18,757 matches
-
partea vătămată, pe de altă parte, chiar dacă toți acești participanți la procesul penal au aceeași calitate, de părți, de vreme ce această din urmă parte nu justifică apărarea unor interese legitime specifice într-o astfel de procedură. Trebuie avută în vedere poziția procesuală diferită a inculpatului, respectiv a procurorului și a părții vătămate, și deci situațiile juridice diferite în care aceștia se găsesc în procedura căii de atac împotriva încheierilor prin care judecătorul dispune asupra măsurilor preventive în cursul judecății, fără ca însă, în
DECIZIE nr. 202 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271724_a_273053]
-
cuprins: "Art. 425^1: Declararea și soluționarea contestației (1) Calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel. ... (2) Pot face contestație procurorul și subiecții procesuali la care hotărârea atacată se referă, precum și persoanele ale căror interese legitime au fost vătămate prin aceasta, în termen de 3 zile, care curge de la pronunțare pentru procuror și de la comunicare pentru celelalte persoane, dispozițiile art. 411 alin. (1) aplicându
DECIZIE nr. 202 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271724_a_273053]
-
celei sesizate sau, după caz, de către instanța superioară celei sesizate, respectiv de completul competent al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședință publică, cu participarea procurorului. ... (6) La soluționarea contestației se citează persoana care a făcut contestația, precum și subiecții procesuali la care hotărârea atacată se referă, dispozițiile art. 90 și art. 91 aplicându-se în mod corespunzător. ... (7) Contestația se soluționează prin decizie, care nu este supusă niciunei căi de atac, putându-se pronunța una dintre următoarele soluții: ... 1. respingerea
DECIZIE nr. 202 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271724_a_273053]
-
a încheierilor prin care instanța dispune, în primă instanță, asupra măsurilor preventive. Autorul excepției este nemulțumit de faptul că doar inculpatul și procurorul pot formula contestație, iar nu și partea vătămată, deși aceasta este participant în procesul penal și subiect procesual principal. Apreciază că această diferență de reglementare nu are nicio justificare obiectivă, încălcând, prin urmare, dispozițiile constituționale invocate. 18. Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra unor critici similare, formulate cu privire la dispozițiile art. 204 alin. (1) din Codul de procedură
DECIZIE nr. 202 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271724_a_273053]
-
specifice într-o astfel de procedură. Curtea, în jurisprudența sa, a stabilit că egalitatea în drepturi nu înseamnă uniformitate, așa încât se impune aplicarea unui tratament juridic diferit dacă situația de fapt nu este identică. Astfel, trebuie avută în vedere poziția procesuală diferită a inculpatului, respectiv a procurorului și a părții vătămate, și deci situațiile juridice diferite în care aceștia se găsesc în procedura căii de atac împotriva încheierilor prin care instanța dispune, în primă instanță, asupra măsurilor preventive, fără însă ca
DECIZIE nr. 202 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271724_a_273053]
-
excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că lipsa posibilităților financiare, care împiedică apelarea la serviciile unui avocat, nu ar trebui să ducă la situații discriminatorii între părțile în proces în cadrul exercitării dreptului la apărare. În ce privește punerea concluziilor asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului se restrâng drepturi fundamentale, pe baza criteriului apartenenței la o categorie socioprofesională - cea de avocat - sau pe baza gradului de rudenie, dacă persoana este licențiată în drept. Autorul excepției precizează că accesul liber la justiție nu vizează
DECIZIE nr. 77 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271741_a_273070]
-
este licențiată în drept. Autorul excepției precizează că accesul liber la justiție nu vizează numai acțiunea introductivă de instanță, ci și participarea părților în cadrul etapei cercetării procesului și în etapa dezbaterilor și posibilitatea acestora de a pune concluzii asupra excepțiilor procesuale, dar și asupra fondului. Arată că, deși, teoretic, statul permite accesul la justiție și dreptul la apărare, practic, persoana interesată reprezentată prin mandatar neavocat și care nu este soț ori rudă până la gradul al doilea inclusiv cu licență în drept
DECIZIE nr. 77 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271741_a_273070]
-
arată că se aduce atingere principiului egalității cetățenilor în fața legii, întrucât diferența de tratament aplicat persoanei fizice aflată în primă instanță sau în apel, care este obligată să apeleze la serviciile unui avocat pentru a putea pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor, nu are o motivare obiectivă și rezonabilă. De asemenea precizează că, prin instituirea obligativității reprezentării și asistării părților prin avocat ca o condiție de admisibilitate a punerii
