19,706 matches
-
conștiință de sine și de drepturile lor la vot, atunci încep a cede"42. În vreme ce "poporul" reprezintă soluția de ruptură, Heliade Rădulescu alege o soluție de continuitate, care prelungește condiția multitudinii pe un alt palier de acțiune socială. Ceea ce își imaginează e o societate românească ideală bazată pe număr, ca expresie a multiplicității ireductibile: "unirea, spune el, este ca orice număr nemărginit. Când zicem unire între două, trei, patru, cinci... milioane de români înțelegem o legătură strânsă între atâția români, iar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Echilibrul între antiteze un miniproiect de Constituție care ne arată modalitatea concretă de realizare a unei asemenea idei. În locul unui proces prin care voința individului e transferată prin alegeri spre un corp centralizat al guvernării, parlament sau monarh, Heliade Rădulescu imaginează un proces invers de garantare a autonomiei locale pe cât mai multe paliere administrative. În taxonomia entităților administrativ-teritoriale pe care o face nu există nicio formă subordonată: cetatea e liberă (prin cetate înțelege comuna sau satul), plasa e liberă, regiunea e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și de datorie înscriși sau înrolați în gărzile municipale"45. Spus scurt, în lumea lui Heliade Rădulescu satele sunt militarizate. Singura posibilitate de a ține toată această pluralitate într-o unică țară e confederația. Însă chiar și aici Heliade Rădulescu imaginează un mecanism care să conserve puterea la nivelul celor mai mici entități administrative: un sistem de confederații suprapuse. Un județ e o confederație de cetăți sau comune, o regiune e o confederație de județe, o țară e o confederație de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se rezumă la corectura filologică sau prozodică. Misiunea pe care o asumă e de educare, nu de consacrare. Iar acest lucru se va vedea clar câțiva ani mai târziu, în programul critic schițat în paginile Curierului românesc: Heliade Rădulescu își imaginează aplicația la text ca o participare la laboratorul scriitorului 97, pentru a ameliora rezultatul final. Gesticulația analitică se situează în amonte față de publicare - ca un discurs al normării - nu în aval, ca un discurs al aprecierii. Nu o critică de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care să funcționeze la fel de ușor în domeniul vorbăreț al literaturii, și în domeniul - uneori tăcut - al biologiei. Cum poți să scoți rima din text și să o promovezi ca motor al vieții, altfel decât metaforic? "Îndoita dicție" îi permitea să imagineze o articulare mai suplă a mecanismului de balans între planurile multiple ale existenței: nu numai un vers proiectat asupra altui vers, ci și un erou asupra unui personaj fictiv, un model asupra unui discipol, tatăl asupra fiului, o generație asupra
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prin nume își exercită funcția lui modelatoare. De aceea, toată căutarea lui Heliade Rădulescu pentru o literatură genială se va reduce în cele din urmă la edificarea unui vast nomenclator. Ca să obțină un popor al poeziilor încarnate, va trebui să imagineze un popor de nume. 2.8. Botezul scriitorilor. Reverii mimologice Sensibilitatea lui Heliade Rădulescu pentru numele proprii e veche. Critica poeziei lui Grigore Alexandrescu din 1837 începea printr-o fantezie onomastică: Numele acestui poet este G.A.-scu. Dacă vrei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o conduită. În cuvintele lui Heliade Rădulescu: "Posteritatea nu-l cunoaște decât după faptele lui ce i se arată în numele ce i s-a dat de la nație"117. Să încercăm să pătrundem în miezul acestei utopii onomastice. Heliade Rădulescu își imaginează că societatea își va "boteza" artiștii în funcție de ceea ce fac, în funcție de atitudinea lor caracteristică și că o percepție colectivă va însoți orice personalitatea creatoare. Nu îi știe încă pe oamenii talentați ai patriei, nu știe încă cine sunt, de unde vor răsări
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe animatorul literaturii române de la 1830 -, scopul urmărit prin exploatarea antonomazei e același. Heliade Rădulescu vrea să antreneze literatura română prin valuri ample de scriitori. Nu are încredere în structurile mici ale sociabilității literare, în cenacluri și bisericuțe și își imaginează cadența literaturii române exclusiv în funcție de succesiunea generațiilor. În acest sens ar trebui citită o idee care revine adesea în scrierile lui, aceea a geniului ca germene al întregii omeniri viitoare: În primul om a existat în germini toți oamenii mari
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
