18,524 matches
-
de puterea cu care exprimă el un sentiment, o dramă etc. Toate și totul la el ajută să producă un anume efect, nimic secundar, nimic umplutură. Vezi de departe tabloul de cele mai multe ori acțiunea se petrece într-un peisaj -, nu distingi nimic, dar după împărțirea maselor de culori, după colorit numai, simți cam ce trebuie să fie. E grozav și neînchipuit. E unul dintre cei mai mari maeștri actuali ai lumii"64. Expresia unui sentiment, caracterul uneori difuz al împărțirii maselor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atât de bine înzestrați pentru genul acesta de lucrări, au furnizat câteva specimene care promiteau frumoase succese pe calea pe care Pal, acest maestru român al afișului, s-a ilustrat la Paris (....)"127. Criticul se întreabă retoric când se vor distinge printr-o "înluminură mai artistică a străzilor noastre". Afișul expresului Ostende-Constanța, executat de decoratorul belgian Théo van Rysselberghe, se constituie într-un model exemplar, "un miracol de claritate, de culoare, și de dificilă simplificare, de unde se poate învăța deopotrivă să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Complet deziteresat de întoarcerea în România după cariera pariziană, Pal avea să emigreze în America, fiind înregistrat ulterior ca artist american. Bachelin oferă un alt exemplu în măsură să creeze emulație, școala artistică poloneză, printre primele din lume, unde se disting artiștii din Cracovia și Lemberg. Este exemplul cel mai bun, pentru că ea s-a dezvoltat în condiții și într-un mediu analog celui care se oferă debutanților români. Artiștii polonezi sunt susținuți de aristocrația poloneză, iar criticul de artă indică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu cel al Prințul Muntenegrului, a cărui medalie a fost concepută în Rusia și nu la Cernagora. În materie de timbre, Bachelin reține ca pe o excepție pe cel desenat de Viziru, un angajat poștal, în timp ce Bulgaria și Rusia se disting cu timbre printre cele mai frumoase din lume. Cât despre bilete de bancă, criticul îl menționează pe cel proiectat de Grigorescu, proiect reprodus de Kunst für Alle la München și refuzat ca fiind prea artistic. III.2. Arta decorativă și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decorative moderne, păstrând în același timp specificul național. Apcar Baltazar se va distanța de această soluție plecând din același punct, arta populară, originea stilului românesc. Acolo unde Bachelin sesiza două tipuri de artă bizantină în funcție de influența exercitată asupra ei, Baltazar distinge două direcții, "caracteristici", una rustic- națională, alta religios-bizantină, una recuperabilă "prin cusăturile naționale, ouăle de Paști, crestăturile pe lemn din obiectele de industrie casnică", alta prin "decorațiunea monumentelor religioase: biserici, mânăstiri, pietre mormântale, troițe, scaune etc"152. Distincția operată de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și colorit, lucrarea amintește de frescele moldovenești. O notă neconcordantă o creează aici cadrul scenei, care înfățișează o pădure cu copaci stufoși ce lasă să se vadă în depărtare un castel, decor ce nu este interpretat în stilul personajelor. Se distinge încercarea de sinteză a două stiluri, unul desprins din arta bizantină, altul amintind de dezideratele Jugendstil-ului"224. Acestei dicotomii vizând elementul decorativ, Paul Constantinescu îi mai adaugă o alta care poate fi raportată la pictura lui Gustave Moreau și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
violent, sugerând inconsistența unei apariții care ghidează armata în plin atac. Celălalt tablou reprodus are o și mai marcată amprentă simbolistă, amintind de tabloul lui Verona, Speranța. În mijlocul unui amalgam turbionar de trupuri topite în indistinct, din care abia se disting câteva figuri emaciate, se ridică o apariție prelungită de același siaj alb, o femeie cu mâinile împreunate patetic în rugăciune. Cu puternice accente simboliste, într-un modelaj nervos și cu un reflex decadent, tema Ursitei apare și în sculptura lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
actualizate de diverșii artiști. Sensibilitatea rodiniană a sculptorului îl orientează către reprezentarea unei figuri daimonice, precum în Luceafărul, unde figura poetului apare excizată la suprafața unui bloc compact, neregulat, de bronz, asemeni unei amprente fosile. În jurul chipului, mască fulminantă, se disting contururile delicate ale unor reverberații în masa poliedrului, ca și cum sculptorul ar fi vrut să sugereze coagularea formală, ieșirea dificilă din indistinctul materiei, "din genuni", "din ale haosului văi", metamorfozele succesive ale Luceafărului în poemul omonim. Paciurea va viza cu Himerele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
