184,013 matches
-
br> Comandanți de divizie După eșuarea planului de trecere a munților prin surprindere, generalul Falkenhayn decide ca pentru noua bătălie să utilizeze tactica unui atac frontal masiv, că ceea ce nu a obținut la Surduc prin surprindere, „trebuia obtinut prin intrebuințarea forței brutale”. În acest scop, cele cinci divizii de infanterie sunt dispuse într-un dispozitiv de luptă ofensiv pe două eșaloane, cu câte două divizii în fiecare eșalon și o divizie în rezervă. Diviziile din primul eșalon aveau misiunea de a
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
acest scop, cele cinci divizii de infanterie sunt dispuse într-un dispozitiv de luptă ofensiv pe două eșaloane, cu câte două divizii în fiecare eșalon și o divizie în rezervă. Diviziile din primul eșalon aveau misiunea de a rupe apărararea forțelor române, cele din eșalonul doi era de a consolida și lărgi breșele astfel create, astfel încât să creeeze condițiile pentru intrarea în acțiune a Corpului de Cavalerie, care avea misiunea de a exploata strategic străpungerea realizată, prin executarea unei manevre învăluitoare
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
de a consolida și lărgi breșele astfel create, astfel încât să creeeze condițiile pentru intrarea în acțiune a Corpului de Cavalerie, care avea misiunea de a exploata strategic străpungerea realizată, prin executarea unei manevre învăluitoare de întoarcere a aripii drepte a forțelor române, concomitent cu tăierea căilor de retragere a acestora. Data atacului a fost stabilită inițial pentru 26 octombrie/8 noiembrie pentru a fi amânată ulterior pentru data de 29 octombrie/10 noiembrie 1916. "Grupul Kühne luptă pentru a pune într-
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
fază stăpânire pe ieșirile din munți, de ambele părți ale șoselelor Vulcan și Surduc; va înainta apoi spre Sud astfel, încât Corpul de Cavalerie să câștige libertatea de acțiune." Comandamentul român nu prevedea desfășurarea unei acțiuni militare de amploare a forțelor Puterilor Centrale în sectorul Văii Jiului până la sosirea iernii. Se considerea că vor fi duse doar acțiuni locale, frontul urmând să se stabilizeze pe pozițiile existente. Din aceste considerente a decis retragerea Diviziei 11 Infanterie din acest sector, în vederea refacerii
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
pentru a putea suporta artileria grea - tractată cu cu autotractoare, automobilele blindate și camioanele. Au fost stabilite depozite înaintate de muniții și alimente, iar trupele au fost prevăzute cu îmbrăcăminte și echipament de munte. Șoseaua din defileul Jiului, controlată de forțele germane până la mijlocul distanței dintre Lainici și Bumbești, împreună cu calea ferată ferată ăngustă (de tip "Decauville"), instalată din timpul neutralității pentru a înlesni transportul de grâne, au fost destinate pentru transportul artileriei grele și ușoare, precum și a unei părți din
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
energie de fier, după un regulament special. La cea mai mica abatere, pedeapsa urma cu severitate; când o căruță ieșea din coloana de marș, eră fără milă aruncată în râu." La 28 octombrie/10 noiembrie 1916, în preziua declanșării ofensivei, forțele germane au executat o câteva acțiuni de luptă locale, în anumite sectoare ale frontului, în vedere ocupării punctelor dominante din stânga văii Jiului. Deși trupele române au opus o rezistență dârză, forțele germane au reușit să ocupe înălțimile Muncelul, Molidvișul și
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
28 octombrie/10 noiembrie 1916, în preziua declanșării ofensivei, forțele germane au executat o câteva acțiuni de luptă locale, în anumite sectoare ale frontului, în vedere ocupării punctelor dominante din stânga văii Jiului. Deși trupele române au opus o rezistență dârză, forțele germane au reușit să ocupe înălțimile Muncelul, Molidvișul și Urma Boului, asigurându-și astfel siguranța de flanc. Ofensiva germană a fost declanșată la 29 octombrie/11 noiembrie 1916 printr-o puternică pregătire de artilerie, la care au participat peste 250
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
șoseaua din defileul Jiului, spre deosebire de cea din prima bătălie de pe Valea Jiului, când atacul fusese centrat pe șoseaua Buliga, din Vâlcan. Frontul atacului era de 30 de kilometri, de la Dealul Molidvișului - la est - până la vest de Pasul Vâlcan, fiind ocupat de forțele Diviziei 41 Infanterie germană - în sectorul vest Pasul Vâlcan-Valea Jiului și Divizia 109 Infanterie germană - în sectorul Valea Jiului-Dealul Molidviș. Până la sfârșitul primei zile de luptă Divizia 41 Infanterie ajunge pe aliniamentul Dealul Leșului-Vălari-Schela-nord - Birnici, iar Divizia 109 Infanterie ajunge
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