biologică. În perspectiva creată astfel, toți scriitorii, oricât de umili ori insignifianți, pot deveni modele, se pot în mod legitim "multiplica", pot susține pluralul onomastic. Doar în acest sens, "Danielii Scavinski" există pe același plan cu Homerii. Heliade Rădulescu își imaginează creșterea literaturii române din scriitorii vechi ca o fatalitate biologică, ca și cum simplul fapt istoric al situării lor la originea literaturii române, în momentul fondării, ar asigura perpetuarea și productivitatea modelului lor. Pentru că au umplut câmpul la început, ei constituie automat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
realizat în întregul ei în centrul mondial al literaturii. Excepțional e efortul de estompare a distanțelor culturale. Jules Michelet, care într-o notă din jurnalul său din 1852 spunea "Ma Roumanie"48, făcea jocuri de imaginație, proiectând Franța în locul României: Imaginați-vă pentru un moment că Franța ar fi trăit în mod constant timp de cinci secole în momentul sublim al Federațiilor, cinci secole pe câmpul de la Jemmapes și opt secole la Waterloo, și toate astea fără mărturia unui istoric, în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să populeze orizontul societății contemporane cu obiecte frumoase: "a răspândi în societatea română acel cult al frumosului, acea spornică varietate de cugetări și de adevăruri filosofice, ce nasc din studiul adâncit al treptatei și multiplei activități omenești"73. Odobescu își imaginează un fel de școală a cultivării gustului public, al cărei obiectiv principal îl constituie educarea estetică a națiunii: "a deștepta în suflete o fecundă admirațiune pentru perfecțiunea formelor"74. Arheologia e din acest punct de vedere știința prin care o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
semn al prezenței sale sensibile amenințate imediat de pierdere: o alură, o aromă, o nuanță, un joc provizoriu de aparențe determinat de o conjunctură pasageră, care poate fi momentul zilei, felul în care cade lumina soarelui, anotimpul etc. Odobescu își imaginează că arheologia are acces la viață în sensul cel mai condiționat de actualitatea trăirii dar și cel mai precar, afectat imediat de trecerea timpului în micro-manifestările sale78. Acest criteriu de apreciere a descoperirilor arheologice e binecunoscut specialiștilor în sociologia patrimonială
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
atestă existența ei în prezența noastră; în aceeași figură a "afecțiunii", reprezentarea perisabilității concentrează și o reprezentare a atingerii umane. Procesul prin care timpul afectează materia e totuna cu afecțiunea reciprocă dintre subiect și operă - ca și cum scriitorul n-ar putea imagina ruina lucrurilor lumii decât prin atingerea lor cu ființele vii. Dar în esență, ceea ce transmite această figură e experiența unei catastrofe: parfumul e cel care persistă după o dispariție. Într-un text din 1868, vorbind despre un poet care și-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ținea de nevoia de a cuprinde în sfera imitației și gesturile spontane și needucate, inspirate nu de cunoaștere, ci de iubirea oarbă pentru virtute. În universul retoric, imitatorii și emulatorii erau la fel de inițiați în literatura antică; nu conta dacă se imaginau "concurenți" sau "urmăritori", ei erau în egală măsură cunoscători ai modelului admirat. În schimb, gândirea creștină nu poate presupune că toți cei care imită o formă de viață virtuoasă îi înțeleg principiile și îi pătrund subtilitățile duhovnicești; trebuie să prevadă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literat", Asachi avea să sublinieze pericolul geloziei care se ascunde în inima universului literar, ca o latură obscură a vehiculului afectiv care mobilizează pasiunea pentru literatură. Asemeni lui Bolliac, el vrea să reprezinte prin râvnitori mulțimea celor fac literatură și imaginează o vastă societate literară, care îi cuprinde pe cei care scriu, pe cei care citesc, dar și pe autorii morți, cei care nu mai vorbesc decât din paginile cărților. "El [omul literat] nu va fi niciodată singur, în singurătate, nici
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a reflectat asupra imitației de afecte și asupra rivalității în structurarea sociabilității umane 25. Toate textele care mă interesează se găsesc în Etica, mai exact în secțiunea referitoare la Originea și natura afectelor. E mai întâi Propoziția 27: "Dacă ne imaginăm că un lucru care ne seamănă și față de care n-am încercat niciun afect e mișcat de un afect oarecare, prin chiar aceasta suntem mișcați de un afect asemănător"26. Pentru Spinoza, principiul de bază al imitației în societate e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sau pozitivă: în primul caz, vom resimți milă; în cel de-al doilea, dorință. Dacă e un lucru care l-a făcut fericit, îl vom pofti la rândul nostru. O spune foarte clar Propoziția 32: "Numai prin aceea că ne imaginăm că cineva se bucură de un lucru oarecare vom iubi acel lucru și vom dori să ne bucurăm de el". Și puțin mai jos, în Nota aceleiași Propoziții: "Căci experiența ne arată că copiii, al căror corp se află ca