proximitate sugestivă a unui dezastru delectabil relevă caracterul androgin al metamorfozelor eminesciene ale lui Hyperion, expresie a unei naturi duale. Această dualitate a operei eminesciene o teoretiza și Ion Negoițescu într-un eseu fundamental, Poezia lui Mihai Eminescu, unde criticul distingea între antume și postume ca două dimensiuni ale imaginarului eminescian: una neptunică, de suprafață, ușor idilizată, romanțată, și una plutonică, vizionară, febricitată, grandioasă, sumbră, proiectând cosmogonii și stingeri universale. Ele corespund, până la un punct, celor două tipuri de romantism pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acel bloc ca într-o clisă. Ea însăși are un aspect păstos, vâscos, un corp diform, parcă nevertebrat, capul întors straniu din punct de vedere al unor normale torsiuni anatomice, într-un unghi imposibil, spre cer. Contururile feței abia se disting, himera este o forță telurică pe cale de a se desprinde din materia primară. Paciurea înregistrează chiar acest efort de a desprinde forma de ceea ce este amorf, de a se forma. Himera se ivește din acest bloc, dar oricând poate fi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din acest bloc, dar oricând poate fi resorbită în masa lui, din care provine, printr-o mișcare de recul. În Himera (1919-1920), aceste mărci ale increatului sunt figurate printr-un relief abia sesizabil al buzelor, ochilor, nasului. Trăsăturile abia se disting, avem un chip impenetrabil al materiei. Importante pentru estetica sa cu privire la sculpturile cu himere sunt două lucrări cu același titlu: Tors (1913). Una dintre ele nu are cap și se pierde în piedestal, ca și cum sculptorul ar executa un studiu lăsându
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al statuilor khmere înfățișându-l pe Budha. Himera apei (1926-1927) are capul foarte mare, nu are trup, iese dintr-un bloc de piatră amorf, fața îndreptată în jos și o expresie similară pe chipul pe care trăsăturile schițate abia-l disting de blocul de piatră neprelucrat. Acest cap are ceva din perfecțiunea și strălucirea aerodinamică a unui fuselaj, din grația unei lacrimi abia formate și pe cale de a se desprinde într-un univers străin, ai senzația că dacă l-ai atinge
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de contorsiuni și de mari mișcări, sau perioada de "clownisme", 3) perioada atitudinilor pasionale, 4) perioada terminală. "Contorsiunile consistă în atitudini stranii, neprevăzute, neverosimile. Printre aceste atitudini, pe care le-am calificat în mod egal drept ilogice, pentru a le distinge de atitudinile celei de-a treia perioade, de care va fi vorba în curând (atitudini pasionale), care sunt mereu reprezentarea unei idei sau a unui sentiment, există una pentru care bolnavii par să aibă o preferință subliniată; ea se reproduce
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
le sintetizează în ceea ce el numește Liebestod, dragostea-moarte, concept transpus dramatic în opera sa Tristan și Isolda. Helen K. Gediman în Fantasies Of Love And Death In Life And Art: A Psychoanalytic Study Of The Normal And The Pathological 367 distinge două tipuri de fantezii care îmbină dragostea și moartea: (1) liebestod, dorința de a muri alături de cel iubit și (2) renașterea, fericirea senzuală de după moarte, unde legenda celtică a lui Tristan și a Isoldei servește drept paradigmă preluată și prelucrată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru ceea ce Bachelin recupera în registrul artelor minore. Într-un fel, se simte o inadecvare a decorativismului lui Loghi la pânza de mari dimensiuni. "Zugrav de firme pe pânză și de decoruri pentru culise, domnul Loghi sau Kimon, nu putem distinge, dă tabloului pe care îl crede cel mai genial, o înfățișare teatrală. Rama uriașă se odihnește pe o scenă cât tabloul de mare, construită cu toată arta secession-ului de tâmplărie. La fiece ramă prisosește o bucată pe care autorul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Teatralizarea scenei nu scapă unei priviri atente, gesticulația are amplitudine dramatică, o expresivitate distinctă. De asemenea, o pictură precum Peisaj ideal recuperează cronotopul arcadic, cu un templu în fundal și o fântână în prim plan, pe pereții căreia se poate distinge un basorelief cu dramatizări pe teme mitologice. Două femei iau apă de la această fântână și una dintre ele a așezat o amforă pe marginea ei. Raportul dintre trecut și prezent este ambiguizat, în definitiv, nu poți plasa clar în timp
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
verticalitatea accentuând deambulația hieratică a personajelor feminine. În locul grupului insolitat de confidente, avem aici o coregrafie simbolistă a alaiurilor sacerdotale oficiind solemn misterii, doar că Loghi accentuează feminitatea volatilă a personajelor sale îmbrăcate într-un alb fantomatic de care le distinge culoarea intens roșcată a părului. Pictorul realizează și o deschidere inițiatică spre balcanismul estetic încărcat de aburul mitologic al melting-pot-ului oriental, abur prizat pentru efectul de opiaceu de către simboliștii români. Influența grecească își spune cuvântul pe parcursul secolului XVIII în istoria
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