DECIZIE nr. 77 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271741_a_273070]
-
atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor, nu are o motivare obiectivă și rezonabilă. De asemenea precizează că, prin instituirea obligativității reprezentării și asistării părților prin avocat ca o condiție de admisibilitate a punerii concluziilor asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului, legiuitorul a reglementat o limită a accesului liber la justiție, care se constituie într-o veritabilă intervenție a statului în configurarea și structurarea acestui drept fundamental. În plus, prin condiționările impuse, este afectat în mod iremediabil interesul
DECIZIE nr. 77 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271741_a_273070]
-
trebuie să suporte costurile sau sancțiunile procedurale, după caz. Arată că, în vederea atingerii standardului de creștere a calității actului de justiție pe care legiuitorul și l-a propus, trebuie stabilite remedii corelative obligațiilor impuse justițiabililor pentru a nu îngreuna situația procesuală și financiară a acestora. Astfel, statul trebuie să prevadă un mecanism de asistență judiciară pentru a asigura accesul efectiv la instanță atunci când este reglementată obligativitatea asistenței prin avocat. Menționează că în acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin
DECIZIE nr. 77 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271741_a_273070]
-
obligativitatea asistenței prin avocat. Menționează că în acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014 . Arată că obligația reprezentării și asistării prin avocat pentru exercitarea dreptului de a pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului în fața primei instanțe, precum și în apel echivalează, pe de o parte, cu transformarea conținutului acestui drept fundamental într-o condiție de admisibilitate a exercitării unei căi de atac, iar, pe de altă parte, cu convertirea acestui drept
DECIZIE nr. 77 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271741_a_273070]
-
2): Reprezentarea convențională a persoanelor fizice "(1) [În fața primei instanțe, precum și în apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar]. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor. (2) În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soț sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în fața oricărei
DECIZIE nr. 77 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271741_a_273070]
-
în sensul că, dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat sau soțului părții ori unei rude până la gradul al doilea inclusiv, care, în același timp, este și licențiat în drept, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor. 14. Curtea constată că prevederile de lege criticate preiau soluția legislativă cuprinsă în art. 68 alin. 4 și 5 din Codul de procedură civilă
DECIZIE nr. 77 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271741_a_273070]
-
25 aprilie 2008. 21. Avocatul Poporului, la fel ca și autorul excepției, consideră în mod eronat că, în primă instanță sau în apel, persoana fizică este obligată să apeleze la serviciile unui avocat pentru a putea pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor. Curtea observă, însă, că art. 83 alin. (1) teza întâi este clar și explicit în acest sens. Folosind expresia "pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar
DECIZIE nr. 77 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271741_a_273070]
-
din tipurile de reprezentanți convenționali precizați și cea de a introduce personal acțiunea și a-și susține cauza în fața primei instanței și/sau a instanței de apel în mod direct și nemijlocit, situație în care se bucură de plenitudinea mijloacelor procesuale și procedurale pentru apărarea drepturilor sale în cadrul procesului. 22. De asemenea, în punctul său de vedere în sensul neconstituționalității textelor de lege criticate, Avocatul Poporului precizează că, "prin instituirea obligativității reprezentării și asistării părților prin avocat ca o condiție de
DECIZIE nr. 77 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271741_a_273070]
-
în cadrul procesului. 22. De asemenea, în punctul său de vedere în sensul neconstituționalității textelor de lege criticate, Avocatul Poporului precizează că, "prin instituirea obligativității reprezentării și asistării părților prin avocat ca o condiție de admisibilitate a punerii concluziilor asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului, legiuitorul a reglementat o limită a accesului liber la justiție, care se constituie într-o veritabilă intervenție a statului în configurarea și structurarea acestui drept fundamental". Acest considerent referitor la admisibilitatea concluziilor este preluată tale quale din
DECIZIE nr. 77 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271741_a_273070]
-
mandatarul trebuie să fie asistat de un avocat pentru a pune concluzii nu constituie o limitare a accesului liber la justiție, de vreme ce justițiabilul însuși are, potrivit legii, posibilitatea de a apela la justiție și de a îndeplini personal toate actele procesuale și procedurale apte să îi servească interesele în fața instanței de judecată. 24. De altfel, norma criticată nu face altceva decât să dea substanță prevederilor art. 24 din Constituție, intenția legiuitorului fiind aceea ca partea reprezentată să beneficieze de o apărare
