19,627 matches
-
Cairaclia, întâlnit și sub forma Loșcinovca (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Ismail din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent bulgari. Satul este situat la o altitudine de 31 metri, în partea centrală a raionului Ismail, la o distanță de 13 km de orașul Ismail. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Cairaclia (în ), în acel an el fiind redenumit Loșcinîvka. Localitatea Cairaclia se află pe teritoriul regiunii istorice Bugeac (Basarabia de sud
Cairaclia, Ismail () [Corola-website/Science/317996_a_319325]
-
au fost incluse în Regiunea Odesa. În perioada ocupației sovietice, mai precis în deceniul 1966-1976, în sat au fost construite și reconstruite 150 de case individuale și 12 km de drumuri. Începând din anul 1991, satul Cairaclia face parte din raionul Ismail al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.350 locuitori, preponderent bulgari. În sat se află trei magazine, restaurante și un hotel turistic. În satul Cairaclia s-a născut în 1890 agricultorul și industriașul de etnie
Cairaclia, Ismail () [Corola-website/Science/317996_a_319325]
-
(în , în , în , transliterat Sarata) este un oraș în regiunea Odesa (Ucraina), centru administrativ al raionului omonim. Este situat la o distanță de 141 km vest de orașul Odesa, la 95 km nord-est de Ismail și la 65 km vest de Cetatea Albă. Prin orașul trece autostrada M15 (drumul european E87), între Odesa și Antalya. Orașul
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
la 95 km nord-est de Ismail și la 65 km vest de Cetatea Albă. Prin orașul trece autostrada M15 (drumul european E87), între Odesa și Antalya. Orașul este situat la o altitudine de 20 metri, în partea de sud-vest a raionului Sărata. Teritoriul localității este traversat de râul Sărata care se varsă în Limanul Sasic, la 20 km mai la sud, în dreptul localității Tropoclo. Are locuitori, în majoritate ucraineni. Emigranții germani și-au denumit colonia după râul Sărata, pe malurile căruia
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Ismail, formată din teritoriile aflate în sudul Basarabiei și care au fost alipite RSS Ucrainene . În componența regiunii respective a fost înființat și raionul Sărata, cu reședința în localitatea omonimă. În septembrie 1940, la apelul lansat de Germania nazistă, membrii comunității germanilor basarabeni s-au repatriat în Germania. În Basarabia au rămas numai 2.000 din cei aproximativ 93.000 de germani. Rămase pustii
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
integrat în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Raionul Sărata a fost menținut ca raion al noii regiuni. În anul 1957, Sărata a primit statutul de așezare urbană (orășel). Însă, în februarie 1963, au fost desființate raioanele Arciz, Cetatea Albă, Chilia, Reni și Sărata. Totuși, în ianuarie 1965, Prezidiul
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Raionul Sărata a fost menținut ca raion al noii regiuni. În anul 1957, Sărata a primit statutul de așezare urbană (orășel). Însă, în februarie 1963, au fost desființate raioanele Arciz, Cetatea Albă, Chilia, Reni și Sărata. Totuși, în ianuarie 1965, Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a hotărât
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Raionul Sărata a fost menținut ca raion al noii regiuni. În anul 1957, Sărata a primit statutul de așezare urbană (orășel). Însă, în februarie 1963, au fost desființate raioanele Arciz, Cetatea Albă, Chilia, Reni și Sărata. Totuși, în ianuarie 1965, Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a hotărât reînființarea mai multor raioane, printre care și raionul Sărata. Începând din anul 1991, orașul Sărata a devenit centru administrativ al raionului omonim
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
În anul 1957, Sărata a primit statutul de așezare urbană (orășel). Însă, în februarie 1963, au fost desființate raioanele Arciz, Cetatea Albă, Chilia, Reni și Sărata. Totuși, în ianuarie 1965, Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a hotărât reînființarea mai multor raioane, printre care și raionul Sărata. Începând din anul 1991, orașul Sărata a devenit centru administrativ al raionului omonim al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, populația orașului este formată în principal din ucraineni. În Sărata există o întreprindere mecanică
