18,472 matches
-
procent inferior celui de 75%, care nu își pot valorifica drepturile pe calea contestării în justiție a prețului de cumpărare stabilit prin oferta publică de preluare. Curtea de Apel București - Secția de contencios administrativ consideră excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că stabilirea de către legiuitor a unor reguli speciale de procedură și a modalităților de exercitare a drepturilor procesuale nu este incompatibilă cu liberul acces la justiție. În conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162014_a_163343]
-
rezoluția sau ordonanța atacată doar pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a eventualelor înscrisuri noi prezentate. Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile de lege criticate nu împiedică părțile interesate să apeleze la instanțele de judecată și să se prevaleze de toate garanțiile procesuale ce condiționează un proces echitabil. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205540_a_206869]
-
din Legea fundamentală invocate și în prezenta cauză și cu motivări similare. Astfel, prin Decizia nr. 770 din 1 iulie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 25 iulie 2008, Curtea a considerat ca fiind neîntemeiată critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală, reținând că limitarea mijloacelor de probă care pot fi administrate la judecarea plângerii împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată este justificată având
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205540_a_206869]
-
ca urmare a punerii în executare a unei hotărâri judecătorești, ar însemna o încălcare flagrantă a drepturilor și libertăților cetățenești. Curtea de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260840_a_262169]
-
președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (9) și (11) din Codul de procedură penală, deoarece nu au legătură cu soluționarea cauzei și, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, sens în care face trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274955_a_276284]
-
mijloacele de probă pot fi admise, iar dacă se resping nu mai are parte de o judecată echitabilă, întrucât probele excluse nu pot fi avute la judecata în fond a cauzei. 6. Judecătoria Fetești opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece reglementarea căilor de atac împotriva hotărârii prin care judecătorul soluționează plângerea împotriva rezoluțiilor sau a ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată reprezintă atributul exclusiv al legiuitorului, eliminarea căilor de atac în această materie fiind justificată de caracterul special al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274955_a_276284]
-
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. 10. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală este neîntemeiată, deoarece legiuitorul are prerogativa constituțională prevăzută de art. 129 din Legea fundamentală de a stabili căile de atac ce se pot exercita împotriva hotărârilor judecătorești. De asemenea, nicio prevedere a Legii fundamentale nu reglementează dreptul de a exercita căi de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274955_a_276284]
-
a cauzei, momente procesuale care pot surveni numai ulterior punerii în mișcare a acțiunii penale. 18. În ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, Curtea constată că, prin numeroase decizii, a respins ca neîntemeiate excepții similare. Astfel, prin Decizia nr. 139 din 12 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2015, paragrafele 15 și 16, Curtea a statuat că "stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274955_a_276284]
-
legii DECIDE: 1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (9) și (11) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Constantin Caraș în Dosarul nr. 3.804/229/2014 al Judecătoriei Fetești. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor, în același dosar, al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Fetești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274955_a_276284]
-
judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", această reglementare nu este absolută, ea fiind limitată de celelalte principii prevăzute de Legea fundamentală și de instrumentele juridice internaționale. Consilierul juridic Mihaela Agudaru solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că dispoziția de lege criticată nu vine în contradicție cu prevederile din Constituție și din celelalte acte internaționale invocate de autor. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că sancționarea cu nulitate a nedepunerii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171447_a_172776]
-
alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția ridicată. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, "accesul liber la justiție nu presupune, în toate cazurile, accesul la toate structurile judecătorești - judecătorii, tribunale, curți de apel, Curtea Supremă de Justiție - și la toate căile de atac
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171447_a_172776]
-
nr. 4.513D/2010. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 27 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2.406/337/2010, Judecătoria Zalău a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 56 din Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237514_a_238843]
-
infracțiunile pentru care se poate dispune percheziția sau referitoare la obligația instanței de a descrie în autorizație ce obiect este căutat sau ce elemente pot fi ridicate ori copiate pe suport informatic. Judecătoria Zalău opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237514_a_238843]