DECIZIE nr. 77 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271741_a_273070]
-
Contestația Articolul 425^1 Declararea și soluționarea contestației (1) Calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel. ... (2) Pot face contestație procurorul și subiecții procesuali la care hotărârea atacată se referă, precum și persoanele ale căror interese legitime au fost vătămate prin aceasta, în termen de 3 zile, care curge de la pronunțare pentru procuror și de la comunicare pentru celelalte persoane, dispozițiile art. 411 alin. (1) aplicându
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 3 din 5 februarie 2014 (*actualizată*) pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271745_a_273074]
-
celei sesizate sau, după caz, de către instanța superioară celei sesizate, respectiv de completul competent al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședință publică, cu participarea procurorului. ... (6) La soluționarea contestației se citează persoana care a făcut contestația, precum și subiecții procesuali la care hotărârea atacată se referă, dispozițiile art. 90 și art. 91 aplicându-se în mod corespunzător. ... (7) Contestația se soluționează prin decizie, care nu este supusă niciunei căi de atac, putându-se pronunța una dintre următoarele soluții: ... 1. respingerea
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 3 din 5 februarie 2014 (*actualizată*) pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271745_a_273074]
-
dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, s-a statuat că admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată, atât în cazul în care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție de drept procesual, de împrejurarea ca interpretarea dată de instanța supremă să aibă consecințe juridice asupra modului de rezolvare a fondului cauzei. De asemenea, chestiunea de drept cu care a fost sesizată instanța supremă nu a primit o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
îndeplinesc. Referitor la prevederile art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală se susține că Decizia Curții Constituționale nr. 631 din 11 noiembrie 2014 , prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, o excepție de neconstituționalitate având ca obiect norma procesual penală anterior referită, este criticabilă din perspectiva faptului că art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală nu pare să reia întru totul dispozițiile art. 10 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală din 1968, care erau
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
25. Având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 631 din 11 noiembrie 2014 , Curtea reține că dispozițiile art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală nu contravin prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție, textul criticat respectând garanțiile procesuale specifice dreptului la un proces echitabil. 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art.
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
acest aspect, s-a considerat nesemnificativ, sub aspectul încadrării juridice a faptei, dacă sumele erau primite exclusiv din fondurile nerambursabile ale Comunităților Europene sau proveneau și din contribuție națională, apreciindu-se că în cauză statul român nu poate avea calitate procesuală de parte civilă (Decizia penală nr. 136 din 26 septembrie 2011 a Curții de Apel Ploiești, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 1.871/114/2010, rămasă definitivă prin Decizia penală nr.
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
din Legea nr. 47/1992 ]. De asemenea, potrivit art. 146 lit. d) teza finală din Constituție și art. 32 din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată și direct de Avocatul Poporului, independent de existența vreunui cadru procesual. 31. Analizând prezenta sesizare prin raportare la dispozițiile constituționale și legale, Curtea observă că aceasta nu întrunește condițiile de admisibilitate privind cadrul procesual în care poate fi invocată excepția de neconstituționalitate și titularii sesizării, respectiv actul de sesizare a Curții
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
1992 , excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată și direct de Avocatul Poporului, independent de existența vreunui cadru procesual. 31. Analizând prezenta sesizare prin raportare la dispozițiile constituționale și legale, Curtea observă că aceasta nu întrunește condițiile de admisibilitate privind cadrul procesual în care poate fi invocată excepția de neconstituționalitate și titularii sesizării, respectiv actul de sesizare a Curții nu îl constituie o hotărâre a unei instanțe judecătorești sau de arbitraj, iar autorii sesizării nu sunt părți într-un litigiu pendinte. Într-
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]