Postaia-Urma Boului-Molidviș. În aceste condiții, comandamentul german renunță la introducerea în front a celorlalte două divizii - Divizia 11 Infanterie bavareză și Divizia 301 Infanterie rezervă - direcționându-le prin marș spre sud, pe căile de comunicații din defileu. Cu tot raportul de forțe net superior, înaintarea forțelor germane în prima zi a fost relativ mică, resistența forțelor române ofiind mai mare decât se aștepta. Astfel, la aripa dreapta a Diviziei 41 Infanterie, Batalionul Alpin (Wurtemberg), a reușit abia după o zi de luptă
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
condiții, comandamentul german renunță la introducerea în front a celorlalte două divizii - Divizia 11 Infanterie bavareză și Divizia 301 Infanterie rezervă - direcționându-le prin marș spre sud, pe căile de comunicații din defileu. Cu tot raportul de forțe net superior, înaintarea forțelor germane în prima zi a fost relativ mică, resistența forțelor române ofiind mai mare decât se aștepta. Astfel, la aripa dreapta a Diviziei 41 Infanterie, Batalionul Alpin (Wurtemberg), a reușit abia după o zi de luptă continuă să ocupe Dealul
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
două divizii - Divizia 11 Infanterie bavareză și Divizia 301 Infanterie rezervă - direcționându-le prin marș spre sud, pe căile de comunicații din defileu. Cu tot raportul de forțe net superior, înaintarea forțelor germane în prima zi a fost relativ mică, resistența forțelor române ofiind mai mare decât se aștepta. Astfel, la aripa dreapta a Diviziei 41 Infanterie, Batalionul Alpin (Wurtemberg), a reușit abia după o zi de luptă continuă să ocupe Dealul Leșului (cota 1.191), apărat de două companii din Regimentul
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
Regimentul Gorj No. 18. Pe „Drumul Neamțului”, din Pasul Vâlcan, Divizia 41 atinge abia spre seară Schela. Falkenhayn constată că înaintarea la aripi era de doar 3-4 km, în timp ce la centru, atacul s-a oprit în fața poziției fortificate organizată de forțele române la Bumbești. Pentru înfrângerea rezistenței de la Bumbești a fost nevoie de două zile de lupte și de o violentă acțiune a artileriei grele, care a distrus lucrările de fortificație și cupolele micilor tunuri de fortificație, de 53 mm din
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
la Bumbești. Pentru înfrângerea rezistenței de la Bumbești a fost nevoie de două zile de lupte și de o violentă acțiune a artileriei grele, care a distrus lucrările de fortificație și cupolele micilor tunuri de fortificație, de 53 mm din dotarea forțelor române. În a doua zi a a ofensivei, 30 octombrie/12 noiembrie 1916, Divizia 41 Infanterie a înaintat până pe aliniamentul sud Dealul Pleșu-Sâmbotin. Divizia 109 Infanterie a ocupat gara Bumbești, ajungând la sud de dealul Postaia. Divizia 301 a ajuns
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
sud de dealul Postaia. Divizia 301 a ajuns cu capul coloanei de marș la est de Postoaia iar Divizia 11 la sud-vest de ieșirea din defileu. După pierderea Bumbeștilor,trupele "Detașamentului Jiu" sau retras pe aliniamentul Vălari-Rugi-Sâmbotin-Bârcaciu, aliniament în fața căruia forțele germane au ajuns la 31 octombrie/13 noiembrie 1916. Amenințat permanent de pericolul întoarcerii flancului său drept, Detașamentul Jiu a încercat o ultimă rezistență pe acest aliniament. Luptele au fost înverșunate. Cele două companii care apărau satul Vălari au contraatacat
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
germane au ajuns la 31 octombrie/13 noiembrie 1916. Amenințat permanent de pericolul întoarcerii flancului său drept, Detașamentul Jiu a încercat o ultimă rezistență pe acest aliniament. Luptele au fost înverșunate. Cele două companii care apărau satul Vălari au contraatacat forțele superioare inamice de trei ori în acea zi, fiind silite să părăsească pozițiile doar în urma unui bombardament puternic de artilerie. Pentru cucerirea Sâmbotinului, forțele germane au fost nevoite să dea șapte atacuri consecutive. Nu se poate tăgădui că infanteria română
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
pe acest aliniament. Luptele au fost înverșunate. Cele două companii care apărau satul Vălari au contraatacat forțele superioare inamice de trei ori în acea zi, fiind silite să părăsească pozițiile doar în urma unui bombardament puternic de artilerie. Pentru cucerirea Sâmbotinului, forțele germane au fost nevoite să dea șapte atacuri consecutive. Nu se poate tăgădui că infanteria română luptă cu vitejie; fără îndoială că ea se arată îndrăzneață și dibace în apărarea pozițiilor ei din munte, bine organizate; desigur că ea atacă
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
hotărâre în contraofensivă; dar ea se dovedește foarte simțitoare față de focul artileriei. În special față de focul calibrelor grele și nedeprinși în apărarea contra atacurilor înconjurătoare, împotriva cărora, artileria lor, pipăind nesigur, nu le poate asigură la timp apărarea." Copleșite numeric, forțele române mai încearcă o ultimă rezistență, la 1/14 noiembrie 1916, pe aliniamentul Turcinești-Curțișoara, cu scopul de a acoperi concentrarea forțelor române, la sud de Târgu Jiu. În seara zilei de 1/14 noiembrie 1916 apărarea forțelor române este ruptă