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
a primit statutul de așezare urbană (orășel). Însă, în februarie 1963, au fost desființate raioanele Arciz, Cetatea Albă, Chilia, Reni și Sărata. Totuși, în ianuarie 1965, Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a hotărât reînființarea mai multor raioane, printre care și raionul Sărata. Începând din anul 1991, orașul Sărata a devenit centru administrativ al raionului omonim al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, populația orașului este formată în principal din ucraineni. În Sărata există o întreprindere mecanică, o turnătorie, ferme agricole
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
desființate raioanele Arciz, Cetatea Albă, Chilia, Reni și Sărata. Totuși, în ianuarie 1965, Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a hotărât reînființarea mai multor raioane, printre care și raionul Sărata. Începând din anul 1991, orașul Sărata a devenit centru administrativ al raionului omonim al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, populația orașului este formată în principal din ucraineni. În Sărata există o întreprindere mecanică, o turnătorie, ferme agricole individuale, precum și un combinat vinicol. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației așezării de
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
1956, Pînzăreni, Fălești) este un economist din Republica Moldova, șef adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, fost viceministru al finanțelor al Republicii Moldova și vicepreședinte al Curții de Conturi a Republicii Moldova. s-a născut pe 22 septembrie 1956, în satul Pînzăreni, raionul Fălești, RSS Moldovenească. A obținut diploma Tehnicumului industrial-economic din Chișinău, specialitatea contabil (1974); diploma Universității de Stat din Chișinău, specialitatea economist (1978) și diploma Școlii superioare de partid din Odesa, specialitatea politolog (1990). A urmat cursuri de perfecționare în domeniul
Gheorghe Cojocari () [Corola-website/Science/318161_a_319490]
-
(n. 28 noiembrie 1957, satul Cornești, raionul Ungheni) este un diplomat și om politic din Republica Moldova. A candidat la alegerile prezidențiale din Republica Moldova (1996). A absolvit cursurile Facultății de Filologie din cadrul Universității de Stat din Chișinău (1982), apoi Facultatea de Drept a aceieași universități (1990). A urmat
Iuliana Gorea-Costin () [Corola-website/Science/318154_a_319483]
-
de Drept a aceieași universități (1990). A urmat stagii de pregătire în Rusia (Sankt Petersburg), SUA (Sacramento-1992 și Orlando-1994), Franța (Nice-2000), Elveția (Geneva-2001). A lucrat ca profesoară începând din 1975, inspector școlar în cadrul Ministerului Învățământului, apoi primar al satului Bahmut, raionul Călărași (1982-1986) și lector la Universitatea “Ion Creangă” (1989-1990). În anul 1990, pune bazele Liceului român-englez “Mircea Eliade” din Chișinău, fiind primul său director. A fost căsătorită cu Nicolae Costin, fost primar general al municipiului Chișinău (1990-1994). A publicat, între
Iuliana Gorea-Costin () [Corola-website/Science/318154_a_319483]
-
privind alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, art. 19, alineatul (2), puteau candida la alegerile pentru funcția de președinte cetățenii Republicii Moldova care au colectat semnăturile a cel puțin 20 de mii de alegători din cel puțin 1/3 din raioane și municipii. A obținut 9.926 voturi (0,64% din voturile valabil exprimate), clasându-se pe locul VIII din cei nouă candidați Din 27 februarie 1997 a îndeplinit funcția de reprezentant permanent al Republicii Moldova la Consiliul Europei, cu sediul la
Iuliana Gorea-Costin () [Corola-website/Science/318154_a_319483]
-
Raionul Sneatin (în ) este unul din cele 14 raioane din regiunea Ivano-Frankivsk din Ucraina, cu reședința în orașul Sneatîn. A fost înființat în anul 1939 după ocuparea Galiției de către URSS și apoi reînființat în 1944, fiind inclus în componența RSS Ucrainene
Raionul Sneatîn () [Corola-website/Science/318203_a_319532]
-
