellae") privește în sus și este latița la mijloc și înclinată anterior. Vârful rotulei ("Apex patellae") privește în jos și servește la inserția tendonului rotulian. Marginile rotulei sunt în număr de două: mediala și laterală. Centrul de osificare al rotulei apare la vârsta de 3-5 ani. Osificarea se dezvoltă în toate sensurile osului, mai rapid însă către față profundă a tendonului mușchiului cvadriceps. Compactă osului este mult mai groasă anterior. În spongioasa sunt două sisteme
Patelă () [Corola-website/Science/331661_a_332990]
-
până la înotătoarea caudală. Familia siluridelor cuprinde specii de dimensiuni variabile de la pești mici până la foarte mari. Specia europeană - somnul ("Silurus glanis")- ajunge la 5 m lungime și o greutate de 400 kg. Corpul este alungit, gros în partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară, și este gol, lipsit de solzi. Capul turtit dorso-ventral. Pe ambele fălci 2—3 perechi de mustăți: una (cea mai lungă) pe falca superioară, la colțul gurii și 1—2 perechi pe fața ventrală a fălcii inferioare
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
toracelui. Are o formă dreptunghiulară. Este un mușchi alungit, voluminos și puternic, care se întinde de la unghiul inferior al scapulei, până la creasta tuberculului mic al humerusului. Are originea medial pe unghiul inferior al scapulei ("Angulus inferior scapulae") și pe marginea laterală a scapulei ("Margo lateralis scapula") în jumătatea ei inferioară și pe septurile care îi separă de mușchiul infraspinos ("Musculus infraspinatus") și mușchiul rotund mic ("Musculus teres minor") și are fibre inserate și pe fața profundă a fasciei infraspinoase ("Fascia infraspinata
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
ei inferioară și pe septurile care îi separă de mușchiul infraspinos ("Musculus infraspinatus") și mușchiul rotund mic ("Musculus teres minor") și are fibre inserate și pe fața profundă a fasciei infraspinoase ("Fascia infraspinata"). Fibrele musculare merg în sus, anterior și lateral, și se termină printr-un tendon pe creasta tuberculului mic al humerusului ("Crista tuberculi minoris"). Între tendonul mușchiului rotund mare și creasta tuberculului mic ("Crista tuberculi minoris") a humerusului se află o bursă sinovială, numită bursă subtendinoasă a mușchiului rotund
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
rotator intern (medial) al brațului și este sinergic cu mușchiul dorsal mare și antagonist cu mușchiul deltoid. Imprimă brațului și o ușoară mișcare de retropulsie: o mișcarea de "a pune mâinile la spate". Când ia punctul fix pe humerus, basculează lateral unghiul inferior al scapulei, ducând scapula în sus și înainte.
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
biceps ("Musculus biceps brachii") și acoperă humerusul. Situat în bună parte în axilă, el are câteva raporturi principale: medial cu mănunchiul vasculo-nervos axilar: artera humerală ("Arteria brachialis"), nervul median ("Nervus medianus"), nervul ulnar ("Nervus ulnaris") și nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus"); lateral vine în raport cu capul scurt al bicepsului ("Caput breve musculi bicipitis brachii"). Are raporturi strânse cu vasele axilei, constituind un bun reper pentru descoperirea lor. este perforat pe fața sa medială de nervul musculocutanat, care vine dinapoi, iar după ce a perforat
Mușchiul coracobrahial () [Corola-website/Science/331714_a_333043]
-
Nervus musculocutaneus"), ramură terminală a trunchiului secundar extern al plexului brahial (neuromerul cervical C—C). Este flexor al brațului, proiectându-l înainte. Este și un adductor slab al brațului. Luându-și punctul fix pe inserția humerală, coboară umărul și unghiul lateral al omoplatului readucându-l din basculă.
Mușchiul coracobrahial () [Corola-website/Science/331714_a_333043]
-
inferioară a tuberozității deltoidiene ("Tuberositas deltoidea humeri"), pe fețele antero-laterală ("Facies anterolateralis humeri") și antero-medială ("Facies anteromedialis humeri") a humerusului și pe marginile lui, dedesubtul inserției deltoidului ("Musculus deltoideus") și pe septurile intermusculare brahiale medial ("Septum intermusculare brachii mediale") și lateral ("Septum intermusculare brachii laterale") ale brațului, în special pe cel medial. Fibrele musculare descind, trec înaintea capsulei articulației cotului ("Articulatio cubiti") și se termină printr-un tendon pe baza procesului coronoid al ulnei ("Processus coronoideus ulnae") și pe tuberozitatea ulnei
Mușchiul brahial () [Corola-website/Science/331718_a_333047]
-
Tuberositas deltoidea humeri"), pe fețele antero-laterală ("Facies anterolateralis humeri") și antero-medială ("Facies anteromedialis humeri") a humerusului și pe marginile lui, dedesubtul inserției deltoidului ("Musculus deltoideus") și pe septurile intermusculare brahiale medial ("Septum intermusculare brachii mediale") și lateral ("Septum intermusculare brachii laterale") ale brațului, în special pe cel medial. Fibrele musculare descind, trec înaintea capsulei articulației cotului ("Articulatio cubiti") și se termină printr-un tendon pe baza procesului coronoid al ulnei ("Processus coronoideus ulnae") și pe tuberozitatea ulnei ("Tuberositas ulnae"). O parte
Mușchiul brahial () [Corola-website/Science/331718_a_333047]
-
mușchiul biceps ("Musculus biceps brachii"), între ei coborând nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus"). Medial vine în raport cu mănunchiul vasculo-nervos al brațului: artera brahială ("Arteria brachialis"), vena brahială ("Vena brachialis") și nervul median ("Nervus medianus") și cu mușchiul rotund pronator ("Musculus pronator teres"). Lateral vine în raport cu mușchiul brahioradial ("Musculus brachioradialis") și mușchiul lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus"). Între mușchiul brahioradial și mușchiul brahial trec nervul radial ("Nervus radialis"), artera brahială profundă ("Arteria profunda brachii") și artera recurentă radială ("Arteria
Mușchiul brahial () [Corola-website/Science/331718_a_333047]