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
apărarea contra atacurilor înconjurătoare, împotriva cărora, artileria lor, pipăind nesigur, nu le poate asigură la timp apărarea." Copleșite numeric, forțele române mai încearcă o ultimă rezistență, la 1/14 noiembrie 1916, pe aliniamentul Turcinești-Curțișoara, cu scopul de a acoperi concentrarea forțelor române, la sud de Târgu Jiu. În seara zilei de 1/14 noiembrie 1916 apărarea forțelor române este ruptă, iar a doua zi forțele germane ocupă orașul Târgu Jiu. Generalul Falkenhayn recunoștea și el meritele forțelor române, dar și situația
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
apărarea." Copleșite numeric, forțele române mai încearcă o ultimă rezistență, la 1/14 noiembrie 1916, pe aliniamentul Turcinești-Curțișoara, cu scopul de a acoperi concentrarea forțelor române, la sud de Târgu Jiu. În seara zilei de 1/14 noiembrie 1916 apărarea forțelor române este ruptă, iar a doua zi forțele germane ocupă orașul Târgu Jiu. Generalul Falkenhayn recunoștea și el meritele forțelor române, dar și situația grea în care acestea se găseau, arătând că "Inamicul s-a bătut pretutindeni cu vitejie, a
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
ultimă rezistență, la 1/14 noiembrie 1916, pe aliniamentul Turcinești-Curțișoara, cu scopul de a acoperi concentrarea forțelor române, la sud de Târgu Jiu. În seara zilei de 1/14 noiembrie 1916 apărarea forțelor române este ruptă, iar a doua zi forțele germane ocupă orașul Târgu Jiu. Generalul Falkenhayn recunoștea și el meritele forțelor române, dar și situația grea în care acestea se găseau, arătând că "Inamicul s-a bătut pretutindeni cu vitejie, a încercat să execute și contra-atacuri, era însă acum
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
de a acoperi concentrarea forțelor române, la sud de Târgu Jiu. În seara zilei de 1/14 noiembrie 1916 apărarea forțelor române este ruptă, iar a doua zi forțele germane ocupă orașul Târgu Jiu. Generalul Falkenhayn recunoștea și el meritele forțelor române, dar și situația grea în care acestea se găseau, arătând că "Inamicul s-a bătut pretutindeni cu vitejie, a încercat să execute și contra-atacuri, era însă acum în curs de retragere spe sud". Consecințele acestei acțiuni aveau să fie
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
valea Oltului, căzând în spateleCorpului I Armată român, care lupta în Valea Oltului. Divizia 301 Infanterie rezervă trebuia să se deplaseze în urma Diviziei 11, cu misiunea de a asigura și siguranța flancului stâng al acesteia, în eventualitatea unor atacuri ale forțelor române, din direcția văii Oltului Olt. Comandamentul General LIV Rezervă și Diviziile 109 și 41 Infanterie urmau să continue înaintarea direct spre sud. Corpul de Cavalerie a primit misiunea de a precede acțiunea unităților de infanterie, prin deplasarea în direcția
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
deplasarea în direcția Filiași-Strehaia-Craiova. Ca misiuni secundară, Corpul de Cavalerie trebuia să taie legăturile cu țara din spatele "Detașamentului Cerna", precum și să curețe terenul, înlesnind operațiile diviziilor de infanterie. Comandamentul german, nu mai prevedea la acel moment nici o rezistență serioasă a forțelor române, la vest de Olt. La 2/15 noiembrie 1916 trupele Detașamentului Jiu s-au oprit la sud de Târgu Jiu, între Jiu și Gilort, pe aliniamentul Cârbești-Dănești-Copăcioasa, unde au început organizarea unei noi poziții defensive. Imediat după pierderea celei
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
Jiu s-au oprit la sud de Târgu Jiu, între Jiu și Gilort, pe aliniamentul Cârbești-Dănești-Copăcioasa, unde au început organizarea unei noi poziții defensive. Imediat după pierderea celei de-a doua bătălii de pe Valea Jiului comandamentul român a încercat limitarea pătrunderii forțelor germane și eventual respingerea lor înapoi în munți, prin acțiunile din cadrul Bătăliei de la Târgu Jiu, desfășurată în perioada 3/16-4/17 noiembrie 1916. Cu această bătălie se încheie cea de-a treia operație strategică de pe frontul românesc - Operația de apărare
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
Imperiul Mongol a cucerit în anii 1216-1218 e.n. Înainte de invazie, războiul cu dinastia khwarazmidă și uzurparea puterii de către prințul a slăbit statul qara kitailor. Când Kuchlug a asediat , un oraș aparținând , vasali ai Imperiului Mongol, Ginghis Han a trimis o forță sub comanda lui să-l izgonească pe Kuchlug. După ce cei 30.000 de oameni ai acestuia au fost învinși de Jebe la capitala kitană , Kuchlug s-a confruntat cu revolte din cauza domniei sale nepopulare, fiind obligat să fugă în Afganistanul de
Cucerirea mongolă a Hanatului Qara Kitai () [Corola-website/Science/335975_a_337304]