-
de judecată și acordă cuvântul pe fond. Autorul excepției, Nicolae Cojocaru, solicită admiterea acesteia. Apărătorul părții Aura Ilie solicită, în principal, respingerea excepției ca inadmisibilă, apreciind că aceasta nu are legătură cu soluționarea cauzei. În subsidiar, consideră că excepția este neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat ocrotește în mod egal atât chiriașii, cât și proprietarii. Totodată, arată că niciuna dintre interpretările posibile date normelor legale criticate nu aduce atingere prevederilor art. 20 din Constituție și, prin prisma acestuia, prevederilor din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187415_a_188744]
-
20 din Constituție și, prin prisma acestuia, prevederilor din Declarația Universală a Drepturilor Omului invocate de autorii excepției. Mai arată că titularii drepturilor au obligația constituțională de a le exercita cu bună-credință. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că dispozițiile legale criticate ocrotesc în mod egal pe proprietar și pe chiriaș, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 20 septembrie 2006
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187415_a_188744]
-
Drepturilor Omului, art. 9, 10, 11 și 12 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, ce garantează dreptul la un nivel de trai corespunzător, respectiv dreptul la locuință. Judecătoria Sectorului 1 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, considerând că situațiile excepționale reglementate prin textul de lege criticat au impus soluții de excepție. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187415_a_188744]
-
1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate a textului de lege criticat în raport de dispozițiile art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187415_a_188744]
-
următoarele din legea criticată, desemnează un alt tip de proprietate decât cea publică și cea privată, reglementate de art. 136 alin. (1) din Constituție. Curtea de Apel Galați - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile Legii nr. 69/1993 care se referă la proprietatea de stat nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorul excepției. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165764_a_167093]
-
comun în materia bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, se încalcă prevederile constituționale referitoare la administrația publică locală și dreptul la informare al cetățenilor. Curtea de Apel Timișoara - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că dispozițiile art. 5 din Legea nr. 213/1998 nu au legătură cu prevederile constituționale pe care autorul excepției își fundamentează critica. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189618_a_190947]
-
formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Guvernul consideră excepția de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă, arătând că prevederile constituționale în raport de care se argumentează critica nu au incidență în cauză. Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189618_a_190947]
-
că orice creditor poate solicita deschiderea procedurii numai dacă are o creanță certă, lichidă și exigibilă, care întrunește cuantumul prevăzut de lege la momentul pronunțării sentinței. Tribunalul București - Secția a VII-a comercială apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227195_a_228524]
-
aceea dată, nu avea niciun viciu procedural. Curtea de Apel Timișoara - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10/2013 este neîntemeiată. În acest sens, arată că norma legală criticată "nu pare" să contravină dispozițiilor art. 44 alin. (1) din Constituție, câtă vreme prin aceasta nu s-a înlăturat dreptul persoanelor îndreptățite de a încasa compensațiile stabilite în temeiul legilor reparatorii menționate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260755_a_262084]
-
30/2000 este încălcat art. 3 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia. Reprezentantul Ministerului Public, considerând că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 16 iunie 2000, pronunțată în Dosarul nr. 1.799/2000, Curtea de Apel Iași a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135068_a_136397]
-
3), alin. (4) și alin. (4^1)-(4^4) din Legea învățământului nr. 84/1995 sunt constituționale, numai în măsura în care ele se aplică împreună cu dispozițiile art. 41 alin. (3) din Constituție". Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că excepția este neîntemeiată în măsura în care imobilele la care se referă textul criticat "se află în proprietatea statului". De asemenea, se susține că "printr-o lege nu se poate dispune trecerea fără plată în proprietatea publică a statului a unor imobile intrate legal în proprietatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135068_a_136397]
-
lit. m): "Prin lege organică se reglementează: [...] m) organizarea generală a învățământului;"; ... - Art. 114 alin. (4) teza întâi: "În cazuri excepționale, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență." Examinând sub acest aspect excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că aceasta este neîntemeiată și, în consecință, urmează să fie respinsă. Referitor la motivul de neconstituționalitate privind reglementarea prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 30/2000 a unui domeniu rezervat legii organice, Curtea reține că în jurisprudența să a stabilit că interdicția reglementării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135068_a_136397]