direct spectatorul, ci ușor oblică, deviază orice posibil contact. Ierarhia se dezvoltă și prin intermediul privirii, însă aceasta nu înseamnă că grupul este mai puțin compact. Cele trei femei sunt prinse într-un cerc al complicităților, dar fiecare dintre ele se distinge ca atitudine și capacitate de a se controla. În mod evident, ceea ce menține coeziunea în cadrul grupului este secretul, iar puterea acestui secret asupra fiecăreia dintre ele indică trepte de vulnerabilitate sau capacitatea de a gira misterul. Simbolismul pantomimic al Ceciliei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sub pseudonimul Ion Duican. În numărul 3-4 apare inserat și adevăratul nume pe lângă pseudonim, însă notele de artă sunt în continuare semnate cu pseudonimul. Revista este o efemeridă pe lângă alte efemeride revuistice în epocă, dar există câteva elemente care o disting în mod definitoriu și pe care Alexandru Bogdan-Pitești, alias Ion Duican, le subliniază cu deosebită acuratețe. Lectura celor două articole apărute în primul număr al revistei semnate de Ion C. Bacalbașa și Bogdan-Pitești este relevantă pentru proiectul edificării unei arte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
află un cortegiu de femei curioase, una dintre ele duce în mână un instrument cu corzi, sugerând faptul că prețul acestui cap este dansul pe care fiica Herodiadei îl oferise lubricului tetrarh. În grația Salomeei putem bănui virtuți coregrafice, se distinge de toate celelalte personaje înveșmântate prin culorile vii ale singurului veșmânt pe care-l poartă, pe punctul de a se desprinde complet de corpul redat astfel unei nudități depline. Carnația extrem de albă expusă privirii realizează un contrast între oroarea actului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai degrabă, în descripția scriitoarei, ceva din atmosfera de detracare a femeilor de lupanar parizian din tablourile lui Toulouse-Lautrec. În prezentarea tablourilor pictorului, Lucrezzia scandează un ritm al contrastelor, al feliilor de viață pariziene, cu lume pestriță în care se distinge ca un fel de genius loci midineta cu surâs provocator. Li se succed scenele de subsol ale tavernelor, în care spectrul crimei se însoțește cu cel al intoxicației etilice și al degenerării, și atmosfera autumnală, pluvială, nevrotică din Frunze moarte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și modul de influențare a consumatorului și psihologică studiind elemente de motivație conștientă și inconștientă În modelarea comportamentelor consumatorului. O clasificare ce aduce În discuție o perspectivă complexă este cea elaborată de I. Cătoiu și N. Teodorescu (1997, 25-45) care disting următorii factori de influență ai comportamentului consumatorului: influențe directe, exercitate prin factori demoeconomici, factori specifici mixului de marketing, factori situaționali și influențe deduse exercitate prin factori de natură psihologică și de natură sociologică. Influențele de natură psihologică sunt reprezentate de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de Îmbinare a vestimentației a luat forma de “strategie” de protest Împotriva unor prejudecăți morale și sociale, iar mai apoi, a devenit o chestiune de stil. Sunt bine cunoscute grupurile care susțin anumite deziderate politice, sociale sau morale și se disting prin stilul vestimentar aparte: grupurile punk, hippie, sau adepții muzicii hip hop care fac cunoscute dificultățile afirmării sociale determinate de sărăcie și subcultură. În societatea contemporană vestimentația capătă accente din ce În ce mai originale și inedite. Industria de textile și confecții se adresează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dorite de ei. Managementul impresiilor - sintagmă lansată de E. Goffman (1959) - servește acestui scop. Analizând practicile și strategiile prin care indivizii, când sunt În locuri publice, Își promovează și protejează o imagine consonantă cu rolurile și prestigiile lor sociale. Goffman distinge „regiunile din față” și „regiunile din spate”. Scena este regiunea din față, regiunea din spate reprezintă culisele În care oamenii fac gesturi pe care publicul nu le vede. A face bune impresii presupune a te conforma normelor particulare pretinse de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În preferințele de consum. Un set complex de factori care asigură caracterul specific al răspunsurilor comportamentale este reprezentat de trăsături de personalitate, structuri motivaționale și strategii de prezentare a sinelui. Raportând analiza științifică la fiecare din dimensiunile menționate se pot distinge o serie de tendințe dezvoltate la nivel mondial cu privire la comportamentul consumatorului În dinamica pieței de textile și confecții: În funcție de tipul de cultură, individualist sau colectivist, societățile se manifestă permeabil la schimbare, inovație, unicitate și personalizare În exprimările vestimentare, sau rezervat
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]