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
căror corp se află ca într-un continuu echilibru, râd sau plâng numai fiindcă îi văd pe alții râzând sau plângând; apoi, ceea ce ei văd că fac alții, doresc să imite numaidecât; în sfârșit, doresc pentru ei tot ceea ce își imaginează că face plăcere altora"28. Așadar, ca să existe imitație trebuie să existe o patimă trăită la unison, o dorință comună, orientată spre același obiect. Poftim la ceea ce e al altuia, și această slăbiciune omenească susține schema imitației prin rivalitate. Iată
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
altuia, și această slăbiciune omenească susține schema imitației prin rivalitate. Iată definiția 33, cu termeni care în traducerea românească sună deja familiar (cuvântul în originalul latin este æmulatio): "Râvnirea este dorința unui lucru care se naște în noi pentru că ne imaginăm că alții au aceeași dorință"29. Poate că această digresiune nu ne dă răspunsuri în raport cu literatura română, dar cu siguranță ne ajută să identificăm mai bine locul în care ar trebui să le căutăm. Mai întâi, mi se pare important
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o parte, și opere de cealaltă parte. Angajamentul literar presupune și un martor afectiv, o figură exterioară care prin dorința pe care o nutrește garantează forța însăși a implicării în jocul literar. Fără o fantasmă a "celuilalt" nu se poate imagina, în acel moment inaugural, mobilizarea literaturii. În 1831, când Heliade Rădulescu încerca să își reprezinte în premieră relația concretă dintre un corp de cititori și literatură simțea nevoia să inventeze și o poziție suplimentară. Înțelegerea pentru literatură, își închipuia el
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
îndelungat și pretențios: ceea ce prima generație visează ca o utopie îndepărtată devine prin intermediul unor banale instrumente didactice mediul de formare al următoarei generații, matricea realității lor spirituale, locul în care ei vor gândi, vor simți și vor acționa. Să ne imaginăm un școlar pe la 1862, cam pe vremea când apărea primul volum din Lepturariu. La ce se rezuma pentru el experiența noii realități a literaturii române? În colecția de documente referitoare la învățământul românesc publicată de V.A. Urechia 108 găsim
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ocupa creația de lumi poetice în vechea economie a literaturii, de dinainte de Eminescu. În paginile referitoare la literatura română din romanul lui Pantazi Ghica pe care l-am evocat deja, Un boem român, unicul autor definit prin puterea de a imagina un univers poetic autonom fusese Bolintineanu: Dimitrie Bolintineanu, poet în toată puterea cuvântului [...] realitatea, pozitivul, lumea așa precum este nu intră cu nimic în inspirațiunele lui; - lumea lui e o lume ideală, măreață, dar pe care o putem numi imposibilă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu pot percepe grozăviile petrecute într-o societate totalitară. Lor le lipsește capacitatea de a percepe pericolul pe care îl reprezintă oricând totalitarismul. Pentru ei, alegerea unui lider cu porniri totalitare este o chestiune funny. Ei nu pot să-și imagineze consecințele grave pe care le poate avea chiar și pentru ei prezența unui lider antidemocratic la guvernare. Simpla trecere a timpului nu garantează mersul lin și ireversibil spre o democrație consolidată. Nici schimbarea generațiilor nu este o asemenea garanție când
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
emoțional: indignare, revoltă, greață (față de ororile pe care le-au putut săvârși unii oameni), milă și admirație față de modul în care au rezistat victimele. Dacă și simpla lecturare despre ororile din societatea românească comunistă provoacă astfel de trăiri, ne putem imagina ce au simțit cei care încă mai au puterea să le povestească. Este o obligație morală pentru noi ca, după atâția ani în care am auzit opinia statului român prin reprezentanții săi, să ascultăm și opinia victimelor acestui stat care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
rămas toate acolo. Mai avea o căruță cu un cal, în care ne-am urcat când ajungeau deja obuzele în Leova, în oraș, când s-a decretat evacuare de urgență. Mama a fost o femeie robustă cum cineva nu-și imaginează, a fost un buldozer pentru viață. C. I.: Câți ani aveați la evacuare? S. Ț.: Nouă sau zece ani. Ne-am urcat în căruța cu un cal, tata a demontat două mașini de cusut și le-a pus în căruță
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]