Raionul Sneatin (în ) este unul din cele 14 raioane din regiunea Ivano-Frankivsk din Ucraina, cu reședința în orașul Sneatîn. A fost înființat în anul 1939 după ocuparea Galiției de către URSS și apoi reînființat în 1944, fiind inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte
Raionul Sneatîn () [Corola-website/Science/318203_a_319532]
-
cele 14 raioane din regiunea Ivano-Frankivsk din Ucraina, cu reședința în orașul Sneatîn. A fost înființat în anul 1939 după ocuparea Galiției de către URSS și apoi reînființat în 1944, fiind inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Raionul Sniatin are o suprafață de 903 km² și 68.971 locuitori (2001) În evul mediu, raionul făcea parte din regatul Halici, fiind apoi incorporat în Regatul Poloniei. Teritoriul actualului raion făcea parte din provincia
Raionul Sneatîn () [Corola-website/Science/318203_a_319532]
-
din Ucraina, cu reședința în orașul Sneatîn. A fost înființat în anul 1939 după ocuparea Galiției de către URSS și apoi reînființat în 1944, fiind inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Raionul Sniatin are o suprafață de 903 km² și 68.971 locuitori (2001) În evul mediu, raionul făcea parte din regatul Halici, fiind apoi incorporat în Regatul Poloniei. Teritoriul actualului raion făcea parte din provincia Pocuția care a fost pentru o
Raionul Sneatîn () [Corola-website/Science/318203_a_319532]
-
de către URSS și apoi reînființat în 1944, fiind inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Raionul Sniatin are o suprafață de 903 km² și 68.971 locuitori (2001) În evul mediu, raionul făcea parte din regatul Halici, fiind apoi incorporat în Regatul Poloniei. Teritoriul actualului raion făcea parte din provincia Pocuția care a fost pentru o vreme sub administrația voivodatului Moldovei. După împărțirea Poloniei în 1772, zona a fost anexată de imperiul
Raionul Sneatîn () [Corola-website/Science/318203_a_319532]
-
din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Raionul Sniatin are o suprafață de 903 km² și 68.971 locuitori (2001) În evul mediu, raionul făcea parte din regatul Halici, fiind apoi incorporat în Regatul Poloniei. Teritoriul actualului raion făcea parte din provincia Pocuția care a fost pentru o vreme sub administrația voivodatului Moldovei. După împărțirea Poloniei în 1772, zona a fost anexată de imperiul Austriac făcând parte din Regatul Galiției și Lodomeriei. După Primul Război Mondial, teritoriul a
Raionul Sneatîn () [Corola-website/Science/318203_a_319532]
-
încadrat din punct de vedere administrativ in Voivodatul Stanisławów. În 1939 a teritoriul a fost ocupat de Uniunea Sovietică, fiind recucerit de Germania în 1941 și încadrat în Guvernământul General, făcând parte din cercul Stanislau al regiunii Galiția. După 1944 raionul Sniatin a fost reînființat și a fost inclusă în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Sneatîn era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori
Raionul Sneatîn () [Corola-website/Science/318203_a_319532]
-
Sovietică, fiind recucerit de Germania în 1941 și încadrat în Guvernământul General, făcând parte din cercul Stanislau al regiunii Galiția. După 1944 raionul Sniatin a fost reînființat și a fost inclusă în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Sneatîn era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Raionul Sniatin este situat în partea de sud-vest a regiunii Ivano-Frankivsk. În prezent, raionul se
Raionul Sneatîn () [Corola-website/Science/318203_a_319532]
-
făcând parte din cercul Stanislau al regiunii Galiția. După 1944 raionul Sniatin a fost reînființat și a fost inclusă în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Sneatîn era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Raionul Sniatin este situat în partea de sud-vest a regiunii Ivano-Frankivsk. În prezent, raionul se învecinează în partea de sud cu raionul Vijnița, în partea de sud
Raionul Sneatîn () [Corola-website/Science/318203_a_319532]
-
reînființat și a fost inclusă în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Sneatîn era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Raionul Sniatin este situat în partea de sud-vest a regiunii Ivano-Frankivsk. În prezent, raionul se învecinează în partea de sud cu raionul Vijnița, în partea de sud și est cu raionul Cozmeni din Regiunea Cernăuți, în partea de nord cu raionul
Raionul Sneatîn () [Corola-website/Science/318203_a_319532]